MASURI SI PRESCRIPTII TEHNICE DE SECURITATE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE INCHIDERE A MINELOR

MASURI SI PRESCRIPTII TEHNICE DE SECURITATE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE INCHIDERE A MINELOR

1. Masuri si prescriptii cu caracter general

Procesul inchiderii minelor, zone sau sectoare de mina se realizeaza in baza "Proiectului tehnic de inchidere a minelor si refacere a mediului - P.T.I.M.R.M.", documentatie tehnica elaborata de unitatea miniera in colaborare cu institute specializate de proiectare si aprobata prin Ordin al Ministerului Economiei si Comertului.

Etapa elaborarii documentatiei tehnice de inchidere a minelor corespunde, de regula, cu perioada conservarii, urmand ca responsabilitatea punerii in aplicare sa-i revina Grupului Central pentru Inchidere si Ecologizare a Minelor - G.C.P.I.E.M. din structura Directiei Generale Resurse Minerale - D.G.R.M. care apartin M.E.C.

Din anul 2003, activitatea de inchidere si conservare a minelor din subteran a fost preluata de S.C. CONVERSMIN-S.A.

La elaborarea documentatiei de inchidere a minei, se are in vedere respectarea prevederilor din "Instructiunile tehnice pentru inchiderea minelor/carierelor", aparuta in M.O. nr. 27/201.1999 si a prevederilor Legii protectiei muncii nr. 90/1996, inclusiv prevederile actelor normative ulterioare existente in vigoare.

Ca parte integranta la documentatia P.T.I.M.R.M. "Programul tehnic pentru inchidere" - sectiunea "Inchiderea lucrarilor miniere subterane" se refera la prezentarea si descrierea urmatoarelor elemente.

▪ incetarea activitatii de exploatare, ce descrie lucrarile, cu masurile specifice de protectia muncii, pentru finalizarea exploatarii, cu precizarea zonelor ce vor fi exploatate, ordinea de exploatare a acestora inainte de inchidere, ca si a celor pentru refacerea/imbunatatirea sustinerii folosite (rearmari, planari, sustineri suplimentare, etc.)

Se descrie, de asemenea, lucrarile necesare pentru protectia rezervelor ramase, cu referiri exprese la prevenirea autoaprinderii carbunelui, precizandu-se:

- zonele ce necesita rambleiere sau taluzare;

- zonele ce necesita rambleiere sau indiguire;

▪ aerajul general si partial, prin care se vor stabili:

- circuitele principale si secundare de aeraj si a constructiilor pentru dirijarea si reglarea curentilor de aer, pe etape de inchidere, cu respectarea art.8 din PT-C33, respectiv PT-C28;

- sistemul de aeraj partial, in concordanta cu modificarile care intervin in circuitele principale;

- sistemul de control, evidenta si raportare a gazelor pe toata durata inchiderii minei;

- supravegherea degajarilor de gaze in zonele/perimetrele adiacente minei inchise;

▪ recuperarea echipamentelor tehnice si a materialelor, ce cuprinde:

- ordinea demontarii echipamentelor tehnice, precum si a materialelor propuse a fi recuperate in vederea valorificarii;

- masuri tehnico-organizatorice pentru recuperarea, transportul si stocarea echipamentelor tehnice;

- localizarea lucrarilor consemnate si tipul acestora (asigurarea stabilitatii prin refacerea sustinerii);

- localizarea echipamentelor si a materialelor poluate, sau parti din acestea ce sunt obligatoriu de recuperat, ca si a lucrarilor necesare;

▪ inchiderea abatajelor, a lucrarilor miniere de deschidere si pregatire, prin care se vor clarifica:

- ordinea de executie in timp a lucrarilor de inchidere, pe orizonturi si in cadrul fiecarui orizont;

- identificarea cailor de acces circulatie si transport pe fiecare etapa de inchidere;

- lucrari suplimentare necesare inchiderii (galerii de legatura, suitori, gauri de sonda, etc) cu referire la metodele de inchidere (rambleiere, surpare, indiguire, parasirea in starea care se afla, etc);

- lucrarile de indiguire pentru inchiderea galeriilor si localizarea acestora pe planuri topografice; in zonele cu posibile inundatii de apa, digurile se vor dimensiona corespunzator, pentru a rezista presiunii previzibile a apei;

▪ inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, ce va trata:

- ordinea de executie in timp a lucrarilor de inchidere;

- modul de inchidere, conform normelor in vigoare (prescriptiile tehnice la N.S.P.M.M.C.S.N.B., ed. 1997, anume PT-C33 si PT-M28);

- lucrarile de indiguire a placilor de inchidere a lucrarilor miniere, cu localizarea acestora pe planuri topografice (conform acelorasi norme de protectia muncii);

- posibilitati de utilizare alternativa a lucrarilor miniere subterane, precum si modul de izolare fata de restul minei;

▪ scoaterea din functiune a instalatiilor de alimentare cu energie electrica, anume:

- esalonarea scoaterii din functiune, corelata cu etapele de inchidere a lucrarilor miniere, respectiv cu prevederile normelor de protectia muncii;

- stabilirea ordinii de prioritate a consumatorilor vitali ce trebuie mentinuti in functiune pe durata inchiderii;

▪ graficul de esalonare a lucrarilor de inchidere, prin care se va prezenta esalonarea grafica si cantitativa, in timp, pe ani, luni, saptamani, in ordinea fireasca de executie a lucrarilor prevazute pentru inchiderea minei, cu evidentierea acestora pe obiecte si categorii de lucrari. Esalonarea va fi insotita de materiale, utilaje si forta de munca necesare.

2. Planul de prevenire si lichidare a avariilor - program de masuri pentru desfasurarea in conditii optime de securitate a lucrarilor de inchidere

In conformitate cu Programul tehnic pentru inchiderea unei mine, lucrarile de conservare si inchidere se desfasoara in baza unor programe de lucru, intocmite, pentru fiecare etapa de inchidere, conform "elementelor" cuprinse in documentatie si care s-au prezentat anterior.

