Deseuri din agricultura

Deseuri din agricultura

ORDIN

MINISTERUL MEDIULUI    MINISTERUL AGRICULTURII,

SI GOSPODARIRII APELOR    PADURILOR SI DEZVOLTARII

RURALE

Nr.1182 din 22.11.2005    Nr. 1270 din 30.11.2005

privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

In acest ordin sunt prezentate daunele provocate de practicarea agriculturii si anume: prin agricultura sunt degradate sau chiar distruse unele ecosisteme, agricultura poate conduce la poluarea excesiva a apei si a solului prin utilizarea excesiva a pesticidelor, ingrasamintelor, a apei de irigatie; nitratii din surse agricole pot genera nitriti care in cantitati mari au efecte nocive asupra sanatatii umane; Nitratii si fosfatii determina eutrofizarea apelor statatoare si distrugerea partiala sau totala a faunei acvatice.

Agricultura ca factor poluant al mediului, in special al solului si apei

Agricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme.

Astazi, este practic unanim acceptat ca agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzatoare calitativ si cantitativ, in special pe terenurile arabile excesiv afanate prin diferite lucrari.

15. Agentii poluanti, respectiv substantele toxice si/sau nocive, se pot acumula in cantitati ce depasesc limitele maxim admisibile, atat in sol, cat si in apele de suprafata si subterane. Printre acesti agenti poluanti pot fi considerate: reziduurile zootehnice, namolurile orasenesti (de canalizare si menajere), namolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahar, a inului si canepii, a celulozei etc., care pot contine peste limitele maxime admisibile: metale grele, substante organoclorurate din clasa HCH si DDT, triazine, compusi ai azotului si fosforului (nitrati si fosfati) etc. dar si diferiti agenti patogeni.

16. Printre consecintele nocive ale acestor substante mentionam in mod special: efectele cancerigene si mutagene, acumularea in verigile lantului trofic, toxicitate mare etc., toate contribuind la perturbarea grava a echilibrului natural.

17. Nitratii pot genera nitriti care in cantitati mari au efecte nocive asupra sanatatii umane.

De asemenea, daca fosfatii si nitratii ajung pe diferite cai in apele statatoare, contribuie la producerea si intensificarea procesului de eutrofizare, care in final determina degradarea acestora si distrugerea partiala sau chiar totala a faunei prin eliminarea oxigenului si formarea unor compusi chimici nocivi.

18. Irigatia si drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzatoare ( monocultura sau asolamente de scurta durata, afanare excesiva a solului, cu precadere prin lucrari superficiale numeroase, nerespectarea perioadelor optime de lucrabilitate si traficabilitate a solului, lucrarea solului pe terenurile situate in panta din amonte in aval etc.) la care se mai adauga o gestionare si utilizare necorespunzatoare a terenurilor agricole si o folosire irationala a fondului forestier, determina aparitia si intensificarea degradarii fizice a solului prin procese ca: destructurarea, compactarea, crustificarea, eroziunea eoliana si hidrica, contribuind in acest mod si mai mult la sensibilizarea, favorizarea si accentuarea poluarii pe diferite cai a principalelor componente ale mediului inconjurator.

In concluzie putem spune ca in Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole se face referire la controlul si eliminarea agentilor poluanti care pot fi nocivi si toxici din planurile pentru exploatari agricole, dar si o gestionare eficienta a proceselor de irigatie si drenaj, asociate cu un plan corect de actiuni privind evitarea monoculturilor si asolamentelor de scurta durata.

De asemenea, infiltrarea unor cantitati mai mari decat limitele admise de substante cu rol afanator cat si defrisarile masive duc la degradarea proprietatilor solurilor, aceste situatii conducand adesea la accentuarea efectului de poluare a mediului inconjurator.

Pentru evitarea producerii efectelor cancerigene dar si mutagene, se recomanda controlul strict al concentratiilor de substante potential toxice din solurile mediului inconjurator, in special a substantelor ce contin nitrati, care prin diverse reactii chimice dau nastere la nitriti, foarte toxici asupra sanatatii umane.

Managementul deseurilor agricole va include astfel un control strict asupra substantelor rezultate din activitatile agricole specifice atat din punctul de vedere al protectiei solurilor cat si al protectiei apelor subterane si de suprafata.

Recomandarile din punctul de vedere al protectiei mediului impotriva actiunii substantelor toxice rezultate din practicile agricole constau in planificarea agricola corecta, folosirea unor cantitati cat mai reduse de agenti de afanare a solurilor, minimizarea folosirii compusilor pe baza de azot si fosfor si utilizarea unor ape corespunzatoare calitativ.

In final, nerespectarea recomandarilor privind practicile agricole va duce in mod evident la aparitia unor stari anormale, stari de poluare excesiva, cu incidenta directa asupra sanatatii persoanelor aflate in contact direct sau indirect cu reziduurile agricole si se va incerca respectarea cat mai strict a acestor recomandari.