Repartitia apei in functie de sectoare si de varsta - Proprietatile fizico-chimice ale apei

Repartitia apei in functie de sectoare si de varsta - Proprietatile fizico-chimice ale apei

1.Repartitia apei in functie de sectoare si de varsta

Apa este un factor indispensabil vietii, cea mai importanta componenta anorganica a organismelor vii.

Organismul uman contine 60-70% apa, raportat la intreaga sa greutate, ceea ce inseamna la un adultde 65 kg.avem 40 kg(L) apa,dintre care 25l intracelular si 15 extracelular.

Organismul uman contine o anumita cantitate de apa si in functie de VARSTA ( 97% la embrion, 94% la fat de 3 luni, 66% la nou nascuti) sau SEX(femeile au un continut de apa mai scazut decat barbati)

Organismul uman rezista unei pierderi de apa de 11% din greutatea sa, pierderi mai mari fiind incompatibili cu viata-MOARTE(un organism moare de 10 ori mai repede de foame decat de sete)

Repartitia apei in principalele sectoare ale organismului:

-CRISTALIN 98%-0,1% din totalul apei din organism

-MUSCHI 77%- 50% din totalul apei in organism

-SANGE 79%-5% din totalul apei in organism

-SCHELET 22%- 12%din totalul apei in organism

-SMALT DENTAR 0,2- 0,1(cel mai redus continut in apa).Aici apa este prezumptiv partial orientata, astfel incat sa respecte atat cristalele de hidroxiapatita, cat si proteinele existente.

2.Proprietatile fizico-chimice ale apei( caracterul polar, produsul ionic al apei)

Apa nu poate fi considerata o substanta simpla si anorganica, proprietatile ei fiind influentate major de temperatura si mediu.

Apa H-O-H are 2 legaturi de oxigen- hidrogen egale intre ele ca lungime care formeaza intre ele un unghi de 104,5°.

Caracterul polar duce la diferite proprietati specifice ale apei:

-T° C de fierbere ridicata

-calitatea de solvent universal a apei( solubile in apa cu exceptia LIPIDELOR, GRASIMILOR):

-substanta care se dizolva = HIDROFILIE( se dizolva in apa NaCl)

-substantele insolubile in apa nu se dizolva(metale,polimeri)

-substantele AMFIPATICE care se dizolva partial si formeaza cu apa micelii  organici

EXEMPLU: solubilitatea partiala a grasimilor sub actiune bilei colecistice(fierea)

Substantele care se dizolva in apa formeaza SOLUTII care pot sa conduca curentul electric( ELECTROLITI) prin desfacerea lor in ioni.

Produsul ionic al apei:

+ -

Apa este un electrolit slab care disociaza reversibil conform ecuatiei H-O-O=)H +HO

Pornind de la aceasta se defineste produsul ionic al apei ca fiindprodusul dintre protoni si grupare hidroxil(OH) si care are o valoare constanta pentru toate solutiile apoase de acizi sau baze.

+ - -14

[H] x [HO] =10 mol/l

3.Definitia pH,POH.Ecuatia HH

+

pH= Concentratia protonilor dintr-o solutie si se calculeaza printr-o relatie matematica ph=log1/[H]

+ -

In apa pura H =OH =>pH=pOH=14=>7

pOH=concentratia ionilor dintr-o solutie

Ecuatia Henderson-Hasselbach(HH) este o relatie matematica bazata pe legatura care exista intre pH-ul unei solutii si la ce valoare se desface acidul sau baza in ioni pozitivinegativi

Acidul(HA)+ in relatie cu o baza(H2O) se transforma in acidul conjugat al bazei(H3O+)+ baza conjugata a acidului(A-) aceasta reactie este caracterizata printr-o constanta de disociere(K)

Forma finala a ecuatiei HH: pH=pKa+lg(concentratia bazei conjugate A-)/acid

K=[acid conjugat]x[baza conjugate]

[acid]x[baza]

Scala pH-ului

4.Solutii tampon.Capacitatea de tamponare(exemple)

Pentru organismul uman este foarte importanta mentinerea concentratiei mediului intern( homeostazia) – pH extracelular= 7,4±0,05.Orice scadere/crestere a acestei valori necesita o corectare rapida prin utilizare a sistemelor tampon( ex: sistemul bicarbonate/acid carbonic)

O solutie tampon are ca proprietate faptul ca nu- si modifica pH-ul la adaugarea unor cantitati mici de acizi sau baze( capacitate de tamponare)- aceste solutii se numesc solutii tampon.

Solutiile tampon sunt solutii de acizis au baze slabe si sarurile lor conjugate

Capacitatea de tamponare depinde de pH si de concentratia solutiilor tampon.