Anexat programelor de lucru aferente, executantul lucrarilor de inchidere (unitatea contractanta), va intocmi, pentru fiecare etapa in parte "Programul de evaluare a starii de securitate".

Sub titulatura "Plan de prevenire a avariilor", programul de evaluare a starii de securitate va cuprinde nominalizarea si evaluarea factorilor de risc privind producerea avariilor din lucrarile miniere, instalatiile si constructiile de la suprafata si din subteran, precum si masurile ce vizeaza securitatea (salvarea) personalului de zonele periclitate.

In esenta, Planul de prevenire a avariilor trebuie sa cuprinda date referitoare la:

▪ indicarea pe planuri topografice (scara 1:500 si 1:2000) a zonelor si a locurilor de munca ce ar putea fi afectate de avarii, cauzate de urmatorii factori de influenta:

- incendii subterane si focuri endogene;

- eruptii de apa si inundatii subterane;

- surpari in caile principale de aeraj si transport;

- degajari de gaze sub forma de suflaiuri;

- explozii de gaze si pulberi explozive;

- intreruperea functionarii utilajelor - mecanice principale (masini de extractie, pompe, ventilatoare, compresoare, etc);

- decuplarea energiei electrice pe o durata mai mare de 30 minute.

▪ numarul si pozitia in spatiu a lucrarilor ce pot fi afectati de tipurile de avarii mentionate mai sus;

▪ persoanele insarcinate cu alarmarea si lista cu personalul ce trebuie anuntat in caz de avarie (conducerea unitatii contractanta pentru efectuarea lucrarilor de inchidere);

▪ planul lucrarilor miniere existente in subteran, in care se vor indica:

- locul avariilor posibile;

- caile de evacuare a personalului din zona periclitata;

- posturile pentru paza accesului in zona periclitata;

- procedurile de interventie;

- componenta echipei ce va acorda primul ajutor;

- amplasamentul pichetelor si a locurilor de depozitare a materialelor antiincendiu;

- locurile posturilor telefonice sau altor mijloace de alarmare;

- locul mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor din subteran;

- pilierii de siguranta ai puturilor si ai altor lucrari din subteran, precum si pilierii de siguranta ai constructiilor si instalatiilor de la suprafata;

- pilierii de siguranta ai raurilor si ai lucrarilor vechi inundate;

- digurile zonelor exploatate si parasite.

▪ schema de aeraj;

▪ schema electrica monofilara de alimentare cu energie electrica a instalatiilor din subteran, inclusiv partea de inalta tensiune de la suprafata (se trec tipurile de cabluri electrice);

▪ schema conductelor de aer comprimat si apa, pe care se vor indica:

- traseul conductelor cu diametrele respective;

- locul statiilor de pompe cu caracteristicile pompelor;

- locul vanelor; hidrantilor, precum si a racordurilor de pe conductele de apa si aer comprimat.

Documentatiile tehnice primare privind mediul de lucru, care se anexeaza in copie la proiectul de inchidere si care sta la baza identificarii riscurilor, sunt:

- documentatia de clasificare a minei (zonei de mina);

- actele focurilor endogene sau a incendiilor (dupa caz);

- registrul de evidenta a metanului (extras);

- rezultatele ultimelor masuratori de debite de aer si concentratii de gaze;

- alte documente oficiale privind avariile inregistrate pana in etapa de inchidere (dupa caz).

In functie de caracteristicile geologice ale zacamantului, de tendinta la autoaprindere a carbunelui, si tinand seama de evenimentele anterioare inregistrate pana in etapa de inchidere a minei, se vor adopta masuri tehnice pentru prevenirea fenomenului de autoincalzire sau de aparitie a focurilor endogene la nivelul abatajelor supuse procedurii de inchidere.

Pe grupe de factori cauzatori producerii posibilelor avarii la inchiderea minelor, aceste masuri preventive constau din:

a) Cazul producerii eventualelor incendii subterane si focuri endogene

- respectarea prescriptiilor tehnice pentru prevenirea, combaterea si lichidarea incendiilor si focurilor de mina, precum si a prescriptiilor tehnice privind executarea lucrarilor de lipire, sudura in subteran;

- organizarea sistemului de control al temperaturilor si al indicilor de foc, in locurile de munca partial oprite si in zonele inchise.

In acest caz, pentru cunoasterea in timp util a riscului de producere a proceselor de autoincalzire si de autoaprindere a carbunelui, evaluarea indicilor de foc se face prin determinarea la interval de doua zile a indicelui Graham si a celui de respiratie, a concentratiilor de gaze (CO, CO₂ si O₂), precum si a temperaturii, in urmatoarele cazuri:

- in abatajele temporar oprite unde se inregistreaza cresteri de temperatura a aerului mai mari de 5⁰C fata de maximum 20⁰C, ce coincide cu valoarea limita a temperaturii aerului la intrarea in abataj;

- in conditiile in care temperatura mediului ambiant depaseste 25⁰C.

In cazul detectarii unei zone de autoincalzire prin cresterea continutului de monoxid de carbon in curentul de iesire a aerului din zona, sau cresterea temperaturii masivului sau a temperaturii apei din zona, se vor lua masuri operative pentru prevenirea autoaprinderii si aparitiei focului endogen, avandu-se in vedere, in functie de conditiile existente, urmatoarele:

▪ colectarea de probe de gaze din curentul de intrare si iesire din zona, in vederea analizarii O₂, CO₂ si CO. In acest caz, scaderea continutului de O₂ si cresterea continutului de CO₂ si CO indica existenta proceselor de autoincalzire;

▪ verificarea repartitiei debitelor de aer pentru a se vedea daca spatiul prabusit din spatele abatajelor este aerisit. Cand se constata diferente mari intre debitul de aer intrat si cel iesit se vor lua masuri de reducere a debitului de aer pana la valori care sa evite formarea amestecurilor de gaze peste limitele admise;

▪ aplicarea solutiilor de prevenire a focurilor endogene de mina.

