Surse de deseuri de tip namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate

Surse de deseuri de tip namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate

Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptorii naturali sau a recircularii, conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat impuritatile continute in apele brute, cat si cele formate in procesele de epurare.     Schemele tehnologice aplicate pentru epurarea apelor uzate industriale si orasenesti, din care rezulta namoluri se pot grupa in doua mari categorii: cele privind epurarea mecano-chimica si cele privind epurarea mecano - biologica. In fig. 1 si 2 se prezinta principalele surse de namol in cadrul schemelor de epurare mentionate.

Fig 1.Surse de namol din statia de epurare mecano-biologica

Din punct de vedere fizic, namolurile provenite din epurarea apelor uzate se considera sisteme coloidale complexe, cu compozitii eterogene, continand particule coloidale ( d < 1 ), particule dispersate (d = 1 - 100 ), material in suspensie etc., avand un aspect gelatinos si continand foarte multa apa.

Din punct de vedere tehnologic, namolurile se considera ca faza finala a epurarii apelor, in care sunt inglobate produse ale activitatii metabolice, materii prime, produse finite ale activitatii industriale.

Fig. 2 Surse de namol din statia de epurare mecano - chimica

Principalele tipuri de namol ce se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate sunt:

- namol primar, rezultat din treapta de epurare mecanica;

- namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica;

- namol mixt, rezultat din amestecul de namol primar si dupa decantarea secundara, obtinut prin introducerea namolului adaugat in exces in treapta mecanica de epurare;

- namol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimica a apei prin adaugare de agenti de neutralizare, precipitare, coagulare - floculare.

Dupa stadiul lor de prelucrare in cadrul gospodariei de namol, se pot clasifica:

- namol stabilizat (aerob sau anaerob);

- namol deshidratat (natural sau artificial);

- namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);

- namol fixat, rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilor toxici;

- cenusa, rezultata din incinerarea namolului;

Clasificarea namolurilor dupa compozitia conduce la luarea in considerare a doua mari categorii:

- namoluri cu compozitie predominant organica, ce contin peste 50% substante volatile in substanta uscata si care, de regula, provin din epurarea mecano-biologica;

- namoluri cu compozitie predominant anorganica, ce contin peste 50% din substanta uscata si care de regula, provin din epurarea fizico-chimica.