Zone poluante pe teritoriul Romaniei

Zone critice pe teritoriul Romaniei.

Zone poluante in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf si pulberi in suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa:

Copasa Mica

Zlatma

Baia Mare

Zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi organici volatili proveniti din industria chimica si petrochimic:

• Ramnicu Valcea
• Onesti
• Salvenisti
• Stolnicul
• Ploiesti

Zone poluate in special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabili provenite din siderurgie:

• Hunedoara
• Calan
• Galati

Zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat provenite din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice:

• Braila
• Suceava
• Dej
• Savinesti
• Borzesti.

Obiective industriale a caror activitate determina frecventa depasirii ale concentratiilor maxim admise la indicatori de calitate ale atmosferei:

• Bucuresti-automatica, acumulatorul, platforma chimica Dudesti, Faur, Griro, Aeroport.
• Ploiesti-Petrotel, Astra, Derolevei, Vega.
• Brasov-Sofert.
• Bacau-C.C.H.Letea.
• Turda-Climentul, V.C.T.Turda
• Baia -Mare-Phoenix, Romplumb.etc.

Copsa Mica a devenit cunoscuta in toata Europa drept cea mai poluanta asezare a "batranului continent".

Inaugurata in 1939, fabrica de prelucrare a zincului si a plumbului din concentrate miliere a construit un pas inainte pentru dezvoltarea economica a orasului. Totusi, industrializarea fortata de anii "epocii de aur" a reprezentat o catastrofa ecologica pentru mediul inconjurator, fiind realizata fara efectuarea vre-unui studiu despre impactul ecologic asupra regiunii. Instalatiile au fost marite de la 400 t/an la aproape 30 de mii/an si s-a inaugurat si o fabrica de negru de fum. Cu toate ca din punct de vedere economic a fost un castig, pagubele pe plan ecologic, dar si uman sunt foarte grave.

Inca de la inceputul anilor 50 s-au tras semnale de alarma cu privire la depasirea valorilor maxime admise a anumitor metale in atmosfera, precum cadmiu, plumb sau zinc. Dorin Bardac in "Copsa Mica -elemente de monografie medicala si sociala", mentiona ca in 1977 concentratia dioxidului de sulf era de 2,8 ori mai mare decat maxima admisa, iar in 1987 de 13,2 ori. Aceleasi niveluri ridicate de poluare intalnim si in raul Tarnava Mare unde cadmiul se gasea intr-o concentratie de 7,3 ori mai mare decat limita admisa.

Verdictul specialistilor este unul dur: poluarea din Copsa Mica este intinsa si foarte agresiva. Spre exemplu, intoxicarea cu dioxid de sulf cauzeaza ameteli, afectiuni pulmonare acute si chiar spasm laringian ce provoaca decesul. Acidul sulfuric e format prin dizolvarea dioxidului de sulf, a picaturilor de roua, ceea ce reprezinta cauza pentru care albinele nu pot trai pe o suprafata cu raza de 15 km in jurul localitatii Copsa Mica.

Localnicii povestesc cum fiecare obiect din localitate era acoperit de o pojghita de negru de fum. Atat de puternica era poluarea atmosferei ,incat femeile nu puteau intinde hainele proaspat spalate afara ca s-ar fi innegrit in cateva ore. Din fericire fabrica de negru de fum a fost inchisa in 1993. Din pacate Sometra S.A, intreprinderea metalurgica de metale neferoase continua sa polueze in mod "invizibil". Fabrica nu poate fi inchisa datorita somajului care afectiv ar exploda in urma unei asfel de masuri.