Totodata, in baza masuratorilor si a probelor de gaze prelevate, se vor determina indicii de foc (indicele Graham, indicele de respiratie, etilena, acetilena) si temperatura, urmand sa se procedeze la interpretarea evolutiei acestora, pentru zonele indiguite datorita focurilor endogene aparute pe perioada de conservare a minei, in vederea stabilirii oportunitatii redeschiderii acestor zone pentru valorificarea ulterioara a rezervei (daca procedeul de inchidere urmeaza acest traseu).

Solutiile tehnice de securitate pentru prevenirea focurilor endogene se prezinta si trateaza detaliat in capitolele urmatoare ale prezentei lucrari.

b) Cazul manifestarii eventualelor eruptii de apa si inundatii subterane

stabilirea sistemului de evacuare a apelor de mina care provin din infiltratii sau din viituri de apa din lucrari vechi, goluri carstice;

- stabilirea sistemului de prevenire, a eruptiilor de apa si protejare a personalului, a instalatiilor si a lucrarilor miniere, de efectul acestor eruptii;

- fixarea pilierilor de siguranta pentru zone vechi inundate si ape curgatoare la suprafata;

- refacerea jompurilor pentru colectarea apelor subterane si stabilirea perioadei de curatire a acestora;

- organizarea sistemului de alarmare;

- stabilirea masurilor pentru strapungerea pilierilor de siguranta in vederea evacuarii apelor din lucrarile vechi;

- izolarea lucrarilor miniere fata de viiturile de apa sezoniere;

- stabilirea masurilor pentru inlaturarea posibilitatii de patrundere a apelor prin lucrarile miniere care fac legatura intre suprafata si subteran.

c) Cazul eventualelor surpari in caile principale de aeraj si transport

- refacerea sustinerii rezistente (metalica, zidarie, etc) din zonele periculoase si umplerea golurilor de la extrados;

- organizarea controlului sustinerii galeriilor;

- intocmirea graficului de intretinere a cailor de aeraj, transport si refugiu.

d) Cazul degajarilor de metan sub forma de suflaiuri

- impartirea curentului principal de aer proaspat in cat mai multi curenti independenti pentru limitarea efectelor unor eventuale avarii;

- izolarea zonelor exploatate sau a lucrarilor parasite prin diguri etanse, cu evitarea, astfel, a mentinerii circuitelor de aeraj prin abatajele temporar oprite sau aflate la limita campului in retragere.

Constructiile de izolare care se executa pentru oprirea accesului spre zonele de exploatare sau spre zonele de foc, constau din blinduri, diguri, diguri de rambleu, baraj de nisip sau cenusa de termocentrala.

Elementele caracteristice ale acestor constructii, atat pentru izolarea provizorie, cat si pentru cea definitiva, sunt cuprinse in normele de protectia muncii in vigoare.

e) Cazul eventualelor explozii de gaze si pulberi explozive

- modul de efectuare a controlului gazelor explozive;

- stabilirea procedeelor de aplicat pentru prevenirea si lichidarea eventualelor acumulari de gaze;

- stabilirea masurilor de reducere a trecerii in suspensie a prafului si a masurilor de reducere a cantitatii de praf in suspensie.

f) Cazul intreruperii functionarii utilajelor electromecanice principale

- asigurarea instalatiilor principale de aeraj cu motor sau agregate de rezerva, precum si dubla alimentare cu energie electrica, conform normelor specifice de protectie a muncii (conform categoriei minei cu regim grizutos);

- asigurarea masinilor de extractie cu toate dispozitivele de siguranta;

- verificarea conductei de evacuare a apelor, asigurarea bunei functionari a pompelor active si a pompelor de rezerva s.a.

g) Decuplarea energiei electrice (pe o durata mai mare de 30 minute)

Ventilatoarele principale se mentin permanent in functie. In situatii deosebite, cand se impune oprirea ventilatoarelor (ventilatorului) principale pe o durata de timp mai mare de 30 minute, sau cand este necesara modificarea regimului de functionare a acestora, se va intocmi un program de lucru care va cuprinde masurile de protectie a muncii adecvate.

La randu-i, Planul de lichidare a avariilor trebuie sa cuprinda:

- decizia privind stabilirea persoanei responsabile;

- delimitarea zonei de avarie si a dimensiunii/amplitudinii avariei;

- numarul si pozitia in spatiu a lucratorilor aflati in pericol;

- modalitatea de aplicare a masurilor de evacuare si salvare a personalului si a echipamentului tehnic;

- masurile pentru limitarea avariei si a efectelor ei;

- procedurile de interventie a echipelor de salvare;

- procedurile de lichidare a avariilor.

In cazul aparitiei unui foc endogen sau a unui incendiu, se va proceda la delimitarea zonei periculoase. In acest caz, in functie de amplasarea evenimentului (foc endogen sau incendiu), se va institui "starea de avarie" si se va trece la aplicarea planului de lichidare a avariei, analizandu-se:

- caile de alimentare cu aer proaspat a zonei focarului;

- localizarea focarului;

- circuitele de evacuare a aerului viciat din zona;

- lucrarile miniere ce pot avea legaturi aerodinamice pentru circulatia aerului prin spatiul exploatat sau prin lucrari vechi.

Solutiile de combatere a focurilor endogene se prezinta in capitolele urmatoare cu completari in normele de protectia muncii (PT-C28), in care se detaliaza si sistemul de control al constructiilor de izolare.

