DESCRIEREA SITUATIEI ACTUALE SALINA OCNELE MARI

Lucrari de deschidere la Salina Ocnele Mari

Lucrarile de deschidere la Salina Ocnele Mari sunt urmatoarele:

tunel auto de acces la zacamant, ca lucrare principala de deschidere, executat ca galerie de coasta pe traseul lucrarii de cercetare G 400, de la gura galeriei, cca.265 m si continua cu galeria de ocol G401. Tunelul are lungime totala de 736 m, din care 166 m in pilierul de sare, este sapat si amenajat pentru transport auto pe toata lungimea.

In figura 4.1. este prezentat tunelul auto de acces la zacamantul Salinei Ocnele Mari - Cocenesti, iar in figura 4. este prezentat orizontul 226 - turistica.

Figura 4.1.

Figura 4. Orizontul 226 - Baza turistica.

galerie transversala de deschidere sapata in sare, aproximativ pe traseul camerelor 28, cu lungime de 15 m. Pana la metrul 60 serveste ca lucrare de deschidere pentru intreaga mina, iar in continuare reprezinta lucrarea de deschidere pentru orizontul +226;

planul inclinat auto, pentru deschiderea orizontului +210 atacat din galeria transversala de la cca.50 m spre nord pe peretele dreapta (spre est) pe culoarul camerelor longitudinale E. Planul inclinat cu traseu in forma de bucla cu lungimea de cca. 260 m are in centrul buclei pilierii intercamerali E, 29, 30, 31 si 32 si deschide orizontul +210 in zona liniei conventionale de demarcatie a celor doua aripi intre pilierii 29 E, F;

galeria transversala de deschidere a orizontului +210, cu lungimea de cca. 110 m , este sapata de la baza planului inclinat auto, aproximativ pe directia sud-nord, pe traseul camerei transversale 28;

putul de aeraj nr.1 sapat la cota 305,35 m din exteriorul aripii vestice, pana la orizontul +226, cota 225,25. La baza putului la orizontul +226 este amenajata statia de aeraj general al minei;

galeria de transport cu benzi completeaza reteaua lucrarilor de deschidere. Este sapata ca galerie de coasta la cota +253,69 m cu declivitate 7 ^o/_oo cca.48 m si in continuare ca plan inclinat cu inclinare de 4,52 % la 21%, pana la cota +201,49 m, in zona proiectiei pilierilor intercamerali 32 E, F;

plan inclinat, pentru legatura cu silozul colector dintre orizonturile +201, +210 si +226, s-a executat in zona transversalei 34. Accesul la cota + 201 este necesar pentru a prelua in silozul colector si productia orizontului + 210. La aceasta cota de + 201, sub silozul colector, este punctul de atac al galeriei de transport cu benzi. Profilul este de 36 mp.

Lucrari de pregatire la Salina Ocnele Mari

Dupa realizarea lucrarilor de deschidere, pentru trecerea la etapa de exploatare a orizonturilor sunt necesare lucrari de pregatire, care trebuie sa asigure urmatoarele:

desfasurarea procesului de abatare, incarcare si transport a productiei;

aerajul locurilor de munca si asigurarea accesului personalului si utilajelor;

asigurarea conditiilor normale de lucru la front si asigurarea posibilitatii de exploatare a rezervelor in retragere.

Aceste lucrari se vor executa la un profil de 64 mp la fel ca si lucrarile de deschidere. In prezent s-au executat urmatoarele lucrari:

galerie de deschidere orizont + 226 aripa vestica, de la galeria transversala de deschidere pana la putul de aeraj;

galerie de pregatire orizont + 226 aripa estica de la galeria transversala de deschidere pe culoarul camerei longitudinala G;

galerie de pregatire orizont + 210 vest de la galeria transversala de deschidere, pe culoarul camerei longitudinale G;

galerie de pregatire orizont + 210 aripa estica de la galeria transversala de deschidere, pe culoarul camerei longitudinale G;

pe traseul lucrarilor de pregatire au fost executati suitori de aeraj.

Executia lucrarilor se desfasoara in fiecare an, in functie de necesitatile impuse de dezvoltarea lucrarilor de exploatare, in orizonturile + 266 si + 210.

Lucrari de exploatare la Salina Ocnele Mari

Metoda de exploatare utilizata la Salina Ocnele Mari este cea cu camere mici si pilieri patrati, care consta in excavarea prin perforare-impuscare a unor spatii numite camere, intre care se abandoneaza stalpi paralelipipedici cu baza patrata, numiti pilieri intercamerali.

In figura 4.3 este prezentata, o sectiune orizontala printr-un astfel de sistem de exploatare.

Figura 4.3 Sectiune orizontala prin sistemul de exploatare camera - pilier

Acest sistem camera-pilier este un sistem functional bine determinat in cadrul exploatarii, unde camera asigura spatiul din care se extrage materia prima, iar pilierul asigura stabilitatea (sustinerea) masivului de sare. Metodele acestea nu presupun sustinerea tavanelor camerelor de exploatare si a pilierilor parasiti dar nici nu exclud aceasta sustinere atunci cand sunt intalnite fenomene de instabilitate la nivelul acestor zone (fisuri ale tavanelor si pilierilor, exfolieri, desprinderi mari de copturi).

