ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI DIN MUNICIPIUL BUCURESTI - Situatia retelelor edilitare

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

Situatia retelelor edilitare

Din datele puse la dispozitie de catre Primaria Muncipiului Bucuresti, numarul total de strazi in Bucuresti este de 5340 avand    o lungime de 1820, 8 Km, din care (conform prevederilor H.C.G.M.B. nr. 181/2000):

334 strazi administrate de Primaria Muncipiului Bucuresti prin Administratia Strazilor (lungime 135,6 Km) ;

5006 strazi administrate de catre Primariile de sector (lungime 1685,2 Km).

Numarul de strazi echipate cu retele edilitare este de 4326 iar numarul strazilor fara retele de apa si canalizare 1014.

In Muncipiul Bucuresti, in prezent, numarul de abonati ai societatii Apa Nova Bucuresti S.A. se ridica la 79 340. In zonele marginase ale Municipiului Bucuresti cca. 150.000 de persoane nu dispun in prezent de alimentare centralizata cu apa potabila/retele de canalizare.

Pe sectoare, situatia racordarii la retelele de alimentare cu apa si canalizare se prezinta astfel:

Sector 1:

populatie racordata la reteaua centralizata 220 000 persoane;

populatie care utilizeaza cismele publice 20 000 persoane;

populatie racordata la reteaua de canalizare centralizata 210 000 persoane.

Sector 2:

327 de strazi fara alimentare cu apa si canalizare.

Sector 3:

sunt necesare lucrari noi/extinderea retelelor existente (aprox. 120 Km).

Sector 4:

numarul de strazi fara retea de canalizare se ridica la 150 (lungimea 30,899 Km).

Alimentarea cu apa de retea a Capitalei este continua, posibilele intreruperi fiind determinate de eventuale interventii in retea in urma unor avarii sau lucrari de reabilitare a acesteia. Ele afecteaza zone restranse ale orasului, intreruperi de peste 24 ore fiind semnalate doar in timpul unor lucrari de curatare si dezinfectie a conductelor de apa, situatii in care populatia a fost avertizata din timp prin mijloacele mass-media despre data, durata intreruperii si zona afectata.

Datele privind calitatea apei potabile au fost puse la dispozitie de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

In cursul anului 2003, calitatea apei potabile distribuita populatiei Capitalei a fost supravegheata permanent prin recoltarile efectuate la nivelul statiilor de pompare si a punctelor fixe.

De la statiile de pompare (Nord, Sud, Grivita, Grozavesti si Drumul Taberei) s-au recoltat 1119 probe de apa care au corespuns din punct de vedere chimic si bacteriologic normelor prevazute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

PROCENTAJUL PROBELOR (LA STATIILE DE POMPARE),

NECORESPUNZATOARE CHIMIC SI BACTERIOLOGIC

Sursa datelor: Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti

Referitor la CRL (clor rezidual liber) trebuie evidentiat faptul ca in niciuna din probe, acesta nu a fost absent, iar 658 probe (reprezentand 58,80% din totalul celor recoltate la acest nivel) au prezentat valori peste limita de 0,50 mg/l admisa de Legea nr. 458/2002.

PROCENTAJUL CRL EXISTENT IN APA RECOLTATA LA STATIILE DE POMPARE

Sursa datelor: Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

Calitatea apei de retea a fost urmarita de D.S.P. - M.B. si prin recoltarile zilnice efectuate din cele 63 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentantii S.C. APA NOVA Bucuresti S.A., cu care s-a mentinut un schimb permanent de date privind caracteristicile apei furnizate populatiei.

Din punctele fixe, in anul 2003, s-au recoltat 3474 probe de apa, 7 dintre acestea (reprezentand 0,20%) fiind necorespunzatoare chimic sau bacteriologic normelor admise, si anume: intr-o proba plumbul a fost 0,026 mg/l (adica 26 g/l) fata de limita stabilita de Legea nr. 458/2002 de 10 g/l, iar 6 probe au prezentat valori ale UFC intre 24-45/ml comparativ cu limita admisa de maximum 20/ml.

PROCENTAJUL PROBELOR NECORESPUNZATOARE CHIMIC SI BACTERIOLOGIC

LA PUNCTELE FIXE

Sursa datelor: Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

In ceea ce priveste CRL trebuie evidentiat faptul ca in 2 probe (reprezentand 0,06%) acesta a fost absent, iar 1217 probe (35,03%) a avut valori peste limita stabilita de Legea nr. 458/2002.

PROCENTAJUL PRIVIND CRL IN APA RECOLTATA DE LA PUNCTELE FIXE

Sursa datelor: Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

In concluzie, se poate evidentia faptul ca cele 1119 probe recoltate de la nivelul statiilor de pompare au corespuns in totalitate normelor admise, pe cand in cazul punctelor fixe a existat un numar de 7 probe (0,20%) din cele 3474 recoltate care au prezentat caracteristici chimice si bacteriologice necorespunzatoare, acestea fiind determinate probabil de uzura retelei de apa datorita vechimii acesteia si reducerilor frecvente de presiune din retea care pot influenta calitatea apei.

