ECOLOGIZAREA LOCALITATILOR SI MANAGEMENTUL DESEURILOR SOLIDE URBANE

ECOLOGIZAREA LOCALITATILOR SI MANAGEMENTUL DESEURILOR SOLIDE URBANE

Ecologizarea localitatilor, inteleasa, in general, ca activitate de salubrizare, are in vedere realizarea si mentinerea igienei unei asezari (urbane sau rurale), de care depind, in buna masura, calitatea vietii populatiei.

In conformitate cu legislatia actuala din tara noastra (Legea nr.139/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor), salubrizarea este "un serviciu public local de gospodarire comunala, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat si controlat de autoritatile administratiei publice locale".

Atributiile acestui serviciu au in vedere: precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special; infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de reziduuri si producerea de compost; incinerarea si producerea de energie termica; maturatul, spalatul cailor publice, intretinerea spatiilor verzi si a parcurilor; curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet; preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor.

Termenul de ecologizare semnifica totalitatea masurilor de mentinere a conditiilor de mediu necesare asigurarii vietii si sanatatii omului, exista, in mod frecvent, tendinta de a fi utilizat pentru desemnarea actiunii de realizare si pastrare a curateniei unor spatii sau localitati, prin colectarea si indepartarea deseurilor urbane sau de alta natura. Ca urmare, ecologizarea urbana reprezinta o activitate care trebuie sa contribuie la pastrarea valorilor mediului inconjurator, a sanatatii populatiei si a unui cadru de viata civilizat.

Asa cum s-a aratat, ecologizarea/salubrizarea localitatilor, ca parte componenta a serviciilor de gospodarire comunala, are ca sarcina principala colectarea si eliminarea deseurilor generate de "procesele metabolice interne" specifice asezarilor umane, pentru a preveni poluarea mediului si a preintampina imbolnavirea populatiei. Este vorba de asa-numitele deseuri urbane sau municipale, care desemneaza "totalitatea deseurilor rezultate din gospodarii, institutii, unitati comerciale si prestatoare de servicii, deseurile stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi si namolurile deshidratate rezultate

din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti. Deseuri de tip urban se produc si in mediul rural, unde ponderea cea mai mare o au deseurile din agricultura, care sunt incluse in categoria deseurilor de productie. Cresterea alarmanta a cantitatilor de reziduuri a determinat aplicarea, in tarile dezvoltate, a unui management avansat al deseurilor.

Este vorba de asa-numitul management integrat al deseurilor, concept care desemneaza separarea selectiva a deseurilor la sursa, inainte de colectare, si directionarea acestora catre puncte centralizate de tratare. Prin acest mod de gospodarire a deseurilor se obtine atat o modalitate mai eficienta de recuperare a unor materii prime, cat si o reducere a volumului de gunoi ce urmeaza sa fie depozitat. In acest fel, noul concept arata ca managementul deseurilor nu se va mai axa pe gasirea unor noi tehnologii pentru depozitarea reziduurilor solide, ci pe stabilirea unor programe integrate de gestiune a acestora.

In conformitate cu reglementarile legislative in vigoare din Romania, serviciile publice de salubrizare se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici. Aceste servicii sunt prestate fie de compartimente ale consiliului local, organizate ca servicii publice si autorizate conform legii, fie de catre operatori de servicii publice, pe baza unui contract de delegare a gestiunii sau de concesiune.

In ambele cazuri, obiectul de activitate al prestatorilor de servicii de salubrizare urbana il constituie salubrizarea menajera, salubrizarea stradala, transportul si depozitarea deseurilor, deszapezirea si combaterea poleiului si a inghetului, in localitatile in care actioneaza.

In Romania, in anul 2000, din aproape 13 400 de localitati, orase si sate, beneficiau de avantajele serviciilor de salubrizare doar cele 263 de orase si municipii si unele sate situate in aria de influenta a marilor orase. Aceste date confirma faptul ca salubrizarea este o activitate care se desfasoara, in momentul de fata, cu precadere la nivelul oraselor, prin faptul ca aceste asezari grupeaza un mare numar de locuitori.

Organizarea si functionarea serviciilor de salubrizare urbana este determinata atat de marimea oraselor, cat si de structura functionala a acestora. Astfel, la nivelul anului 2000, cele 263 de orase si municipii ale Romaniei grupau un numar de 12 244 598 de locuitori, respectiv 54,6% din populatia tarii.

Reteaua urbana este caracterizata prin predominarea oraselor mici (sub 20 000 de locuitori), care reprezinta 58,5% din numarul localitatilor urbane si doar 13,3% din totalul locuitorilor acestora. In schimb, orasele mijlocii (intre 20 000 si 99 999 de locuitori) si cele mari (intre 100 000 si 999 999 de locuitori), cu o pondere de 41,1% din numarul total al localitatilor urbane, cuprind peste 70% din populatia oraselor si municipiilor.