In cazul manifestarii unui foc endogen, se va proceda la intocmirea documentatiei tehnice de specialitate (actul focului endogen sau al incendiului), in cuprinsul careia se va prevedea:

- memoriul tehnic;

- planul topografic al sectorului (zonei);

- schema spatiala de aeraj a zonei, cu constructiile de aeraj aferente;

- buletinele de analiza a aerului colectat din zona.

Elaborarea actului focului endogen se va face de catre o comisie instituita in acest scop, in baza unei cercetari prealabile.

Incadrarea focului endogen ca "nou" sau "vechi" se va face de catre comisia de cercetare a avariei.

In intregimea sa, Planul de prevenire si lichidare a avariilor, trebuie sa cuprinda informatii referitoare la toate locurile de munca, constructii, depozite, etc, atat din subteran, cat si de la suprafata. Acesta va fi redat sub forma tabelara, in continutul caruia se vor regasi urmatoarele elemente:

- locul posibil al avariei;

- natura avariei;

- masuri de prevenire;

- termen de executie;

- responsabil cu aplicarea masurilor;

- masuri de lichidare (localizare) ce trebuie intreprinse imediat de cei de la locul de munca in caz de avarie (personalul ce efectueaza lucrarile de inchidere a minei);

- responsabil cu aplicarea masurilor imediate;

- modul de alarmare, posturi telefonice si ordinea de anuntare a personalului;

- caile de evacuare a personalului amenintat;

- posturi de paza.

3. Masuri specifice si prescriptii tehnice de securitate la inchiderea minelor

In ordinea desfasurarii, lucrarile de inchidere fizica a minelor sunt:

- Construirea, pe etape, a sistemului de aeraj necesar executiei lucrarilor de inchidere;

- Refacerea si punerea in stare de functionare a unor lucrari miniere necesare desfasurarii activitatii de inchidere (circulatie, transport, evacuare ape, etc):

- Actualizarea retelei de alimentare cu energie electrica, iluminat , semnalizare, alarmare, avertizare;

- Scoaterea din functiune si evacuarea echipamentelor tehnice si electrice disponibile;

- Inchiderea lucrarilor miniere subterane (abataje, lucrari de pregatire si deschidere);

- Inchiderea lucrarilor de acces la suprafata (galerii de coasta, plane inclinate, foraje, puturi);

- Lucrarile de inchidere pe suprafata dimensionata a incintei minei (abandonarea constructiilor si a altor obiective - halde, iazuri de suprafata, etc).

3.1 Realizarea aerajului general si partial

Aerajul general si partial se va realiza treptat, in corelare cu etapele cuprinse in proiectul de inchidere a lucrarilor miniere. Pentru fiecare etapa se va elabora proiectul de aeraj specific, ce va evidentia realizarea circuitelor aerisite prin depresiunea generala a minei. Proiectul /programul de aeraj va cuprinde:

A. Aerajul general pe etape

a. Sistemul de aeraj aplicat si modul de realizare al acestuia;

b. Calculul debitului de aer necesar in subteran dupa criteriul "viteza minima admisa pentru circulatia aerului";

c. Traseul lucrarilor miniere din componenta circuitului de aeraj aflat sub depresiunea generala a minei;

d. Amplasarea periodica a constructiilor de aeraj pentru reglarea si dirijarea curentilor de aer;

e. Parametrii functionali necesari la nivelul instalatiilor principale de ventilatie;

f. Schemele de aeraj pe etape.

B. Aerajul partial pe etape

a. Calculul debitului de aer necesar dupa criteriile "dilutia gazelor emanate din zacamant" si "viteza minima de circulatie a aerului".

b. Parametrii functionali aferenti ventilatoarelor de aeraj partial ce urmeaza a fi utilizate;

c. Sistemul de aeraj partial aplicat pentru prevenirea acumularilor de metan si gaze nocive sau toxice.

3.1.1. Prescriptii privind calculul debitului de aer necesar in subteran

A. Pentru aerajul general

Debitul de aer necesar in lucrarile aerisite sub depresiunea generala a minei se determina conform relatiei:

(8.1)

in care:

S - sectiunea libera a lucrarii ce necesita aerisire, masurata pe tronsonul cel mai indepartat fata de intrarea si iesirea aerului (ultimul tronson dinaintea lucrarilor in fund de sac), m²;

V_min = 0,2 m/s - viteza minima de circulatie a aerului;

B. Pentru aerajul partial

a. Debitul de aer necesar intr-un front de lucru pentru diluarea gazelor emanate din zacamant (metan sau bioxid de carbon) se calculeaza cu relatia:

(8.2)

in care:

q_a - debitul absolut de gaz specific lucrarii miniere in fund de sac. Valoarea acestui parametru se determina prin masuratori sau poate fi cea stabilita din lucrari miniere executate in aceleasi conditii;

c - concentratia de gaz admisa in curentul de evacuare a aerului din lucrare (%);

c_o - concentratia de gaz din curentul de alimentare cu aer al lucrarii (%);

In cazul aerajului aspirant, masurarea concentratiei de metan se face in coloana, la capatul de aspirare a acesteia, iar in cazul aerajului refulant in lucrarea miniera, la 5 m inainte de intersectia acesteia cu lucrarea miniera aflata sub depresiunea generala a minei.

b. debitul de aer necesar in frontul de lucru dupa viteza minima admisa pentru circulatia aerului in lucrarea miniera, se determina dupa relatia:

(8.3)

in care:

K - coeficient care tine seama de marimea vitezei de circulatie a aerului in sectiunea lucrarii;

S - sectiunea libera a lucrarii miniere, m²;

V_min = 0,2 m/s - viteza minima admisa de circulatie a aerului

Debitul de aer care se planifica pentru frontul de lucru in cazul aerajului aspirant sau refulant este cel mai mare rezultat din calcul dupa cele doua criterii considerate (rel. 8.2 si 8.3).

