PROTECTIA PEISAJULUI

DEFINITII

Peisaj - peisaj cultural

peisaj = parte din natura care este cuprinsa dintr-o singura privire si care creeaza o bucurie estetica

= "ceea ce vad"

= imaginea unui spatiu pe care il imbratisezi cu privirea sau a unui teritoriu pe care il vezi dintr-un anumit loc (percepere statica) sau cand il traversezi sau il survolezi (percepere dinamica). Ca extensiune peisajul are dimensiuni reduse la cateva sute de metri, in limitele de perceptie statica de la sol, in trei dimensiuni sau desute de kmp. in deplasare atunci cand se percep succesiv imagini diferite dar care toate se integreaza mental si contin elemente specifice locului - observatorul intelege faptul ca toate aceste peisaje apartin aceleiasi realitati, aceluiasi loc in acceptiunea actuala din Uniunea Europeana

peisaj cultural = in acceptiunea actuala din Uniunea Europeana este o zona geograficade dimensiune variabila care include atat resursele culturale si naturale, cat si viata salbatica, animalele domestice, oamenii cu suprapunerile de amprente ale activitatilor lor care poate fi asociata cu un eveniment istoric, o activitate o populatie sau o persoana ori poate relevaalte     valori culturale sau estetice.

peisaj ca o metaspatialitate care cuprinde spatiul si timpul = un spatiu aflat dincolo de realitatea de sub privirile noastre, un spatiu definit de alte calitati si valori decat cele ale dimensiunilor si concretetii [masurabile la fata locului sau prin componente care reies din experienta imediata]

Deci, peisajul este simultan social si natural, subiectiv si obiectiv, produs material si cultural, real si simbolic

In prezent peisajul primeste o noua dimensiune operationala in urbanism si amenajarea teritoriului, deoarece:

protectia mediului include acum si     protectia peisajului

peisajul cultural la scara Uniunii Europene constituie o preocupare recenta fiind considerat atat ca o principala resursa economica, cat si ca o baza a identitatii si a diversitatii regiunilor

ANALIZA PEISAJULUI

Bazele obiective ale analizei peisajului

1. componente stabile, repetabile care pot forma configuratii spatio-temporale stabile si repetitive

2. epifenomene inconsistente (de ex. culoarea, transparenta aerului, insorirea etc.)

(1) forma fizica a peisajului

relieful (structura primara, limitarea fiziologica sau orografica a campului vizual, pante [cu influenta lor asupra ocuparii de om a peisajului - asezari, drumuri, parcelar, utilizare agricola, forestiera, vestigii etc.])

elemente ale terenului   

elemente naturale - vegetatia (forme, culori pe sezon)

elemente construite (ordonare cladiri si retele de comunicatie sau tehnice / volume / culori)

(2) baze subiective / perceptive ale analizei

perceperea variaza de la un individ la altul

variaza la acelasi individ in functie de starea fizica, psihica si afectiva [percepere prin simturi => imagine mentala sau reprezentare a peisajului => multitudine de reprezentari mentale individuale => diferente de apreciere calitativa (estetica) care pot fi convergente in functie de sensibilitati comune datorate culturii, formatiei, apartenentei sociale => fond social comun denotat de anchete adecvate]

sensibilitatea de tip european in perceperea peisajului este de natura esential vizuala,

perceperea se face in instantaneu si instinctiv in totalitate, abia intr-o a doua faza se trece la analiza detaliilor

limitele vizuale ale peisajului

orizont exterior [limita dincolo de care nimic nu mai este vizibil] si interior [jocuri de ecrane in campul de vizibilitate]

profunzime

prim - plan [detalii pana la 50 metri]

plan mediu/peisajul [se percep nu detalii ci forme si raporturi intre masele de elemente deci structura secundara a peisajului] - intre 50 m. si cca. 2 km.