Asa cum este de asteptat, cele mai complexe probleme pe linia salubrizarii le ridica orasele mijlocii si mari, datorita numarului de locuitori si al unitatilor economice, administrative si social-culturale. Un caz special il reprezinta municipiul Bucuresti, cel mai mare oras al tarii (16,4% din populatia urbana), cu o structura functionala complexa, care se confrunta cu cele mai grave aspecte de igiena urbana, atat in ceea ce priveste colectarea deseurilor, cat si depozitarea acestora.

Salubrizarea localitatilor sau salubrizarea urbana asigura igiena asezarilor, prin eliminarea deseurilor solide orasenesti (municipale) - menajere, stradale, din demolari, namol de epurare orasenesc etc., transportarea si depozitarea acestora la groapa de gunoi.

Statistica de mediu consemneaza faptul ca, la nivelul Romaniei, s-a produs, in anul 2000, o cantitate totala de deseuri de 55,15 milioane de tone, din care 8,15 milioane de tone, respectiv 14,8%, au fost deseuri urbane.

In structura deseurilor urbane, cea mai mare pondere o au deseurile menajere (75-80%), urmate de deseurile stradale (10-12%), de namolul de epurare orasenesc (7-9%), precum si de alte deseuri, cum ar fi cele din demolari (7-9%), excavatii etc. (3-4%).

Dupa cum s-a mentionat, si in mediul rural se produc deseuri de tip urban, insa cea mai mare pondere revine deseurile agricole, care sunt incluse in categoria "deseuri de productie". Dinamica acestor cantitati de deseuri urbane, incepand cu anul 1995 (de cand s-a trecut la evidenta statistica a deseurilor, in conformitate cu Lista Europeana a Deseurilor), arata tendinta de crestere a acestora, in ultimii ani.

Specialistii prognozeaza mentinerea tendintei de crestere a cantitatilor de deseuri urbane, in tara noastra, chiar daca nu spectaculoasa, si in urmatorii ani, ca urmare atat a cresterii consumului de produse, cat si a extinderii serviciilor de salubritate in zonele rurale. De altfel, situatia este similara si in tarile dezvoltate, cu toate eforturile depuse pentru minimizarea producerii de deseuri. Astfel, in Franta, indicele de producere a deseurilor este, in prezent, de 434kg/locuitor/an, fata de 220 kg/locuitor an cu trei decenii in urma.

Salubrizarea menajera

Salubrizarea menajera are in vedere, dupa cum arata si numele, inlaturarea deseurilor menajere, care constituie partea cea mai semnificativa (75-80%) a deseurilor urbane. In aceasta categorie de deseuri sunt incluse reziduurile care provin din locuinte (de la prepararea hranei, ambalaje, ziare, resturi textile, aparatura electrocasnica scoasa din uz etc.), din institutii sau unitati economice diverse (comert, industrie).

Salubrizarea menajera se realizeaza prin precolectarea deseurilor de catre cei care le produc, iar apoi prin colectarea, transportul si depozitarea acestora la gropile orasenesti de gunoi de catre operatorii unor astfel de servicii.

Precolectarea deseurilor menajere se face de catre populatie sau agentii economici in recipienti speciali, in cele mai multe cazuri standardizati - asanumitele europubele (de 120 si 140 l) si, in situatii particulare, in containere (de 1,1 sau 4 mc). Recipientii de precolectare sunt pusi la dispozitie gratuit populatiei, in functie de numarul de persoane. Precolectarea deseurilor menajere si industriale de la agentii economici se face in europubele sau containere, inchiriate de beneficiar.

Atat in cazul populatiei, cat si al agentilor economici, precolectarea este neselectiva, cu toate dezavantajele ce decurg din acest mod de eliminare a deseurilor.

In ceea ce priveste colectarea deseurilor menajere de la populatie sau agentii economici, aceasta se face de catre operatorii de servicii publice de salubritate numai pe baza de contract, in care este inclus si programul de ridicare a deseurilor. Programul de prestatii trebuie sa asigure in permanenta mentinerea unui nivel de salubritate corespunzator normelor igienico-sanitare. Ca urmare, acest program este zilnic la marii producatori de deseuri (piete agroalimentare sau sociale, spitale etc.), de 2-3 ori pe saptamana pentru asociatiile de locatari si saptamanal pentru locuintele individuale.

Pentru colectarea deseurilor menajere solide, populatia este taxata in regim "pausal", fara sa existe, in prezent, posibilitatea masurarii volumului sau cantitatilor reale produse. Sumele, aplicate sub forma unui tarif exprimat in lei/persoana/luna, sunt colectate de catre primarii sau direct de catre operatorii autorizati. Acest tarif variaza de la localitate la localitate si are la baza aprecieri ale operatorilor, cu privire la cantitatea de deseuri produse.

Specialistii considera ca actualul sistem de tarifare pausal (lei/persoana aplicat in toate orasele trebuie inlocuit cu un sistem de tarifare binar. Acesta ar urma sa fie compus dintr-o componenta care sa tina seama de cantitatea de deseuri produsa de o colectivitate sau o familie, prin masurarea volumului de deseuri din pubele (practic, pe numar de pubele umplute) si o componenta care sa aiba in vedere depunerea selectiva a deseurilor. Desi sumele percepute pentru colectarea deseurilor sunt, in momentul de fata, relativ mici, sunt numeroase totusi situatiile in care acestea, fie sunt achitate cu intarziere, cazul asociatiilor de locatari, fie nu sunt achitate si conduc la rezilierea contractelor, cazul persoanelor care locuiesc la curte.