3.1.2. Prescriptii privind debitul de aer necesar unui circuit (orizont) si mina

Debitul de aer aferent unui circuit sau orizont, se obtine cu relatia:

(8.4)

in care:

- suma debitelor de aer necesare in lucrarile miniere aflate sub depresiunea instalatiilor principale de ventilatie, m³/min;

- suma debitelor de aer necesare pentru lucrarile in fund de sac, in functiune sau inactive, aerisite cu ajutorul instalatiilor de aeraj partial, m³/min.

In acest caz, debitul de aer aferent statiei de ventilatie se determina cu relatia:

Q_statie = Q_{circuit(orizont)} (8.5)

In cazul in care mina este prevazuta cu o singura instalatie de ventilatie, atunci:

Q_statie = Q_mina (8.6)

In cazul cand exista mai multe statii de ventilatie, debitul minei este dat de relatia:

(8.7)

Debitul de aer aferent statiei de ventilatie (minei) se va compara cu debitul de aer masurat. In cazul in care debitul calculat este mai mare decat debitul masurat se vor lua masuri pentru asigurarea debitului de aer necesar.

(8.8)

in care:

K = 1,05 - in cazul in care lucrarea principala de evacuare a aerului din mina serveste in exclusivitate pentru aeraj;

K = 1,10 - in cazul in care lucrarea principala de evacuare a aerului din mina serveste si pentru transport de personal.

La aerisirea lucrarilor miniere in etapa de inchidere a minei, dirijarea si reglarea curentilor de aer in subteran se va realiza prin intermediul constructiilor de aeraj (usi de reglare, usi de izolare, crossinguri, diguri), detaliate in "Catalogul de constructii miniere pentru aeraj".

3.2. Masuri de siguranta la refacerea unor lucrari miniere necesare activitatii de inchidere

In functie de destinatia si pozitia in spatiu, constructiile/lucrarile miniere subterane ce fac obiectul planului tehnologic de inchidere a minei se pot grupa astfel:

a. Lucrari miniere de deschidere, cu rol de legatura cu suprafata (puturi, galerii de coasta, plane inclinate, suitori de aeraj, gauri de sonda, foraje, etc);

b. Lucrari miniere de pregatire (de acces spre stratele de carbune si cele de conturare a abatajelor - galerii, plane inclinate, suitori);

c. Lucrari miniere de exploatare (abataje);

d. Lucrari miniere speciale (silozuri, bazine de colectare apa, statii de pompe, statii trafo, remize de locomotive, statii de incarcare a acumulatoarelor, depozite de explozivi, etc).

e. Lucrari miniere de transport, circuite automate;

f. Lucrari miniere de aeraj;

g. Lucrari miniere pentru evacuarea apelor.

In scopul asigurarii conditiilor de realizare a programului de inchidere a minei, pentru lucrarile mentionate mai sus se impun activitati de refacere in vederea reutilizarii.

Aceste lucrari pot fi:

- refacerea unor tronsoane de sustinere a lucrarilor pentru asigurarea desfasurarii activitatii de inchidere in conditii de siguranta;

- realizarea, dupa caz, a unor noi gabarite pentru necesitati impuse de transportul echipamentelor tehnice evacuate sau a materialelor;

- amenajari pentru introducerea unui sistem de transport necesar evacuarii echipamentelor tehnice, aducerii de materiale, efectuari de diguri etc;

- realizarea sau refacerea retelelor de energie electrica, apa, aer comprimat, iluminat;

Refacerea fiecareia dintre lucrari se va face in baza documentatiei tehnice, in urmatoarele conditii:

- cercetarea starii lucrarii si evaluarea riscurilor profesionale de catre persoanele responsabile;

- intocmirea instructiunilor de lucru, de catre responsabilul cu executia lucrarilor de inchidere.

Aceste instructiuni vor consta in:

- modul de realizare a operatiilor, stabilite in conditii de siguranta;

- riscurile ce pot apare;

- mijloacele de protectie colectiva utilizate;

- echipamentele individuale de protectie ce trebuie utilizate;

- aparatura necesara de masura si control;

- intocmirea permisului de lucru/elaborarea acceptului, ce va fi aprobat de conducerea unitatii titulare a contractului de inchidere a minei;

- instruirea personalului de executie, de catre persoana responsabila cu executia lucrarilor de refacere;

- executia lucrarii de refacere pe faze de operatii, stabilite in permisul de lucru;

- receptia lucrarii de catre persoanele desemnate de conducerea unitatii contractante.

3.3. Masuri de siguranta pentru actualizarea retelei de alimentare cu energie electrica, iluminat, semnalizare, alarmare, avertizare

Din punct de vedere al alimentarii cu energie, in cadrul activitatilor de inchidere a unei mine, zone (sector minier) sau lucrare miniera, pot sa apara urmatoarele situatii:

- intreruperea totala a alimentarii cu energie electrica a minei, zonei sau lucrarii miniere;

- alimentarea partiala, prin scoaterea din functie a unor statii, respectiv posturi subterane de transformare sau a unor puncte de distributie;

In cazul intreruperii totale a alimentarii cu energie electrica este necesar sa fie luate masuri organizatorice si tehnice prin care sa se asigure securitatea personalului, precum si a desfasurarii activitatii in conditii corespunzatoare.

Despre astfel de masuri luate trebuie informat intreg personalul antrenat in activitatea de inchidere.

De asemenea, trebuie sa fie luate masuri ca mina, sau zona, din punct de vedere al aerisirii, sa fie pusa sub tiraj natural in cazul in care este intrerupta si alimentarea instalatiilor principale de ventilatie (instalatii care asigura aerajul necesar al minei sau zonei).

Dupa evacuarea si retragerea personalului in punctele stabilite, se vor lua masuri ca personalul de control, inclusiv masuratorii de gaze sa controleze locurile de munca si lucrarile miniere de legatura, cu evolutia acumularilor de gaze.

De asemenea, personalul electromecanic va proceda la deconectarea totala a retelelor electrice, prin trecerea pe "zero" a separatorilor din celule si cofretele de linie.

