Legaturile Geomorfologiei cu alte stiinte si locul ei in cadrul Geografiei

Legaturile Geomorfologiei cu alte stiinte si locul ei in cadrul Geografiei

Relieful - obiectul de studiu al acestei stiinte, prin pozitia in cadrul sistemului geosferelor terestre de suport pentru Hidrosfera, Atmosfera, Bio-pedosfera, Sociosfera dar si de limita superioara a celor care alcatuiesc corpul solid al Terrei concentreaza o multitudine de legaturi cu acestea ce au insemnatate generala, regionala, locala. Unele implica raporturi directe intre relief si elemente ale celorlalte componente dar exista si relatii intre elementele de la exteriorul si din interiorul Pamantului care se realizeaza prin intermediul reliefului. in toate aceste medii isi afla obiectul de studii numeroase stiinte ale naturii si ca urmare o parte din sfera relatiilor se transpune la nivelul lor. Se adauga legaturi cu domenii abstracte in special din noosfera (fig. 4).
Baza teoretica in alcatuirea careia intra legi de baza ale evolutiei naturii, societatii dar si legi specifice Geografiei si Geomorfologiei la care se adauga diverse categorii si principii necesare operarii, intelegerii sistemului de relatii este realizata prin legaturile cu Filosofia si Sociologia; de la acestea preia elemente fundamentale, iar ea ofera pe de o parte campul aplicarii lor dar si noi informatii date, concepte proprii.
Cele mai insemnate legaturi le realizeaza cu stiintele de contact.
De la Geologie preia informatii referitoare la alcatuirea petrografica si structurala a scoartei care intra in componenta oricarei forme de relief, date privind miscarile tectonice, vulcanismul, seismicitatea, evolutia vietii in functie de care se pot stabili coordonatele modificarilor climatice, diverse notiuni si harti specifice privind structura si tectonica Pamantului sau scara stratigrafica, rezultatele aplicarii unor metode (analizele stratigrafico-paleontologica si sporopolinica) a caror interpretare este necesara pentru evolutii paleogeomorfologice etc. La randul ei Geomorfologia da Geologiei - un bogat fond de informatii referitoare la reflectarea influentei elementelor de natura geologica in configuratia si dinamica formelor de relief; metode si forme de reprezentare (blocdiagrama, schita panoramica, profilul geomorfologic, harti specifice), evolutia paleogeomorfologica etc. Acestea au fost motivele care au facilitat dezvoltarea Geomorfologiei in unele tari (S.U.A) pe langa Geologie, la inceputurile sale ea fiind considerata ca o metoda a acestei stiinte.
Legaturile cu Hidrologia sunt impuse de faptul ca marea majoritate a formelor de relief create de agentii externi sunt rezultatul actiunii apei sub diferite modalitati de actiune- ape curgatoare, apa marii in fasiile litorale, circulatia apei subterane, ghetarii, zapada etc. Geomorfologiei ii sunt necesare date privind modurile in care se realizeaza scurgerea apei, deplasarea ghetarilor, valurilor, curentilor etc. si legat de acestea mecanismelor actiunii lor asupra suprafetelor si rocilor cu care sunt in contact. in schimb ea ofera Hidrologiei tot ansamblul de informatii consemnat in forme de relief aflate in stadii diferite de evolutie care reflecta specificul actiunii apei in concordanta cu conditiile in care s-a manifestat ca agent modelator.
Relatii stranse are cu Climatologia si Meteorologia. Actiunea agentilor externi este diferita pe zone si etaje climatice, intrucat dinamica si locul lor in mecanismele modelarii sunt conditionate de regimul precipitatiilor, de variatiile de temperatura si umiditate, de frecventa si viteza vanturilor, de marimea radiatiei solare inregistrate etc. Studiul reliefului da climatologiei baza explicarii diferentierilor regionale, topo si microclimatice, a dezvoltarii sistemelor de circulatie a maselor de aer in raport cu ariile regionale sau locale de maxima si minima presiune si de barierele create de lanturile de munti.
De asemenea, caracteristicile reliefului influenteaza in mare masura distributia regionala si pe verticala a asociatiilor vegetale iar intelegerea rolului vietuitoarelor in sistemele mediului geografic prezinta insemnatate pentru urmarirea locului pe care procesele biotice il au in geneza si evolutia unor forme de relief. Un loc distinct il au diferentele in tipul de procese morfologice si in intensitatea manifestarii lor care se produc pe suprafetele reliefului cu caracteristici apropiate dar care au haina vegetala deosebita (evidente sunt intre cele cu padure in raport cu acelea lipsite de patura vegetala protectoare).