Pentru a prepara o solutie tampon cu un anumit pH se allege acidul cu pKa cea mai apropiata de valoarea acelui pH si se urmareste ca raporul baza conjugate/acid sa corespunda pH-ului ales conform ecuatiei Henderson-Hasselbach.

Unul dintre cele mai importante sisteme tampon din organism este cel dat de bicarbonate si acidul carbonic.

Din punct de vedere medical o acidoza respiratory este compensate metabolic si invers.Plamanul controleaza cantitatea de CO2, apreciata in general prin presiune partiala(normal 40 mmHg in aerul alveolar), in timp ce rinichiul controleaza concentratia bicarbonatului plasmatic.

Acest tampon este foarte important nu numai in sange, ci si in saliva.

5.Hemostazia mediului intern(repartitia principalilor electroliti-ioni in mediul intern)

Mediul intern al organismului se caracterizeaza printr-un continut constant si specific de electroliti.

Cele 3 sectoare ale distributiei sunt:-plasma(serul)

-spatiul interstitial

-spatiul intracellular

Osmolaritatea(concentratia electrolitilor si a proteinelor) acestor spatii este foarte apropiata (0,3- 0,4) dar continutul in electroliti difera intre interiorul si exteriorul celulei: -plasma 0,35

-spatiul interstitial 0,32

-spatiul intracelular 0,41

Na+ este principalul ion extracelular iar K+ este principalul ion intracelular.

6.Rolul calciului in tesuturile dure

Metabolismul fosfo-calcic

Calciul si fosforul sunt elemente indispensabile din structura tesuturilor dure(os,dinte)

Un adult de 70 kg contine aproximativ 1,15 kg Ca-1,7% din greutatea corpului si 0,7 kg de P-1% din greutatea corpului.

2+

Distributia lor este diferita:Ca mai mult extracelular in os si in dinte iar P mai mult extracelular dar in tesuturile moi.

Calciul:

Distributie:Ca 99% se gaseste in os,dinte,cartilaj(fata de 85%din fosfor)

El se gaseste in:

        HIDROXIAPATITA(structuri cristalizate ale fosfatului tricalcic cu 2 molecule de apa+ carbonat de calciu+ fosfatii de sodiu si magneziu)

        FLUOROAPATITA(in smalt, creste rezistenta la carii)

        Sub forma de IONI realizand coroane hidratante ionizate

        In diferite COMBINATII ORGANICE(citrate,lactate=>din degradarea glucozei)precum si ionul de Ca legat de proteine

Calciul scheletului este rezerva de Ca din care se poate extrage la nevoie.EXEMPLU:graviditate

Dintii contin Ca care nu este mobilizabil.

Structurile dentare sunt mai intens mineralizabile la exterior nefiind influentate de PTH(parathormonul)

Calcemia reprezinta calciul plasmatic,avand o valoare de 10±mg%(2,5 m moli/l sau 4,5- 5,5 mEq/l)

Se poate gasi sub 2 forme:

        Liber,difuzibil 60%

        Legat de proteine, nedifuzibil 40%

Rolurile calciului

        Legat de unele proteine regleaza activitatea unor enzyme(substante de natura proteica,cresc actiunea unor produsi)

        Asigura transportul transmembranar(pompele ionice)

        Asigura excitabilitatea celulara

        Asigura contractibilitatea musculara(formarea puntilor actomiozinice)

        Asigura automatismulcardiac( cresterea Ca bradicardie)

7.Rolul fosforului in tesuturile dure

Exista sub 2 forme:

        Minerala(rol in echilibrul acidobazic-EAB)

        Organica( rol structural-fosfolipide si fosfolipopeptide)

In jur de 600g de P sunt localizate in tesutul osos si cel dentar.

Fosforul participa si in componenta compusilor macroergici(ATP)si enzimatic(NADP).

Reglarea metabolismului fosfo-calcic se face cu 3 agenti compusi principali:

        VITAMINELE D ACTIVE care cresc absortia intestinala a P si Ca

        PARATHORMONUL(PTH) creste calcemia prin actiune os, rinichi, intestin

        TIROCALCITONINA scade calcemia

Tulburari ale metabolismului P-Ca:

In carenta de vitamina D=>HIPOCALCEMII(insuficienta expunerea UV, aport insuficient)=> rahitism(la copil), osteomalacie(la adult).HIPERCALCEMILE pot sa apara in hiperfunctie a glandei tiroide=>calculi renali,biliari.

8.Rolul fluorului in tesuturile organismului

Fluorul este un element din familia halogenilor, in organism avem circa 20g F din care peste 90% in oase si dinti.

Se absoarbe intestinal din apa potabila.

Prezenta Ca ine xces inhiba absortia F.

F creste duritatea smaltului(rezistenta la carii).