Rezerva dintr-un etaj se imparte in subetaje cu inaltimi in jurul a 20 m, alcatuite din camere si pilieri. Sensul general de exploatare este descendent, teoretic in exploatare putand fi simultan 2-3 subetaje. Extragerea rezervei dintr-un subetaj se poate face in avans sau in retragere fata de lucrarea principala de deschidere. In primul caz din lucrarea miniera transversala, executata de regula pana la limita pilierului de margine, se ataca de o parte si de alta camere de extractie si se incepe conturarea pilierilor. Cand aceste camere au o lungime egala cu latimea pilierului plus latimea camerei, se poate trece la atacarea camerelor paralele cu lucrarea miniera principala, avand loc o multiplicare de fronturi. Cand aceste camere au o lungime egala cu cea a unei camere plus pilier are loc o noua dezvoltare de camere.

O alta schema de lucru este urmatoarea: din galeria transversala se ataca perpendicular la distante egale cu latura pilierilor, camere pana la limita pilierului de margine pentru ca dupa terminarea acestora se va ataca camerele paralele cu lucrarea transversala.

Varianta de exploatare se alege functie de gradul de cunoastere a zacamantului la nivelul subetajului, necesitatile de productie si de utilajele tehnologice posibile.

Sensul de exploatare in retragere consta din dezvoltarea sistemului de camere de la limita pilierului spre lucrarea principala de deschidere, dupa prima sau a doua metoda de atacare a camerelor.

Pot fi realizate combinatii intre cele doua sisteme de exploatare, aceasta depinzand in afara de factorii amintiti si de sorturile de sare solicitate.

Aplicarea metodei de exploatare cu camere mici si pilieri patrati permite dezvoltarea la nivelul unui singur subetaj a unui numar mare de fronturi active, aflate in diferite faze ale procesului tehnologic de abatere ( perforare, incarcare cu exploziv, evacuare gaze, transportul materialului abatat etc.)

Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati, folosita la majoritatea salinelor, prezinta o serie de avantaje:

dotarea cu utilajele este mai usoara, avandu-se in vedere gabaritul camerei;

se creeaza posibilitatea deschiderii unui numar mai mare de fronturi active amplasate la acelasi orizont;

reteaua de lucrari miniere de aeraj este mult diminuata nefiind necesare lucrari speciale aferente fiecarei camere;

se pot evita cu usurinta eventualele zone de steril sau sare de calitate inferioara existente in zacamant.

La orizonturile 210 si 226 se aplica metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati. Reteaua de trasare a camerelor si pilierilor din mina este o retea patratica cu lungimea laturilor de 30 m. Distanta dintre axele camerelor si pilierilor este de 30 m, aceasta distanta pastrandu-se indiferent de latimea camerelor si pilierilor.

In cazul camerelor situate intre sirurile de pilieri cu dimensiuni diferite acestea se executa asimetric fata de ax.

Sectiunea pilierilor este patratica cu dimensiunile cuprinse intre 14 x 14m aripa vestica a minei si 15 x 15m aripa estica a minei, functie de solicitarile verticale la care sunt supusi. In functie de dimensiunile pilierilor, camerele au dimensiuni cuprinse intre 16m si 15m, pentru completarea modulului de 30m.

Tehnologia de lucru pentru lucrarile de exploatare este urmatoarea: din galeria de pregatire, dupa ce aceasta a fost reprofilata la dimensiunile camerei de exploatare, se executa camere la profil de 16 x 8 = 128 mp sau 15 x 8, orientate perpendicular pe aceasta, lasandu-se intre camere pilierii de 14m, respectiv 15m latime.

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

copturirea si cioplirea suprafetelor create in ciclu anterior, eliminindu-se astfel pericolul de desprindere a blocurilor de sare in timpul operatiilor ulterioare. Aceasta operatie se executa cu rangi de pe platforma speciala. La copturire participa o formatie compusa din 2 mineri;

havarea se executa dupa copturirea frontului si consta din taierea unui fagas orizontal la baza frontului, pe toata latimea camerei cu grosimea de 140-160 mm, si adancimea de 2m. Fagasul se executa mecanizat cu ajutorul masinii de havat tip Ural-33. Operatia de havare se executa cu o echipa de 2 oameni;

perforarea gaurilor de mina se executa cu ajutorul instalatiei de perforat tip Secoma. Plasarea si perforarea gaurilor se face in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor, respectiv cu dispozitia de impuscare intocmita de seful de sector. Lungimea unei gauri este de 2m, iar numarul de gauri este de maxim 176, functie de gradul de maruntire dorit;

incarcarea si impuscarea gaurilor de mina se executa manual de pe nacela montata pe autoincarcatorul tip Wola, conform dispozitiei de impuscare. Ca materiale explozive se vor folosi astralita si capsele electrice milisecunda.

Se vor incarca initial primele doua randuri de gauri de la vatra, se impusca si se controleaza frontul. In continuare se va incarca si impusca restul frontului. Cantitatea de sare rezultata in urma impuscarii unui front, la un salt de 2m, va fi de 537 tone;

aerisirea frontului dupa impuscare se va realiza sub depresiunea generala a minei creata de ventilatorul montat la baza putului de aeraj;

incarcarea si transportul sarii din front. Incarcarea se va realiza mecanizat, cu incarcatorul frontal tip Wolla, in autobasculante de 16 tone tip Roman cu motoare de 215 cp. Sarea din front va fi transportata cu autobasculantele la suprafata, la instalatia de preparare. Dupa ce va intra in functiune galeria de transport cu benzi, transportul sarii la suprafata se va face prin intermediul releului de benzi transportoare, asigurandu-se astfel un transport continuu.