SOLUL

a)       Caracteristici

Imbricand partial in proportie de 40% suprafata uscatului, cu un strat avand o grosime cuprinsa intre cativa centimetri si 2-3 metri, solul reprezinta unul dintre cele trei medii biotice alaturi de aer si apa. Continand un amestec de substante inerte din suportul litic, apa, aer si ecosisteme specifice, solul este laboratorul in care microorganismele in concentrare de 1,13-2,28 milioane/gram de sol asigura veriga de trecere de la stadiul organic la stadiul anorganic al elementelor necesare vietii constituind suportul lumii vegetale care transforma substantele de la stadiul anorganic la cel al materiei vii. Se apreciaza ca in mod natural un strat de sol de un centimetru grosime se formeaza in timp de circa 300-400 ani dar poate fi degradat in cateva minute in cazul ploilor acide sau a altor tipuri de poluare.

b)       Potential de utilizare

Caracteristicile si importanta solului in sustinerea vietii, face ca acesta sa fie privit in urbanism si amenajarea teritoriului din punctul de vedere al rolului ecologic, al importantei lui ca baza a resurselor vegetale - agricole, forestiere - si ca o componenta a peisajului. Din acest motiv, in toate tarile europene este controlata prin lege ocuparea solului cu orice categorii de lucrari, se considera inadmisibila degradarea acestuia si se depun eforturi pentru refacerea solurilor degradate prin programe de combatere a eroziunii solului, de desecare si de recuperare a terenurilor degradate sau ocupate nerational.

Deoarece se considera ca o agresiune asupra calitatii peisajului orice degradare a solului provocata de cariere sau de alte lucrari efectuate in cadrul unui teren denivelat, prin aducerea artificiala la suprafata a substratului litic fara precautia realizarii terasarilor care sa permita refacerea vegetatiei, conform principiilor dezvoltarii durabile, este obligatorie includerea ("internalizarea") in costul productiei a costului terasarilor si plantarii pentru refacerea peisajului degradat.

Fiind un mediu cu procese biologice permanente, solul nu poate constitui un suport stabil pentru constructii, fundatiile acestora fiind admise numai pe statul litic, inert. Toate localitatile au precizata limita suprafetei construibile (intravilan), aprobata prin lege pe baza planurilor generale iar pentru    extinderea intravilanului, lucrarile se pot efectua in primul rand pe terenuri degradate, inapte pentru agricultura sau cu randamente scazute si fara lucrari de irigatii. Extinderea ariei ocupate cu constructii si amenajari tehnice pe terenuri libere se admite cu conditia decopertarii si mutarii stratului de sol in zone in care acesta lipseste, pentru refacerea peisajelor, utilizare agricola sau forestiera.

c)     Valoare estetica

Valoarea estetica a solului consta, in perioadele lipsite de vegetatie, in textura si culoarea suprafetelor iar in perioadele de vegetatie prin caracteristicile particulare ale vegetatiei pe care o sustine.