In locurile de munca si lucrarile miniere in care concentratia de metan atinge valoarea de 2% in panza sau profil, se vor monta semne de interdictie a accesului si se va informa dispecerul minei.

Reluarea activitatii in subteran se va face numai pe baza de program de lucru intocmit in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Pentru asigurarea securitatii personalului din subteran, precum si a securitatii minei in general, este necesar ca pentru anumite instalatii electrice sa se asigure functionarea. Instalatiile electrice considerate strict necesare a fi mentinute in stare normala de functionare sunt urmatoarele:

- instalatiile telegrizumetrice pentru controlul metanului;

- instalatiile de telecomunicatie;

- iluminatul de siguranta din incaperile de la suprafata care implica o activitate permanenta (de ex. dispecer, centrala telegrizumetrica, centrala telefonica, lamparie, etc);

- lamparia (pentru a asigura incarcarea unui numar suficient de lampi necesare pentru interventie si a metanometrelor portabile);

- statia de salvare miniera.

In cazul alimentarii partiale cu energie electrica, se vor lua masuri pentru limitarea consumului de energie, urmand sa fie mentinute in functie, cu prioritate, instalatiile de care depinde securitatea personalului din subteran, precum si a minei in general.

In ordinea prioritatii se mentioneaza:

- instalatiile telegrizumetrice pentru controlul metanului (daca este cazul);

- instalatiile de telecomunicatie;

- instalatiile de incarcare a lampilor portabile si a metanometrelor;

- statia de salvare miniera;

- instalatiile de aeraj principal si partial;

- statiile principale de pompe pentru evacuarea apelor din subteran in conditiile in care exista pericolul de inundare a minei;

- instalatiile de extractie pentru transport de personal si materiale;

- statiile principale de compresoare, a caror capacitate de mentinere in functie se vor corela cu consumul de aer comprimat solicitat de activitatea ce se desfasoara in subteran.

Deoarece nu exista posibilitatea alimentarii tuturor consumatorilor aflati in dotarea minei, intreaga activitate se va defasura pe baza de program, intocmit de conducerea tehnica a unitatii contractante, responsabila cu executarea lucrarilor de inchidere, din care trebuie sa rezulte ordinea de prioritate a alimentarii cu energie a instalatiilor, precum si ordinea de scoatere din functiune in caz de necesitate.

La intocmirea programului se vor respecta reglementarile din normativele de protectie a muncii existente in vigoare, pentru asigurarea desfasurarii activitatii din subteran in deplina securitate..

3.4. Masuri de siguranta la scoaterea din functiune si evacuarea echipamentelor tehnice si electrice disponibilizate

3.4.1. Masuri la scoaterea din functiune a echipamentelor tehnice

Prin echipamente tehnice pentru subteran se inteleg:

- instalatiile de transport pe galerii, plane inclinate si puturi;

- instalatiile de transport in abataje;

- instalatiile de aeraj;

- instalatiile de evacuare a apelor;

- transportoarele din abataje;

- instalatiile de producere si distributie a aerului comprimat;

- instalatiile de transport cu monorai;

- instalatiile telegrizumetrice;

- posturile si statiile de transformare si distributie a energiei electrice;

- retelele electrice de forta si iluminat;

- retelele si accesoriile de telegrizumetrie;

- alte instalatii.

Scoaterea din functiune a echipamentelor tehnice ale statiilor de alimentare si punctelor de distributie a energiei electrice se face etapizat, conform documentatiei de inchidere a lucrarilor miniere, in baza unui program care va cuprinde:

- sistemul de alimentare cu energie electrica si pneumatica, pe etape de inchidere a lucrarilor miniere;

- ordinea demontarii echipamentelor tehnice (transportoare, complexe mecanizate, etc), care se recupereaza pentru refolosirea sau valorificarea lor ulterioara;

- schema electrica monofilara de principiu a alimentarii cu energie electrica a instalatiilor din subteran, completata la zi, pe etape de inchidere a lucrarilor miniere, inclusiv partea de inalta tensiune de la suprafata;

- planul izometric al lucrarilor miniere, cu indicarea retelei de tractiune pentru locomotivele cu fir de contact, pe care se va marca sensul curentului de aer proaspat si viciat;

- planul minei, cu indicarea locului de amplasare a sectionarelor de inalta si joasa tensiune, precum si a posturilor de telefonie si interfonie;

- consumatorii vitali, in ordinea de prioritate, ce trebuie mentinuti in functiune in mod etapizat;

- instalatiile care contribuie la mentinerea starii de securitate a personalului ce desfasoara activitatea de demontare (recuperare) a echipamentelor tehnice;

- masuri organizatorice si tehnice prin care sa nu fie afectata securitatea personalului in cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica a minei;

- masuri organizatorice si tehnice pentru executarea operatiilor de scoatere sub tensiune a echipamentelor tehnice si a debransarii cablurilor electrice;

- masuri organizatorice si tehnice pregatitoare pentru demontarea, recuperarea si transportul echipamentelor tehnice pe galerii, plane inclinate si puturi.

