Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Geologia

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Geologia: in sens larg este stiinta care se ocupa cu studiul Pamantului.

Geologia este stiinta care studiaza compozitia (mineralogica, petrografica, chimica, paleontologica), alcatuirea tectonica, fenomenele, procesele si evolutia istorica a Pamantului.



Etimologic, termenul de geologie provine de la cuvintele grecesti geos=pamant, logos = stiinta, vorbire. deci geologia reprezinta stiinta ce se ocupa cu studiul Pamantului.

Ca stiinta, geologia are doua obiective majore: sa descrie corpurile geologice asa cum sunt ele, in diferite trepte de organizare (geologia descriptiva) si sa explice cauzele, mecanismele, durata si succesiune spatiala si temporala a proceselor geologice.

Geologia studiaza in scopuri teoretice si practice, compozitia si aspectul litosferei terestre, fenomenele si procesele ce determina schimburi in cadrul acesteia si ambianta naturala generala in care evolueaza Pamantul.

Compozitia litosferei se refera la continutul chimic, mineralogic, petrografic, litostratigrafic si paleontologic, iar aspectul sau arhitectura litosferei se refera la structura locala si de ansamblu.

Scopul teoretic al geologiei este reconstituirea istoriei evolutiei litosferei terestre.

Scopul practic consta in identificarea si punerea in valoare de rezerve de substante minerale utile, dar si precizarea conditiilor optime de amplasare a fundatiilor de la constructiile civile si industriale.

In cadrul geologiei, ca stiinta, exista mai multe discipline, care studiaza componente ale scoartei terestre. Petrografia: cerceteaza compozitia, structura rocilor (sedimentare, magmatice, metamorfice) ce formeaza scoarta terestra. Mineralogia: compozitia chimica, proprietatile fizice si modul de formare a minerallelor din care sunt alcatuite rocile. Cristalografia: studiul formenlor exterioare si structura interna a cristalelor. Geotectonica: studiul formelor de prezentare spatiala a maselor de roci din constitutia scoartei terestre si a miscarilor suferite de acestea. Geologia istorica (stratigrafia): reconstituirea istoriei Pamantului, a succesiunii principalelor procese geologice ce au avut loc in trecut. Cartografia geologica, Prospectiuni geologice, Geologia zacamintelor de substante minerale utile, Zacaminte, Geofizica, Geochimie, etc.

Geologia se ocupa cu studiul compozitiei si al structurii globului terestru si in special al scoartei solide a acestuia, a raporturilor actuale in spatiu a diferitilor constituenti si de evolutia acestora in decursul istoriei Pamantului. Geologia studiaza atat fenomenele care au avut loc la suprafata Pamantului, cat si fenomenele care au avut loc in interiorul globului, precum si evolutia lor in timp.

Geologia generala - disciplina completa in care se trateaza aspecte rezumative si de ansamblu ale stiintelor geologice. Se ocupa de probleme legate de formarea Pamantului, de alcatuirea si de proprietatile fizice ale intregului glob pamantesc, precum si de actiunea agentilor modificatori.

Geologia are legaturi stranse cu toate ramurile stiintelor naturii, utilizand de la fiecare un numar mai mare sau mai mic de cunostiinte necesare progresului sau. Geologia nu poate raspunde singura la numeroasele probleme puse de compozitia, structur, evolutia Pamantului si multe altele, pentru rezolvarea carora apeleaza la cunsostiintele si metodele altor stiinte cu care intra in relatie, cum sunt: chimia, fizica, biologia, astronomia. Din interferenta acestora rezulta stiintele de granita: geochimia, geofiziica, geomorfologia, paleobiologie, etc



In ceea ce priveste principiile de geologie fizica, se utilizeaza metode de cercetare inductive si anume: observatii directe pe teren, observatii de laborator, metode indirecte de cercetare prin interpretarea geologica a masuratorilor geofizice, geochimice, aerofotogeologice si teledetectie, apoi experimentari si modelari. Pe de alta parte, cercetarea deductiva se bazeaza in primul rand pe 3 principii ce joaca un rol important in descifrarea istoriei geologice: pricipiul superpozitiei stratelor, principiul evolutiei organismelor si principiul actualismului.

Principiul superpozitiei stratelor a fost enuntat de Nicolaus Steno, iar in acceptiunea actuala poate fi definit in modul urmator: intr-o succesiune de depozite sedimentare, in continuitate de depunere sau intr-o serie de curgeri de lave, neafectate sau slab afectate de miscari tectonice, stratele sunt din ce in ce mai noi, daca ele sunt urmarite de jos in sus si in lungul unei verticale. Este deci necesar ca formatiunile sa fie in continuitate de sedimentare.

Principiul evolutiei organismelor se refera la faptul ca stratele care contin resturi fosile ce au apartinut unor forme de organizare superioara, sunt mai noi decat cele ce contin resturi ale unor organisme primitive, daca aceste forme de viata sunt urmarite de-a lungul unei linii filogenetice, in cadrul unei anumite succesiuni de formatiuni geologice. Teoria evolutiei organismelor sta la baza utilizarii fosilelor in biostratigrafie.

Principiul actualismului elaborat de Charles Lyell (1833) se refera la faptul ca aceleasi forte si fenomene care actioneaza astazi asupra scoartei terestre au actionat si in trecutul gelogic, avand aceleasi efecte. (Actualismul - dupa acest principiu fenomenele care au loc astazi in litosfera pamantului au actionat si in trecut cu aceiasi forta si aceleasi efecte, fara insa a considera fenomenele identice.) Aplicind acesta metoda, geologul are posibilitatea de a reconstitui conditiile care au existat in diferitele regiuni ale globului in trecutul geologic. De ex: gasind astazi intr-o zona muntoasa (ex: Cheile Bicazului) un calcar recifal cu urme de corali, geologul poate deduce ca in timpul formarii acestui calcar, regiunea respectiva a afost acoperita cu mare cu adancime mica (sub 80m), cu o temperatura in jur de 20oC, pornind de la faptul ca in prezent recifii de corali se dezvolta in astfel de conditii. Alt ex: depozitele evaporitice, care se formeaza si astazi in zone calde. Metoda actualismului se poate folosi pentru a prevedea desfasurarea in viitor a unor procese geologice, pornind de la cunoasterea modului in care se desfasoara astazi procese geologice similare. Cercetarile mai recente au aratat ca nu poate exista o identitate perfecta intre fenomenele geologice actuale si cele din trecut, intrucat in decursul timpului geologic au variat atat conditiile fizico-chimice din interiorul planetei noastre, cat si climatul, compozitia atmosferei, salinitatea bazinelor marine si componente lumii organice de la suprafata Pamantului (deci desfasurarea proceselor geologice nu este identica, ci doar asemanatoare.)




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2582
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved