Relatiile dintre organisme si mediul de viata. Influenta vantului asupra organismelor

Relatiile dintre organisme si mediul de viata. Influenta vantului asupra organismelorntensitatea luminii, clasificarea organismelor ca reactie la lumina etc). limatizare). . Adaptari morfologice, fiziologice si comportamentale ale organismelor la actiunea vantului. Vantul este un factor fizic dinamic, este o miscare activa a curentilor de aer ceea ce determina schimbul de caldura si umiditate intre diferite latitudini, intretine curentii marini, modeleaza formele de relief, influenteaza distributia organismelor vii. Sub aspect comportamental, vintul favorizeaza forma si miscarea "norului de feromon" ce determina atragerea sexelor pentru reproducere (Shorey 1973). De asemenea, vantul modeleaza si alte forme de comportament, intra- si interspecific, prin allomoni, kairomoni, sinomoni etc.

La plante determina diferentierea tesuturilor mecanice, multe plante au semintele dotate cu aripioare pentru a favoriza raspandirea lor cu ajutorul vantului. Foarte multe specii de palnte sunt anemofile (polenizate de vint) (cvercinee, graminee, ciperacee, conifere, briofite etc). Uneori actiune vantului asupra organismului vegetal poate fi si negativa, marind deficitul de apa prin evaporare si transpiratie. Vanturile foarte puternice (furtuni, tornade, uragane) fac distrugeri urise asupra vegetatiei. Vanturi permanente cu directie constanta determina o anumita forma a coroanei arborilor (de "drapel"). In schimb,vanturile calde si umede din zona musonica (India de Vest) favorizeaza o vegetatie bogata, de o mare diversitate.

Ca factor dinamic, curentii de aer (vantul) determina, direct si indirect, o actiune de selectie asupra biocenozelor. Este cazul plantelor care se polenizeaza prin vant, unde dispozitia inflorescentelor este caracteristica (Fig. 2-35) sau la plantele care se inmultesc prin seminte raspandite de vant si unde s-au constituit formatiuni ce favorizeaza raspindirea acestora (Fig. 2-36).

Chiar unele nevertebrate de dimensiuni mici (sau ouale lor) sunt imprastiate de vant. Plantele care cresc la altitudine, in zone expuse vantului, sunt mici, cu frunze dispuse in rozete si "lipite" de roca sau sol, Unii molizi sau pini expusi unor vanturi unidirectionale au coroana in forma de steag. Specii de insecte din insule oceanice expuse vinturilor puternice, nu au aripi (ex. in insula Madeira, din cca. 550 specii de coleoptere, 200 sunt lipsite de aripi; in insulele Kerguelen - insula izolata mult de continent in Oc. Indian - toate insectele locale - lepidoptere, coleoptere, diptere - sunt nezburatoare) (date din Botanriuc, 1976). Trebuie insa precizat ca in cazul insectelor apterigote [gr. a = fara; pteron = aripa] nu atat vantul este factor selectiv principal.

Reducerea sau disparitia aripilor nu este determinata doar de vant ci mai poate fi legata si de alti factori abiotici (clima aspra, adaptarea la viata de pe sol, scrtarea ciclului de dezvoltare, umiditatea crescuta, absenta daunatorilor specifici etc. Vanturi puternice (furtuni, cicloane, uragane) perturba chiar si fauna, avand fie efecte distructive fie modificand abundenta locala (ex. aglomerarea populatiilor de scoici in unele medii umede).

Ca actiune indirecta este de semnalat cazul zonelor unde lipsa insectelor zburatoare atrage absenta speciilor de plante care se polenizeaza pe aceasta cale fiind prezente numai specii care se polenizeaza prin vant.