3.4.2. Masuri la evacuarea echipamentelor tehnice

La evacuarea echipamentelor tehnice din subteran la suprafata se vor avea in vedere urmatoarele masuri de siguranta:

- toate operatiile de demontare, depozitare, incarcare in carucioare platforma, transport din subteran la suprafata si depozitare in locuri special amenajate la suprafata, se vor face sub directa supraveghere a unei persoane tehnice responsabile, care are in componenta si calitatea impuse de complexitatea lucrarilor mentionate;

- pentru fiecare echipament in parte, lucrarile de evacuare se pot face numai de catre persoane desemnate in scris de conducerea unitatii care efectueaza lucrarile de inchidere;

- la minele cu regim grizutos, lucrarile de evacuare se vor face de catre personal atestat de INSEMEX Petrosani;

- executarea lucrarilor de evacuare a ET se face pe baza de fisa tehnologica de lucru, specifica fiecarui gen de operatii, utilaj, instalatie, subansamble ce compun utilajul; fisa tehnologica va fi intocmita de conducatorul lucrarii si va fi semnata de catre toti membrii formatiei de lucru;

- pentru transportul continuu al echipamentului tehnic si utilajelor de-a lungul galeriilor de transport, plane inclinate, suitori si puturi, inaintea inceperii operatiilor de recuperare se vor lua masuri aferente de pregatire, si anume:

- verificarea profilului lucrarilor miniere, in vederea stabilirii posibilitatilor de transport a echipamentelor si utilajelor;

- examinarea caii ferate si refacerea acesteia in portiunile unde este deteriorata;

- indepartarea materialului din jurul echipamentelor si utilajelor ce urmeaza a fi demontate in vederea recuperarii;

- asigurarea dotarii echipelor de muncitori cu dispozitive adecvate de ridicat si tractiune;

- confectionarea in prealabil a dispozitivelor specifice pentru unele operatii de recuperare a utilajelor sau a unor parti din acestea.

- lucrarile de demontare ET ce urmeaza a fi evacuate din mina pot incepe numai dupa ce s-a facut intreruperea totala a energiei electrice de la retea. Intreruperea energiei electrice se face pa baza "autorizatiei de lucru" si cu respectarea masurilor organizatorice, tehnice si de protectie a muncii prevazute in "Norme specifice pentru transportul si distributia energiei electrice" - editia 1997.

- instalatiile de telegrizumetrie si accesoriile acestora se vor demonta, tranporta si depozita numai de personal atestat de INSEMEX Petrosani, pe baza de autorizatie (fisa tehnologica), semnata de conducerea unitatii.

- la efectuarea transportului ET demontate din mina la suprafata se vor avea in vedere, in principal, urmatoarele masuri:

a). La transportul manual pe galerii:

- avertizarea deplasarii vagonetului;

- deplasarea vagonetului se va face numai prin impingere;

- distanta intre vagonetari sa fie de cel putin 30 m.

b). La transportul mecanizat pe galerii

- este interzis ca, in timpul cuplarii sau decuplarii vagonetilor, sa se introduca capul, mana sau alte parti ale corpului intre vagoneti sau tampoane;

- cuplarea sau decuplarea vagonetilor, cand acestia se afla in mers, este interzisa;

c). La transportul cu vagoneti pe plane inclinate

- platformele si carucioarele trebuie sa aiba si a doua legatura intre cablul de tractiune si ultimul vagonet din convoi;

- ultimul vagonet poate fi platforma sau carucior.

d). La transportul pe puturi

- mecanicii de la masina de extractie si semnalistii vor fi supusi, in prealabil, unui examen medical si psihologic, dupa care se va trece la procedura de autorizare a lor. Autorizatia se acorda in baza unui examen asupra modului in care si-au insusit cunostintele profesionale, normele de protectie a muncii si instructiunile de serviciu;

- la rampele la care se face transport trebuie sa se gaseasca cate un semnalist, insarcinat cu semnalizarea si cu aplicarea tuturor masurilor de siguranta de la rampa respectiva;

- transportul de personal pe put, la schimburi, precum si transportul de ET (in carucioare), se va face sub supravegherea unei persoane desemnate de catre conducatorul lucrarii;

- este interzis transportul pe put daca instalatiile de semnalizare sunt defecte;

- este interzisa pornirea in cursa a vasului de extractie, fara ca usile sa fie inchise.

- transportul, manipularea si depozitarea ET la suprafata se va face numai in urmatoarele conditii:

a). operatiile de incarcare, descarcare,transport, manipulare si depozitare se vor executa numai de catre lucratori instruiti, sub supravegherea unei persoane cu atributii in acest scop, desemnata in scris;

b). folosirea tinerilor sub 18 ani la operatiile mentionate la pct. a) este interzisa;

c). alegerea mijloacelor de transport, din incinta minei la locurile de depozitare, se va face de catre conducatorul unitatii;

d). locurile destinate pentru depozitare trebuie sa asigure conservarea ET, podinile sa fie rezistente si sa permita scurgerea apelor;

e) la stivuirea in depozit a ET, se va avea in vedere ca greutatea lor sa nu depaseasca sarcina maxima admisa a pardoselii;

f). pe langa masurile consemnate mai sus, pentru transportul ET la suprafata se vor respecta si prevederile din "Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern - editia 1995, iar subteran - "Normele specifice de protectie a muncii pentru minele de carbune, sisturi si nisipuri bituminoase" - editia 1997.

Aceste masuri de securitate privind operatiile de scoatere din functiune si evacuare a echipamentelor tehnice si electrice disponibile ca si responsabilitatile pentru respectarea masurilor de siguranta specifice, sunt precizate in normativele de protectie a muncii in vigoare.

3.5. Masuri de siguranta la inchiderea lucrarilor subterane (abataje, lucrari de pregatire si deschidere)

Inchiderea lucrarilor miniere subterane se va realiza etapizat, in retragere, de la limita campului de extragere spre circuitele de aeraj aflate sub depresiunea generala a minei si spre caile de legatura cu suprafata, in baza unui program de lucru.

Programul de inchidere a lucrarilor miniere subterane contine:

a). starea lucrarilor miniere, din punct de vedere al modului de realizare a sustinerii, a profilului liber, al amenajarii si al posibilitatilor de circulatie si transport:

b). graficul de esalonare a inchiderii lucrarilor miniere subterane pe orizonturi si in cadrul fiecarui orizont;

c). caile de acces (circulatie si transport) pe fiecare etapa de inchidere, cu indicarea traseelor pentru evacuarea utilajelor recuperabile si a personalului;

d). tehnologia de inchidere a lucrarilor miniere;

e). tipurile de diguri de inchidere a lucrarilor miniere, cu locurile de amplasare a acestora, care se vor marca pe hartile topografice;

f). prognoza in timp a debitului de apa posibil sa se acumuleze in perimetrul ce urmeaza a fi inchis si zonele invecinate;

g). perimetrul de risc al surparilor de la suprafata si urmarirea in timp a zonei de scufundare.