fundal [peste 2-3 km. se percep mari ansambluri - lant de munti, paduri, localitati

componente ( zone omogene caracterizate prin linii, texturi, culori):

relief [atentie la tendinta naturala de supraestimare a distantelor verticale in raport cu cele orizontale]

linii si contururi [atentie la liniile drepte care au caracter artificial si risca sa agreseze privirea]

textura si culoare [atentie la scaderea bogatei peisajului cauzata de uniformitatea culorii]

organizarea peisajului

linii de forta orizontale, verticale, oblice [pun in evidenta structura generala a peisajului si ghideaza privirea]: (linii orizontale = stabilitate, echilibru, odihna, linii verticale = urmeaza axa echilibrului nostru morfologic si au suprematie fata de oricare alta directie, linii oblice = tensiune)

punct de focalizare [intersectia celor mai multe linii de forta sau un element independent cu caracter puternic contrastant = cel mai sensibil punct al peisajului]

puncte de atractie [intersectii de linii de forta sau elemente independente care servesc de reper],

contrast

EXEMPLE

factori de ambianta

nevoia de informatie [de semnificatie pe baza experientei anterioare]

nevoia de lizibilitate

regruparea elementelor [atentie la diminuarea lizibilitatii in cazul depasirii a 5 - 6 regrupari vizuale de elemente = pragul optim al diversitatii],

repere [creeaza sentimentul de securitate],

facilitatea de identificare [o imagine "puternica" poare rezulta din singularitatea sau valoarea de referinta a peisajului]

nevoia de armonie [emotia estetica are nevoie de armonie in compozitia de ansamblu]

=>prezenta esteticului in peisaj exprima nevoia fiintei umane de intensitate si extensiune a frumosului, de calitate, care tine de specificul "multiplicitatii launtrice" al profunzimii constiintei (BERGSON)

subiectivizarea ideii naturii - care devine parte de continut a constiintei (VIANU)

- peisajul ca stare de spirit - deci proiectie a unei trairi a subiectului (TOPARCEANU, BACOVIA)

- peisajul ca metaspatialitate creata prin cristalizarea timpului (ASSUNTO)

factori de variabilitate

observatorul [ acord general privind importanta vegetatiei, apei / conflictul clasic: peisaj ordonat [ studii Univ. Madrid controlabile, confortabile, fara risc - apreciate de copii sub 15 ani (in special fete) si adulti peste 35 (in special femei)] peisaj salbatec [ stimulante, incita la explorare si aventura preferate de persoane intre 15 - 35 ani in special barbari. Insatisfactia estetica este asimilata cu un inconfort personal, o agresiune iar daca se simte bine intr-un anumit peisaj privitorul considera ca acesta nu poate fi urat sau neplacut nici pentru altii

pozitia observatorului [se prefera punctele de vedere de la inaltime - mai vaste + sentimentul instinctiv de dominatie]

mobilitatea observatorului [perceptie statica, in deplasare - elemente aparent mobile apar suprapuse peste un fundal imobil provocand o reorganizare continua in functie de viteza]

factori climatici [modifica vizibilitatea, texturile, culorile]

(8) evolutia peisajului

schimbari progresive [ zilnice, sezoniere.]

ritmuri anuale [rotatia culturilor agricole.]

mutatii rapide / brutale [lotizari, comasari]

schimbari insidioase [ urbanizarea satelor.]

timpul istoric

timpul geologic

(9) evaluarea peisajului

metode sintetice - notare dupa o scala de valori stabilite prealabil - evaluarea se face ca medie intre mai multe opinii

metode analitice

- alegerea subiectiva a componentelor

- cuantificarea calitativa a componentelor

- armonizarea scalei de valori

- ponderarea subiectiva a componentelor

combinarea metodelor

metode de vizualizare - simulare informatica tridimensionala, fotomontaj, suprapunere transparente, crochiuri.

concluzii ale analizei morfologice a sitului:

potential

protectie

EXEMPLE`

INCLUDEREA PROTECtIEI PEISAJULUI IN PLANURILE DE AMENAJARE REGIONALA