In cursul anului 2003, s-au efectuat si recoltari suplimentare pentru determinarea clorului rezidual liber (CRL) din apa de retea, acestea fiind realizate prin teste rapide, folosindu-se comprimatele D.C.R., majoritatea probelor (respectiv 57,15%) prezentand valori ale CRL in limitele admise de Legea nr. 458/2002, in 35,71% din probe CRL a depasit normele si doar in 7,14% din recoltari CRL a fost absent.

Incepand cu luna iulie 2004 D.S.P. a Municipiului Bucuresti a urmarit calitatea apei din retea nu numai prin determinarea clorului rezidual ci si prin o serie de indicatori chimici si bacteriologici specifici, conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 458/2002). Indicatorii chimici urmariti sunt: bor, cadmiu, cianuri libere, crom, cupru, duritate totala, flor, nichel, nitrati, nitriti, plumb; iar cei bacteriologici sunt reprezentati de E. coli si streptococi fecali.

S-au efectuat recoltari saptamanale din diferite zone ale sectoarelor Bucurestilor, astfel incat sa existe o supraveghere de ansamblu a calitatii apei din retea. Pana in prezent toate cele 1380 probe recoltate s-au incadrat in limitele normativelor in vigoare.

Trebuie mentionat faptul ca s-au inregistrat 6 probe in care valoarea nichelului s-a situat la limita superioara admisa, fapt care a fost adus la cunostinta S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A

In urma masurilor luate, recoltarile ulterioare au inregistrat valori normale ale nichelului.

Indicatori cu impact asupra sanatatii

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici microbiologice necorespunzatoare folosita in scop potabil se reflecta in morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva conform tabelului urmator:   

MORBIDITATEA PRIN BOLI DIGESTIVE POSIBIL TRANSMISE SI PRIN APA POTABILA

(la 100.000 locuitori)

Sursa datelor: Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

In anul 2003 se constata o reducere semnificativa a morbiditatii prin HVA tip A si dizenterie, precum si absenta cazurilor de febra tifoida. In ceea ce priveste morbiditatea prin BDA se observa scaderea acesteia fata de anul 2002, insa in comparatie cu anii precedenti valoarea s-a mentinut ridicata, situatie care nu poate fi insa corelata numai cu consumul de apa potabila.

In cursul anului 2003 nu s-au inregistrat epidemii hidrice si/sau boli digestive determinate in exclusivitate de consumul de apa potabila din reteaua centralizata a Capitalei.

Concluzii

In ultimii ani, apa de retea a prezentat o imbunatatire a calitatii chimice si bacteriologice atat la statiile de pompare cat si in punctele fixe. Aceasta evolutie a fost determinata atat de controlul permanent al calitatii apei potabile realizat de institutiile abilitate si de S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A., cat si de schimbul continuu de date privind calitatea apei furnizata de S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A..

Recoltarile efectuate din instalatiile proprii de apa apartinand unor unitati, sau care alimenteaza o serie de locuinte, au evidentiat, de asemenea, reducerea permanenta a procentajului de probe necorespunzatoare.

Aceasta evolutie s-a datorat masurilor stabilite in urma controalelor ce s-au efectuat in cursul anului.

SURSE INDIVIDUALE DE APA

Din datele puse la dispozitie de catre Directia de Sanatate Publica Bucuresti rezulta urmatoarele:

S-au efectuat recoltari si la nivelul instalatiilor proprii de apa potabila (surse de profunzime) apartinand in majoritatea cazurilor unor unitati industriale sau agenti economici, dar care intr-un numar restrans de situatii alimenteaza o serie de locuinte. S-au inregistrat depasiri ale parametrilor fizico-chimici si/sau bacteriologici peste normele in vigoare.

In situatiile amintite s-a recomandat dezinfectia cu substante clorigene la nivelul surselor de apa, urmata de spalarea, dezinfectia instalatiei si o noua recoltare pentru a se stabili daca apa corespunde normelor, in caz contrar fiind necesara repetarea masurilor de dezinfectie.

Recoltarile efectuate de la nivelul unor puturi sau fantani individuale ce constituie singura sursa de alimentare cu apa potabila pentru o serie de locuinte aflate in zone periferice ale Capitalei au evidentiat caracteristici fizico-chimice si/sau bacteriologice necorespunzatoare normelor in vigoare pentru toate probele de apa prelevata. Aceasta se datoreaza faptului ca sursele amintite capteaza in general apa din stratul freatic ce este usor supus impurificarii si infestarii ca urmare a conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare (de ex.: existenta de reziduuri menajere sau latrine in apropierea sursei de apa) sau infiltratii de substante petroliere (benzina, pacura etc.). In astfel de cazuri s-a recomandat indepartarea de urgenta a factorilor poluanti amintiti si asigurarea zonelor de protectie sanitara din jurul surselor respective, conform prevederilor Ord. M.S. nr. 536/1997 si Decretului nr. 1059/1967. S-a dispus, de asemenea, dezinfectia apei cu substante clorigene si repetarea recoltarilor pentru a se stabili daca aceasta corespunde normativelor in vigoare. S-a aratat totodata necesitatea efectuarii unor dezinfectii periodice la nivelul surselor respective pentru a se mentine in permanenta calitatea corespunzatoare a apei folosite.