Rolul principal:

        Intra in structura FLUORAPATITEI( inlocuind ioni OH,HO- din structura hidroxiapatitei din smalt)

!!!Concentratia optima de F din apa potabila (pentru a preveni carile) este 1mg/l F.

9.Rolul unor oligoelemente in organism(Na, K, Cl,Fe, Mg, Zn, Co,Se)

Necesarul pe zi adult:100g Na, 100g Cl,150g K24 h

Na+ are rol in transportul transmembranar,mentinerea volemiei( volumul plasmatic) reglarea echilibrului acidobazic.

K+este un ion intracelular in functia sistemului nervos,in contractilitatea inimi

Cl se gaseste in sucul gastric HCl si mentine echilibrul ionilor.

MODIFICARI ALE IONILOR apar in tulburari ale functilor renale,pierderi de apa(deshidratari), arsuri, diaree, exces de diuretice.

Fe 3-5g in corp) este combinat cu proteinele=>HETEROPROTEINE:

a)heminice(hemoglobina in eritrocite,mioglobina,citocromi in mitocondri)

b)neheminice(siderofilina si transferina)

Scaderea Fe =>anemie fie FERIPRIVE, fie HEMOLITICE(distrugerea eritrocitelor)

Cresterea Fe=>in anumite tesuturi moi=HEMOCROMATOZA

Mg in jur de 30g in corp din care peste 50% in oase.Mg are rol in activarea unor proteine-enzime(enzime fosfataze)

Zn 4g in corp) are rol in metabolisme(activari enzimatice) .

Co are rol in sinteza vit B12.

Se are rol antioxidant si in metabolizarea aminoacizilor.

Li are rol inhibitor pentru enzyme in sistemul nervos.

Cr are rol in sustinerea unor anumite actiuni ale insulinei.

10.Glucidele(def., roluri, proprietati fizico-chimice

Def: GLUCIDELE sunt polihidroxialdehide(CHO) sau polihidroxicetone sau compusi care prin hidroliza pot elibera aceste substante.

Roluri:

        Sursa de energie

        Depozit: pt animale(glicogen) in ficat, rinichi,muschi;pt plante(amidon,celuloza)

        Structural:tesut osos, membrane celulara

        Functional: in sinteza altor substante si in determinarea grupelor sangvine

Clasificare:

1.     MONOZAHARIDE sau OZE

2.     OLIGOZAHARIDE(dizaharide)

3.     POLIZAHARIDE(homopolizaharide, heteropolizaharide)

1.MONOZAHARIDE

Formula generala:Cn(H2O)n; n cuprins intre 3-9(trioze, tetroze, pentoze, hexoze)

Proprietati fizice:

        sunt solide, cristalizate, solubile in apa(hidrofilie), dizolvate in saliva creeaza senzatia de dulce aupra mugurilor gustative.

FRUCTOZA ARE EFECT MAI PUTERNIC DECAT GLUCOZA.

Proprietati chimice:

        sunt determinate de numarul de grupari OH si de prezenta carbonului de tip carbonilic=>ele au character reducator(se oxideaza usor) si sunt deshidratate de catre acizi concentrate.

Hexoze mai importante:

        GLUCOZA avand rol principal in metabolism

        FRUCTOZA se obtine predominant din regnul vegetal

        GALACTOZA intra in formarea glicogenului si a altor polizaharide

2. OLIGOZAHARIDE(dizaharide

Dizaharidele se obtin din 2 monozaharide care se condenseaza eliminand o molecula de H2O.

Formula generala:Cn(H2O)n-1

Exemplu:

        MALTOZA se formeaza din 2 molecule de glucoza si este intermediara in digestia amidonului si glicogenului.

        LACTOZA se formeaza din galactoza si glucoza fiind prezenta in lapte

        ZAHAROZA se formeaza din glucoza si fructoza fiind prezenta in zahar si nu se mai oxideaza.

11.Polizaharidele

Polizaharidele sunt formate prin condensarea a peste 10 molecule de monozaharide sau derivati ai acestora (aminozaharurile).

A.HOMOPOLIZAHARIDELE

1.AMIDONUL

        Principalul polizaharid de depozit vegetal

        Se afla sub forma de granule intrecitoplasmatice

        Este neomogen fiind format din: AMILOZA(structura liniara, culoare alba, formeaza solutii care se coloreaza in albastru cu iodul), AMILOPECTINA( structura ramificata, nu se dizolva in apa ci formeaza geluri, si cu iodul da coloratie roscata)

2.GLICOGENUL

        Prezent in celula hepatica si in cea musculara

        Are o structura ramificata formata din lanturi de glucoza legate 1-4 iar la fiecare a 10 unitate apare o ramificare datorita unei legaturi 1-6

        Cu iodul da o coloratie rosie- bruna

3.CELULOZA

        Cel mai abundant polizaharid din natura , din constitutia plantelor

        La om nu poate fi digerata in tubul digestive=> va avea rol mecanic( de stimulare a tranzitului intestinal)