Astfel, presa a semnalat, in anul 2002, conflictul generat, la Iasi, de masurile luate de societatea locala de salubritate "Salubris" SA de a majora tarifele cu 30% si de a nu mai ridica gunoiul de la asociatiile de locatari care au restante mai mari de trei luni, in aceasta situatie aflandu-se jumatate din oras.

Dupa colectare, eliminarea deseurilor solide municipale din localitati se face, in cea mai mare parte (peste 90%), prin transportarea si depozitarea acestora la depozitele (rampele, gropile) de gunoi orasenesti.

Depozitele in care se stocheaza deseurile sunt de trei feluri: menajere, industriale si mixte. Trebuie de spus ca depozitele orasenesti sunt, in general, mixte, acceptand la evacuare atat deseuri menajere, cat si deseuri industriale nepericuloase. Doar in localitatile urbane mici si in comune, depozitele de deseuri sunt exclusiv menajere.

In ceea ce priveste depozitele de deseuri municipale (menajere si mixte), in fiecare localitate urbana sau rurala exista cel putin un altfel de depozit, dar sunt situatii in care pot functiona mai multe asemenea deponeuri.

Statistica de mediu consemneaza pentru localitatile urbane din Romania, la nivelul anului 2000, un numar de 303 depozite municipale, ceea ce reprezinta circa 25% din totalul depozitelor de deseuri din tara. Suprafata ocupata de aceste depozite este de circa 1 236 ha, ceea ce reprezinta aproximativ 9% din suprafata afectata de depozitarea deseurilor. Cele mai multe depozite urbane de deseuri (60%) sunt mixte, acceptand pentru depozitare atat deseuri menajere, cat si deseuri industriale, de obicei, nepericuloase. In ceea ce priveste amplasarea lor, 7% dintre depozite sunt situate in intravilanul localitatilor, 87% sunt in afara oraselor, iar 6% se afla pe malul apelor.

In mediul rural, conform cercetarilor recente, doar in 19 judete s-au inregistrat 2 003 spatii de depozitare a deseurilor de tip urban si rural (depozite mixte) a caror suprafata a fost evaluata la peste 1 800 ha.

In momentul de fata, Romania se confrunta cu un management necorespunzator al deseurilor. Intrucat acesta este unul dintre sectoarele-cheie in Parteneriatul de Aderare la UE, tara noastra trebuie sa reglementeze problema deseurilor, prin adoptarea unui management integrat al acestora, care implica, intre altele, si selectarea la sursa a gunoiului.

Pe aceasta directie se inscriu si cele doua proiecte aflate in derulare, avand ca principal obiectiv alinierea municipiilor Piatra Neamt si Ramnicu Valcea la reglementarile si standardele Uniunii Europene in privinta managementului integrat al deseurilor.

Pe langa proiectele de genul celor prezentate mai sus, in vederea imbunatatirii managementului deseurilor au fost adoptate si o serie de programe care incurajeaza rezolvarea problemelor de mediu in cadrul unor parteneriate de afaceri intre municipalitatile unor orase si firme straine. Astfel, Primaria Municipiului Suceava, in parteneriat cu firma americana GANNETH FLEMING INC., specializata in inginerie urbana, si firma de consultanta ASA HOLDING S.A., realizeaza, in momentul de fata, un proiect de imbunatatirea managementului deseurilor. Intr-o prima etapa, se urmaresc solutiile referitoare la: organizarea rampelor de deseuri, inchiderea rampelor ajunse la limita capacitatii de depozitare, reciclare etc.

Salubrizarea stradala

Salubrizarea stradala are ca scop principal realizarea si mentinerea igienei cailor publice, in scopul ridicarii gradului de confort citadin.

Ca si salubrizarea menajera, salubrizarea stradala face obiectul de activitate al unor operatori de servicii publice, sau al unor compartimente din cadrul consiliilor locale. Atributiile acestora, pe linia salubrizarii stradale, au in vedere: maturatul (mecanic sau manual) al strazilor si trotuarelor; stropitul carosabilului; indepartarea surplusului de pamant de la rigole; amplasarea si golirea cosurilor de gunoi; salubrizarea depozitelor necontrolate de deseuri; deszapezirea si combaterea efectelor poleiului, prin imprastierea de materiale antiderapante.

In ceea ce priveste plata acestor servicii, sumele provin de la bugetul central si/sau local, care se constituie prin diverse taxe si impozite. In momentul de fata, starea de curatenie stradala a celor mai multe orase din Romania s-a deteriorat fata de anii precedenti, atat din cauza insuficientei masurilor luate de administratiile publice, cat si din neglijenta si nepasarea populatiei, ceea ce reflecta nivelul scazut de educatie ecologica si de responsabilitate pentru mediu al acesteia.