Roci - mama (generatoare)

Roci - mama (generatoare)

Prezenta acestor roci da indicatii asupra existentei unui facies de care ar fi posibil sau probabil sa fie legate zacaminte de hidrocarburi intr-o regiune.

Prin roci mama de hidrocarburi se definesc rocile care s-au format din sedimentul mineral depus odata cu materia organica, in bazinul de sedimentare si din a carei transformare au rezultat bitumene naturale libere si fixe. Rocile-mama se caracterizeaza prin aceea ca sunt fine, uneori sistoase, de regula de culoare inchisa, cafenie-bruna, din cauza bitumenelor fixe, sunt lipsite de schelete calcaroase, care au fost dizolvate de acidul carbonic rezultat din procesul de descompunere a materiei organice. Unele roci-mama contin schelete de microorganisme silicioase si prezinta eflorescente de sulfati si cristale mici de pirita. In zonele de afloriment, adesea, rocile-mama sunt insotite de izvoare sulfuroase, feruginoase, sarate.

Aceste roci se mai caracterizeaza prin : continutul in substante organice si bitumene, compozitia granulometrica, culoarea, volabilitatea, cantitatea de substanta volatila ce se extrage din roca, continutul in carbon si continutul in azot, raportul intre continutul in azot si coeficientul de reductibilitate, raportul intre volatilitate si coeficientul de reductibilitate. Aceste caractere sunt uneori destul de greu de precizat.

Exemple de roci-mama. Dupa natura sedimentului mineral, rocile-mama pot fi : argiloase, silicioase, calcaroase, marnoase si intr-o mai mica masura, carbunoase.

In zacamintele de hidrocarburi de la noi din tara, ca exemplu de roci generatoare de hidrocarburi, se mentioneaza :

in Platforma Mesica - in ordovicianul, silurianul si devonianul inferior, argile negre sau cenusii, in devonianul superior dolomitele bituminoase cu piritizari si in triasicul mediu, intercaltii de dolomite din anisian, ca si dolomitele si argilele din ladinian, sisturile cu Posidonia din jurasic, argilele, calcarele bituminoase si dolomitice din cretacic. De asemenea, se considera roci-mama, intercalatiile pelitice din sarmatian, meotian, pontian si dacian de pe unele structuri ;

in Platforma Moldoveneasca sunt cunoscute ca roci-mama, argilele negre si marnele din badenian si marnele din sarmatian ;

in Depresiunea Barladului si Promontoriul Nord-Dobrogean sunt considerate roci generatoare, calcarele negre din triasic, argilele din dogger, intercaltiile pelitice din badenian, sarmatian si meotian ;

in Bazinul Transilvaniei sunt considerate roci-mama, argilele, marnele din badenian, buglovian, sarmatian si sporadic din panonian si in special sisturile cu radiolari din badenian.

in Bazinul Panonian sunt considerate roci-mama, calcarele bituminoase, marnele si argilele din triasic, sisturile marno-argiloase din cretacic, argilele si marnele de culoare inchisa din badenian, sarmatian si pliocenul inferior.

in Bazinul Mramuresului sunt considerate roci-mama, sisturile menilitice, sisturile disodilice, marnele si argilele bituminoase din seriile bituminase inferioara si superioara din oligocen.

in subzona Flisului Paleogen sunt considerate roci-mama sisturile menilitice si disodilice oligocene, iar din aceeasi unitate, in Moldova si marnele albe bituminoase. In zona Miocena din Moldova, pe langa sisturile menilitice si disodilice oligocene, sunt considerate ca roci-mama, interclatiile pelitice din helvetian, buglovian, sarmatian si in special marnele cu radiolari din badenian.

in zona Cutelor Diapire, pe langa sisturile bituminoase din helvetian, buglovian, sarmatian, sisturile cu radiolari din badenian, sunt considerate ca posibile roci generatoare si intercaltii pelitice din meotian, pontian, dacian si levantin.

toate intercalatiile pelitice din formatiunile geologice in care au fost puse in evidenta zacaminte de hidrocarburi, in Depresiunea Getica, sunt considerate ca roci generatoare de hidrocarburi.