Trebuie amintite, de asemenea, recoltarile efectuate in sezonul de toamna, unde datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, cantitatii mari de precipitatii cazuta in municipiul Bucuresti pe o perioada mai lunga de timp (cca. o saptamana) s-a produs inundarea unor strazi ale Capitalei. Ca urmare a situatiei mentionate, Biroul de Igiena Mediului din cadrul D.S.P. municipiul Bucuresti a solicitat S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. comunicarea de urgenta a strazilor neracordate la reteaua centralizata de apa potabila, unde s-au semnalat inundatii care ar fi putut afecta sursele locale de apa potabila.

Recoltarile efectuate de laboratorul D.S.P. - M.B. pe strazile respective aflate in sectoarele 2,3,5 si 6 ale Capitalei au evidentiat faptul ca probele nu au corespuns normativelor in vigoare d.p.d.v. chimic (datorita prezentei de azotati peste limita admisa, cu valori de 54 - 58mg/l fata de C.M.A. de 50mg/l in 5 probe din totalul celor 12 recoltate) si d.p.d.v. bacteriologic (indicatorii UFC, CT, CF si SF fiind necorespunzatori in toate probele recoltate).

Aceasta situatie a fost adusa la cunostinta, atat Primariilor de sector, cat si Prefecturii Capitalei recomandandu-se evitarea utilizarii surselor respective de apa in scop potabil si luarea de masuri privind extinderea retelei centralizate de apa si canalizare. Au fost, de asemenea, atentionati locuitorii din zonele amintite sa nu foloseasca apa din aceste surse existand riscul aparitiei de afectiuni grave (ca de exemplu intoxicatia cu nitrati la copiii de 0-1 an alimentati cu lapte praf preparat cu apa avand un continut crescut al acestei substante chimice).

Referitor la probele de apa recoltate la nivelul izvoarelor publice din unele parcuri ale Capitalei trebuie aratat ca acestea au fost necorespunzatoare d.p.d.v. chimic si/sau bacteriologic, recomandandu-se Administratiei Parcurilor afisarea de panouri cu inscriptia "apa necorespunzatoare" pentru a se evita folosirea lor de catre populatie in scop potabil.

SITUATIA EVACUARII APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

Dupa cum a fost amintit, municipiul Bucuresti este traversat de doua cursuri de apa, respectiv Dambovita si Colentina. Inca inainte de 1989 autoritatile de gospodarire a apelor au interzis pe intreg teritoriul administrativ al Capitalei orice evacuari de ape uzate in cursurile de apa mentionate mai sus, in vederea asigurarii unei calitati corespunzatoare a acestor rauri.

Apele uzate provenite de la agentii economici care isi desfasoara activitatea pe teritoriul municipiului Bucuresti, cele menajere provenite de la populatie, precum si cele provenite din cateva localitati din afara Capitalei (orasul Voluntari, orasul Popesti-Leordeni, partial orasul Otopeni, comuna Pantelimon, comuna Chitila etc.) sunt evacuate in canalizarea municipiului Bucuresti si apoi prin intermediul casetei de ape uzate aflate sub raul Dambovita sunt deversate neepurate in rau in dreptul comunei Glina, la circa 500 m aval de Soseaua de Centura.

Evacuarea unui debit Q med zi = 23 mc/zi de ape uzate (fara ape pluviale), neepurate conduce la o degradare ireversibila a raului evidentiata si de analizele efectuate pe probele de apa prelevate la evacuarea celor trei colectoare casetate ale raului Dambovita, cat si a sectiunilor pe rau situate in aval de punctul de descarcare.

Astfel, au fost inregistrate incarcari foarte mari in cazul substantelor organice, nutrienti, micropoluanti organici si metale. In anul 2004 au fost evacuate 120006.77 t materii organice (exprimate prin CCO-Cr), 11011.105 t azot total, 1970.709 t fosfor total, 390.25 t detergenti, 42.069 t fenoli, 139.067 t metale (cupru, crom, zinc, plumb, cadmiu, nichel), aceste incarcari ridicate regasindu-se in rau, calitatea acestuia incadrandu-se in clasa V. Impactul acestor ape evacuate este foarte puternic, calitatea degradata a raului pastrandu-se pe o lungime foarte mare in aval, pana la varsarea acestuia in raul Arges (in dreptul orasului Budesti - judetul Calarasi) cu efecte negative si asupra acestuia dupa confluenta cu raul Dambovita.

Analizele probelor de apa, pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici si bacteriologici se efectueaza in cadrul laboratorului A.N. 'Apele Romane' - SGA Bucuresti, conform planului lunar de recoltare a probelor.

Avand in vedere debitele mari de ape uzate neepurate evacuate din municipiul Bucuresti in raul Dambovita (cu efecte negative deosebite asupra factorilor de mediu), pentru remedierea situatiei grave existente este obligatorie urgentarea executiei lucrarilor la statia de epurare Glina.