In cazul inchiderii lucrarilor miniere subterane, tehnologia aplicata poate fi dupa caz, prin rambleiere, prabusire dirijata, sau abandonarea in starea in care se afla.

Pentru lucrarile miniere care raman in starea initiala, la care nu se executa prabusirea sau rambleierea, devine necesara intocmirea unui studiu geotehnic, prin care sa se ateste excluderea oricarei surpari periculoase, inclusiv cele ce s-ar putea produce la suprafata.

La operatiile de rapire a sustinerii, in cazul abandonarii prin prabusire a lucrarilor miniere, se vor avea in vedere urmatoarele masuri de siguranta:

- in lucrarile miniere orizontale, rapirea sustinerii se realizeaza in retragere, dinspre interior spre circuitele de aeraj aflate sub depresiunea generala a minei sau spre caile de legatura cu suprafata;

- in lucrarile miniere inclinate cu un unghi pana la 30⁰, rapirea sustinerii se efectueaza numai dinspre partea superioara, incepand de la cota inferioara;

- in puturi, precum si in lucrarile miniere inclinate la un unghi mai mare de 30⁰, nu se procedeaza la rapirea sustinerii.

In zonele cu posibile inundatii de apa, digurile vor fi dimensionate corespunzator, pentru a rezista presiunii apei.

In cazul in care este posibila evacuarea apei din lucrarile miniere inchise cu diguri, drenarea acesteia se realizeaza prin intermediul tevilor de tip "gat de lebada".

3. Masuri de siguranta la inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata

Prin programul de inchidere a lucrarilor miniere ce au legatura cu suprafata (galerii de coasta, plane inclinate, puturi, etc) se prevad urmatoarele masuri de securitate specifice inchiderii:

A. Cazul lucrarilor miniere cu inclinari mai reduse de 30⁰ (galerii de coasta, plane inclinate)

- Lucrarile miniere care au de la tavan pana la suprafata un pachet de roci cu o grosime mai mica de 50 m se ramebleiaza. Executarea rambleierii nu este obligatorie daca prin studii geotehnice se atesta stabilitatea terenului de la suprafata. In acest caz, inchiderea se poate realiza prin prabusire dirijata sau parasirea lucrarii in starea in care se gaseste;

- Lucrarile miniere care se rambleiaza, se vor inchide cu dig de izolare. Pentru lucrarile miniere care nu se rambleiaza, inchiderea se realizeaza cu dig din beton cu o grosime de minim 0,5 m, incastrat in roca compacta pe tot perimetrul lui. In ambele situatii, amplasarea digurilor se va face la maxim 6 m de gura galeriei.

B. Cazul lucrarilor miniere cu inclinari mai mari de 30⁰ (plane inclinate, foraje cu diametru mai mare de 200 mm)

In acest caz, lucrarile se vor rambleia si se vor inchide cu dig de izolare amplasat la maximum 6 m de gura de intrare.

C. Cazul lucrarilor miniere verticale (puturi de extractie si aeraj, suitori si foraje cu diametru mai mare de 200 mm)

Inchiderea lucrarilor miniere verticale se realizeaza prin rambleiere, dupa care se procedeaza la acoperirea acestora cu placa din beton.

In acest caz, prin programul de inchidere se va specifica:

- Cantitatea necesara de material de rambleu, functie de volumul putului ce trebuie rambleiat si densitatea materialului. Pentru prevenirea scurgerilor materialului de rambleu in caile de legatura ale putului, se vor prevedea constructii de diguri;

- Prognoza debitului de apa ce se acumuleaza in put;

- Evidentierea zonelor unde pot sa apara emanatii de metan. In acest scop se vor lua in considerare lucrarile miniere abandonate si interceptiile de strate de carbune;

- Declararea zonei de restrictie la suprafata in jurul putului pe o raza de 20 m (zona imprejmuita cu gard) unde este interzis accesul persoanelor neavizate;

- Precizarea tipului si granulometriei materialului de rambleu;

- Urmarirea periodica a nivelului de umplere, in raport cu cantitatea de rambleu introdusa in put, atat in perioada de inchidere a putului, cat si dupa terminarea acesteia, pana la inchiderea cu placa.

- Partea grafica anexata, care va cuprinde: sectiunea putului, cu indicarea amenajarilor; profilul in lungimea putului, cu mentionarea cotelor si sectiunilor cailor de legatura; stratificatiile si deranjamentele tectonice majore interceptate la saparea putului, precum si un desen la scara a placii de inchidere.

De asemenea, la inchiderea puturilor, trebuie avute in vedere urmatoarele masuri de securitate:

- Inainte de inceperea operatiilor de rambleiere, se indeparteaza (daca din punct de vedere al securitatii este posibil) amenajarile din put care obtureaza sectiunea si impiedica caderea libera a materialului de rambleu, evitandu-se astfel formarea de bolti sau goluri;

- Legaturile de la suprafata cu putul, de tipul canalelor de aeraj, se rambleiaza si inchide etans;

- Puturile rambleiate se inchid cu o placa din beton armat. Placa si suprafata de sprijin a placii trebuie sa reziste la o sarcina de 32 kN/m². Sustinerea la gura putului poate servi drept suprafata de sprijin a placii de inchidere;

- In cazul cand prin decizia de inchidere a minei se impune acoperirea placii cu un strat de pamant, pozitia centrului sectiunii putului se va marca la suprafata cu o borna, pe care se va nominaliza: numele, coordonatele axei si diametrul putului.

Bibliografie