Marea Bariera de Corali

Marea Bariera de Corali

Bariera de corali este cea mai mare structura terestra dintre cele construite de vreo forma de viata si de asemenea una dintre cele mai splendide, dar si mai fragile minuni ale lumii naturale. Uriasul recif s-a format pe durata a sute si mii de ani si reprezinta in fapt o multitudine de schelete ale micilor polipi de corali care au murit in toata aceasta perioada. Josef Bank, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri dupa c corabia a fost reparata el a scris:  Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este un lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decat in aceste mari. E un zid de coral ridicandu-se perpendicular din oceanul fara fund .

I :Intinzandu-se pe circa 2030km de-a lungul placii continentale a Australiei de N-E este cea mai mare entitate vie de pe Pamant. Pe alocuri se grupeaza in jurul unor insule reale de fapt culmile unui lant muntos scufundat demult, dar extraordinara sa bogatie provine de la cele 3000 de recife, insule, bancuri de nisip si lagune, fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Recifele sunt rezultatul a 10000 de ani de activitate in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual dupa ultima epoca glaciara.

Arhitectii acestei uluitoare realizari sunt milioanele de mici polipi coraligeni vreo 350 de specii diferite. Inruditi cu meduzele polipii au un inel de tentacule minuscule in jurul gurii. Fiecare polip extrage carbonatul de calciu din apa marii, transformandu-l intr-un  schelet  de calcar miliarde de astfel de schelete formeaza reciful. Polipii insa isi impart adapostul de calcar cu niste plante minuscule numite zooxantele care folosesc lumina solara pentru a transforma apa si dioxidul de carbon in carbohidranti si oxigen. Aceste substante sunt apoi absorbite de polipi oferind plantelor in schimb nitrati si alti produsi reziuali. Astfel recifele de corali pot creste numai acolo unde lumina soarelui poate patrunde in ape limpezi pana la adancimea de 40 m.

Reciful este intr-o dezvoltare continua. Imediat ce atinge suprafata marii noul  pui  de corali capata un acoperanat de nisip in care va creste.

R : Ziua viata este lnistita in apele joase ale recifului dar noaptea incepe o activitate frenetica. Acum se hranesc polipi intinzandu-si tentaculele multicolore pentru a prinde minusculele organisme care formeaza planctonul. Cand mi8lioanele de tentacule isi fac aparitia ai impresia ca reciful a inflorit brusc o actiune imposibila ziua fiindac ar umbri zooxantelele.

Alte fiinte adaptate la viata printre corali sunt buretii si anemonele de mare, melcii si castravetii de mare, crevetii, scoicile, serpii de mare, meduzele si nenumaratii pesti. In recif si prin imrprejurimi misuna rechinii, iar in apele mai adanci traiesc mamifere marine ca delfinii si balenele.

Pasarile de pe intinsul recifului contribuie la bunastarea sa, raspandind semintele de plante si furnizand feritilizatori naturali. Pescarusii se hranesc cu boabele solanaceelor si le imprastie semintele in insule. Randeunicile de mare isi fac cuib in copacii pisonia ale caror seminte lipicioase se prind pe aripile acestora.

In insulele de corali traiesc o sumedenie de pasari marine : randunele, pescarusi, pasari fregata, gaste de mare si vulturii de mare. Vara testoasele femela vin pe uscat pentru a-si depune ouale in nisipul cald. Opt saptamani mai tarziu mii de pui de testoasa ies la suprafata si pornesc taras grapis spre mare vanati de pasari, crabi si sobolani.

I :Pentru un vizitator reciful este o lume frumoasa si pasnica insa in realitate aici se duce o lupta continua o veritabila concurenta petru hrana si spatiu vital. Exista corali moi si duri de diverse forme si marimi ca niste coarne de cerb ca un bici, ca un evantai. Exista corali suficient de duri pentru a rezista fortei mareelor, altii atat de delicati incat pot trai doar in cele mai linistite ape. Unele specii cresc mai rapid decat vecinele lor astfel incat ajung sa le ia lumina altele folosesc tentacule veninoase pentru a-si alunga rivalii sau elibereaza in apa substante mortale. Adaugati la toate acestea pradatorii precum pestele papagal care poate roade coralii si steaua de mare su spini care isi scoate stomacul in excterior invaluid polipii si digerandui. Periodic se inregistreaza o crestere exploziva a populatiei de stele de mare care distrug recife intregi. Furtunile si uraganele contribuie si ele la ruperea, macinarea si pulverizarea coralilor.

R : Una din consecintele befaste ale incalzirii climei este disparitia iminenta a Marii Bariere de Corali din Australia. Cel mai mare organism viu din lume sustin alarmati expertii potrivit unor extrase ale unui studiu. Temperatura globului a crescut deja cu 0.7-0.8 grade de la 1900 incoace. Daca v-a mai creste cu inca 2, 3 grade reaportat tot la nivelul anului 1900 si jungla amazoniana  plamanul Pamantului  v-a fi amenintata cu disparitia. Cat depsre  Alpii Australieni  unui ecosistem si asa fragil din lipsei cronice de apa de care sufera in prezent continentul vor fi transformati in desert.

Pentru Marea Briera de Corali   minune  naturala clasata in patrimoniul mondial incalzirea va fi sinonima cu disparitia completa pana in anul 2030. Albirea coralilor proces care anunta moartea acestor organisme marine a atins deja bariera si sporeste in fiecare an. Marea Bariera de Corali se intinde pe mai bine de 345.000 km in largul coastei de N-E a Australiei. Albirea coralilor are loc cand organismele vii care imprima culoarea specifica mor lasand in apa doar scheletele calcaroase ale coralilor si are drept cauze atat cresterea temperaturii apei cat si ploile acide.

I: Marea Bariera de Corali este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii totusi echilibrul sau este extrem de fragil. Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastruoase asupra ansamblului. Reciful face fata furtunilor si valurilor uriase, dar acum in secolul al XXI-lea cele mai mari pericole sunt cele induse de activitatea omului modern.

Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in aporpierea recifului fara sa-l afecteze. In secolul al XX-lea insa au aparut deja cicatricile lasate de exploatoarea guano(excremente de pasare folosite ca ingrasamant), pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumnati si goana dupa pretioasele perle.

R : Declararea zonei Parc National a limitat aceste riscuri, iar turismul este atent controlat. Chiar si in aceste conditii unii specialisti considera ca rezidurile de canalizare deversate din statiunule turistice au provocat recent o inmultire exploziva a stelelor de mare cu spini si ca resturile alimentare aruncate in ocean au dus la cresterea de 10 ori a populatiei de pescarusi care la randul lor decimeaza puii de testoase si de pasari.

Oficialitatile din Queensland si-au asumat solutionarea acetei probleme si au impiedicat aparitia altora astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata ei zilnica.

I Calatoria in arealul Marii Bariere de Corali este o adevarata incantare.