STAREA PADURILOR DIN BUCURESTI - Padurea Baneasa

STAREA PADURILOR

Padurea Baneasa este situata in partea de nord a municipiului Bucuresti si se inscrie ca una din

padurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitata zona pentru recreere si agrement.

Principala cale de acces spre padure este reprezentata de Soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifica spre dreapta, o sosea asfaltata. Alte cai de acces sunt: soseaua de centura a Capitalei si soseaua Bucuresti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre padure putandu-se face insa numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun aceasta padure reprezinta vestigii ale fostilor Codrii ai Vlasiei, defrisati in decursul timpului, fie pentru extinderea suprafetelor destinate culturilor agricole si asezarilor umane, fie pentru interese straine (in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de exemplu, armata germana a inlaturat aproape toate arboretele din padurea Baneasa).

Padurea Baneasa este situata in etajul de vegetatie caracteristic campiei forestiere. Forma dominanta de relief este campia medie, intrerupta din loc in loc, de suprafete mici de depresiune (ravene).

Tipul predominant de sol este cel brun-roscat de padure. Textura solului este luto-argiloasa si mai rar argiloasa. In zonele depresionare, datorita acumularii apei din precipitatii, apar fenomene de podzolire si pseudo-gleizare, a caror intensitate variaza in functie de adancimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru intreaga unitate.

Tipul de statiune cel mai raspandit este cel de campie forestiera, brun-roscat, profund, de productivitate superioara pentru stejarete si stejareto-sleauri.

Arboretele din aceasta padure sunt cele caracteristice sleaului. Arboretele artificiale ocupa suprafete reduse fiind formate, in principal, din salcam si plop alb. O separare naturala, pe grupe de specii, se face in principal, in functie de conditiile pedoedafice, astfel:

pe solurile mai putin compacte si mai bogate (brun-roscate) apar sleaurile;

pe solurile mai grele (usor depresionate) apar stejaretele pure;

in depresiunile mai adanci apare plopul tremurator;

ceretele au invadat arboretele de sleau si ca stare au fost considerate (pe total) derivate.

Majoritatea arboretelor care alcatuiesc padurea Baneasa sunt de varste apropiate (in jur de 50 de ani), fiind taiate in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Repartizarea pe clase de varsta este inegala, predominand cele din clasa a II-a si a III-a. Provenienta arboretelor este majoritara din lastari.

Compozitia - tel indicata pentru arboretele care alcatuieste aceasta padure trebuie sa urmareasca realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, in principal si pe cat posibil, un maximum de productie de lemn.

In padurea Baneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiata de cea normala. Pornind de la functiile ce ii sunt atribuite, in padurea Baneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calitati decorative pronuntate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor si potecilor, precum si in marginea poienilor si a golurilor din interiorul arboretelor.

Directia Silvica Bucuresti din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - ROMSILVA administreaza pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti o suprafata totala de 487 ha fond forestier proprietate publica a statului.

463 ha dintre acestea au categoria de folosinta padure, iar 24 ha reprezinta 'alte terenuri' - drumuri de acces, terenuri destinate nevoilor de productie si administratie silvica. Terenurile forestiere se afla in administrarea directa a Ocolului Silvic Bucuresti din subordinea Directiei Silvice Bucuresti.

Tipul de statiune forestiera specific acestor arborete este cel de 'campie forestiera sleau, bonitate superioara, brun roscat edafic mare', iar tipul de padure majoritar 'stejaret sleau normal de campie'.

Speciile principale de baza din compozitia arboretelor sunt stejarul si cerul, iar speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin si tei, avand o varsta medie de 70 ani. In fondul forestier proprietate publica a statului aflat in administrarea Ocolului Silvic Bucuresti, amplasat pe teritoriul administrativ in raza municipiului Bucuresti, nu exista specii de arbori ocrotiti in baza unor legi sau alte reglementari speciale.

In arboretele sus mentionate nu s-au efectuat taieri de defrisare, lucrarile fiind cele indicate de amenajamentul silvic - taieri de igiena (extragerea exemplarelor uscate) si taieri de ingrjire a arboretelor - rarituri. In fondul forestier nu au fost efectate lucrarile de regenerare a arboretelor, acestea neavand varsta la care se declanseaza taierile de regenerare.

In ceea ce priveste situatia terenurilor forestiere proprietate publica a statului aflate in administrarea Directiei Silvice Bucuresti, in raza teritorial administrativa a municipiului Bucuresti, aceasta se prezinta dupa cum urmeaza:

Sursa datelor: Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, Directia Silvica Bucuresti.

In tabelul urmator sunt prezentate tipurile de paduri administrate: compozitie, varsta, arbori ocrotiti (specie, numar), suprafata (ha) si localizare.

Sursa datelor: Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, Directia Silvica Bucuresti.

varsta medie arborete - 60 ani.

EVIDENTA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILOR

Sursa datelor: Regia Nationala