Legaturi are Geomorfologia cu Pedologia, solul reprezentand patura tampon care se formeaza pe suprafetele ce alcatuiesc formele de relief la contactul cu vegetatia si aerul. Caracteristicile acestuia sunt si in functie de panta, fragmentare, altitudine si expunerea suprafetelor care il compun. La randul lor solurile prin alcatuire, grosime si proprietati conditioneaza intensitatea unor procese geomorfologice (pluviodenudarea, siroirea, alunecarile superficiale etc.). Mai mult, studiul paleosolurilor (indeosebi cele din pleistocenul superior-holocen) ce alterneaza cu loessuri si depozite loessoide permite descifrarea sistemului alternantelor conditiilor de clima si haina vegetala in care s-a produs modelarea reliefului in anumite intervale de timp.
Un loc distinct il are pentru morfodinamica actuala stabilirea reala a raporturilor reliefului cu activitatile antropice. Dezvoltarea asezarilor si un mod optim de folosinta a terenurilor trebuie sa tina cont de caracteristicile reliefului (altitudine, fragmentare, pante, expunerea versantilor etc.) dupa cum antropizarea fortata a anumitor spatii poate conduce la ruperea echilibrelor naturale si la declansarea unor procese distrugatoare (eroziuni, prabusiri, alunecari, torenti etc.). Omul prin actiunile sale poate constient crea sau inlatura forme de relief (diguri, canale, astuparea unor microdepresiuni, diminuarea pantelor, crearea de terasete pe versanti etc.) dar indirect poate stimula procese geomorfologice si conduce la stari de dezechilibrare; de aici necesitatea intelegerii acestor raporturi si a actiona astfel incat dezvoltarea societatii sa nu impieteze mediul in care traim inclusiv relieful lui pe care acesta se afla.
Cunoasterea mecanismelor proceselor geomorfologice reclama relatii de natura chimica si fizica; intre acestea sunt alterarea chimica, dezagregarea, gelivatia, crioturbatia etc.
intelegerea realizarii planetei Pamant, a formei generale a acestuia, a locului ei in familia sistemului solar, dar si a explicarii unor forme de relief aparte (craterele meteoritice) sau a proceselor rezultate in urma producerii fluxului si refluxului, a interpretarii cauzelor glaciatiunilor etc., implica cunostinte oferite de Astronomie.
Reprezentarile grafice ale rezultatelor analizelor morfometrice ca si realizarea unor programe pe calculator cer relatii matematice.
Deci, dezvoltarea Geomorfologiei s-a realizat concomitent cu identificarea si largirea relatiilor cu multe stiinte limitrofe sau destul de departate. Toate acestea au condus in timp la trei tendinte legat de pozitia ei in ansamblul stiintelor.
Prima, prezenta in scoala geomorfologica americana, o include ca subramura a Geologiei. Se au in vedere aparitia si dezvoltarea ei pe langa aceasta stiinta si volumul important de date geologice care sunt folosite in studiul reliefului.
Cea de a doua apartine scolilor geografice europene (indeosebi in Germania, Rusia si Franta) unde Geomorfologia este considerata o stiinta geografica, relieful fiind un component al mediului geografic, baza (suportul) celorlalte cu care se afla in stransa interdependenta. (fig. 5).
Prin pozitia intre Geologie si Geografie, ea asigurand legatura dintre ele, s-a nascut si ideea ca ar reprezenta o stiinta de tranzitie, ce a evoluat la inceput bazandu-se pe amandoua dar care a cunoscut o dezvoltare deosebita fiind in prezent independenta. Aceste conceptii se regasesc in programele de pregatire ale marilor universitati, in structura sectiilor de cercetari stiintifice ale Institutelor geografice sau geologice si in sectiunile Congreselor de Geografie, Geologie dar in ultimele decenii si ale Asociatiei internationale de Geomorfologie. Aceasta din urma include geomorfologi care provin din ambele directii.
Verificari:
- in ce constau legaturile Geomorfologiei cu stiintele geografice
- Care sunt principalele elemente care sunt preluate de Geomorfologie de la stiintele geologice
- De ce geomorfologia este o stiinta geografica
- Consultati si insusiti din Dictionarul fizico-geografic notiunile � noosfera, activitati antropice, legi.