APELE SUBTERANE SI IZVOARELE MINERALE DIN BAZINUL CRISULUI ALB

APELE SUBTERANE SI IZVOARELE MINERALE DIN BAZINUL CRISULUI ALB

Tipuri de straturi acvifere. Apele subterane in functie de pozitia stratului in care sunt cantonate se grupeaza in straturi acvifere freatice si straturi acvifere de adancime. Acviferele freatice sau libere se situeaza deasupra primului strat de argila impermeabila, fiind formate din depozite aluvionare (nisipuri si pietrisuri de diverse varste). Acviferele de adancime sunt situate sub stratele de argila, care le separa de acviferul de suprafata.

Straturi acvifere freatice sunt situate in conul aluvionar al Crisului Alb. La intrare in depresiunea Zarandului, in dreptul localitatii Barsa, raul Crisul Alb si-a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci de granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km². Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se semnaleaza in zona Ineu si este de 140 m. La Bocsig aceasta grosime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40 m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 metri. In acest fel, Crisul Alb este o axa spre care curg apele freatice din zonele limitrofe. Apele freatice contribuie ca sursa de alimentare al Crisului Alb, fenomen vizibil in perioadele secetoase si in iernile geroase.

Straturi acvifere de adancime - sunt cantonate in hidrostructuri granulare de adancime - acvifere multistrat, situate in formatiuni miocene si plio-pleistocene. Alimentarea acestor strate se face in zona de rama din precipitatii si ape de suprafata. Primele strate acvifere de adancime se intercepteaza la 30 metri adancime. Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb, sunt sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Forajele de exploatare au adancimi cuprinse intre 150 - 300 metri. Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust metalic si frecvent prezinta caracter de "apa moale" (duritate totala scazuta: 2-4 G). Uneori se semnaleaza depasiri ale continutului de fier si mangan cat si emanatii de gaz metan (Cermei). Principalele foraje care debiteaza artezian de la 230 -360 m adancime sunt la: Varsand, Pilu, Serind, Somosches, Iermata Neagra, Cermei.

Izvoare geotermale si minerale - se leaga de manifestarile vulcanice neogene prin prezenta izvoarelor termale mineralizate. Cel mai productiv foraj pare sa fie cel de la Chisineu Cris, care a debitat artezian 4 l/s cu o temperatura de 56 C din intervalul cuprins intre 1245 - 1306 m. Apele acestui orizont sunt de tipul clorosodice bromo-iodurate cu mineralizatie totala de 14 mg/l. In zona situata la stanga Crisului Alb, zona de campie, prezinta un complex acvifer pontian identificabil printr-un mare numar de foraje: Macea (7-18 l/s la temperatura de 61 - 63 C), Simand (3,1 l/s la temperatura de 50 C), Socodor (1,8 l/s la temperatura de 62 C). Din punct de vedere chimic apele acestui complex acvifer sunt bicarbonatate sodice sau calcice, frecvent clorosodice si iodurate, prin amestec cu apele de zacamant, avand o mineralizatie totala care nu depaseste 4,3 mg/l. Apele termale de la Moneasa - atat izvoarele naturale cat si cele care le exploateaza prin foraje - sunt ape carstice care apar in depozitele carbonatice ale monoclinului Finis, alaturi de contactul cu depozitele impermeabile ale panzei Moma. Ele apartin categoriei apelor hipotermale (20-37C) si subtermale (10-20C). Alte izvoare subtermale sunt situate in zona din amonte a izvorului Bailor (14,2C, 3,5 1/sec), Izvorul Tamaduirii (15-24C, 0,3 1/sec) situat pe malul stang al izvorului Meghes . Apa minerala de la Mocrea, a aparut "la zi" in urma saparii unui put de 10 m, situat la circa 2 km de dealul Mocrea, in plina terasa inferioara a Crisului Alb, cand a erupt artezian apa carbogazoasa. Apa minerala nu aparea la suprafata in mod natural din cauza unui strat de argila aluviala care acopera panza de apa freatica. Forajul a interceptat o falie pe care se ridica dioxid de carbon de la mare adancime. Apele minerale din zona Mocrea apar in formatiuni cuaternare, acviferul fiind mineralizat cu produse ale activitatii post vulcanice a magmatismului neogen. Din punct de vedere chimic, apele de la Mocrea sunt bicarbonate sodice, toate fiind si sulfuroase si carbogazoase.