4.DEXTRANUL

        Inlocuitor de plasma

        Produs de unele bacterii

        Format din unitati de glucoza legate prin legaturi 1-6

B.HETEROPOLIZAHARIDELE

Sunt formate din condensarea mai multor tipuri de unitati(derivati de monozaharide):

        Mucopolizaharide(MPZ)

        Glicoproteinele

1.MPZ( glicozaminoglican)

        Sunt prezente in special in tesutul conjunctiv si contribuie la mentinerea apei

        Exemple:condroitinsulfati( din cartilaje), dermatansulfati( prezenti in piele), cheratansulfati(prezenti in cornee si tesut cartilaginous),acidul hialuronic( cordonul omlical, in corpul vitros si in tesutul conjunctiv lax), heparina(un cuagulant produs de catre celulele mastocitare, impiedicand formarea trombilor=cheaguri de sange).

2.GLICOPROTEINELE sunt prezente in secretii mucoase, in plasma, pe eritrocite sau in structura unor hormonii hipofizari.Glucidele pot sa fie hexoze sau derivati ail or(hexozamine sau acid sialic).

12.Principalele cai de metabolizare a glucidelor( schema)

13.Glicoliza anaeroba

Reprezinta degradaraea glucozei in absenta oxigenului, se face in 2 seri de reactii: serie de activare a substratului si seria propriu-zisa.

Rezultatul glicolizei anaerobe este acidul lactic.

Coenzimele nicotinice(NADH) se oxideaza fara interventia O2 doar prin mobilizarea electronului.

Dintr-un mol de glucoza= 2 acid lactic si se elibereaza 47 kcal.

Se formeaza 2 molecule de ATP iar randamentul glicolizei anaerobe este de 31%.

Rol:

        Energogen

        Foarte importanta in eritrocite si in tesuturile cu crestere rapida(tesuturi embrionare, canceroase)

        In muschii scheletici in prima faza a contractiei

Intre ficat si muschiul scheletic se realizeaza o colaborare metabolica denumita ciclu Cori.

14.Degradarea glucozei in aerobioza( glucoza care arde in prezenta oxigenului

Glicoliza aeroba se desfasoara in prezenta oxigenului, are loc in 4 etape:

        Calea Embden-Meyerhof(citosol):citoplasma

        Decarboxilarea oxidative a acidului piruvic

        Ciclul acizilor tricarboxilici-Krebs/ciclul citric

        Lantul respirator

Rol:

        Calea E.M furnizeaza molecule cu rol particular, rol in sinteze inclusive in gluconeogeneza

        Decarboxilarea acidului piruvic se realizeaza cu ajutorul unui complex multienzimatic numit piruvat dehidrogenaza care contine 3 enzime si 5 coenzime.Proces controlat de insulina, este ireversibil.

        Ciclul Krebs reprez. o cale comuna de degradare a acetil CoA provenita din acizi grasi , glucoza si uni amino-acizi.

Reprez. calea finala comuna de catabolism a principalelor componente nutritive GLP( glucide, lipide, proteine)

Are rol energogen putand genera in total 12 molii de ATP.

Rol in sinteza unor substante intermediare care conduc la sinteza porfirinelor sau a unor amino-acizi.

Ciclul citric necesita prezenta O2.

Calea pentozofosfatilor:

        Are loc in unele tesuturi in care se produce oxidarea directa a glucozei( tesut hepat, tesut gras, eritrocite, glanda suprarenala)

        Se pot forma si pentoze activate care conduce la sintezele de acizi nucleici

        Ciclu are rol si in detoxifieri ale organismului sau in eritrocit unde formeaza un peptid important=>glutationul care va functiona pt protejarea eritrocitului.

15.Metabolismul glicogenului( gluconeogeneza, glicogenoliza)

Glicogenul reprez. polizaharidul de deposit animal.

Se gaseste in tesutul hepatic 4% si in muschi 0,7%.

Biosinteza glicogenului: glicogenogeneza si consta in legarea succesiva a unei molecule de glucoza activate de un rest preexistent.

Enzima implicate este glicogen, sinteza care formeaza legaturile 1-4.

Dupa ce leaga 6 pana la 11 resturi de glucoza intervine enzimea de ramificare pentru legaturile 1-6.Se realizeaza astfel sinteza ,moleculei glycogen tip buchet.

Glicogenoliza reprez. degradarea glicogenului la glucoza.Intervin 2 enzime: glycogen-fosforilaza si enzima de deramificare. Procesul furnizeaza glucoza din ficat pt. tesuturile extrahepatice si de asemenea glucoza din muschi pt. contractia musculara( plan local).

Reglarea hormonala:glucogenogeneza este inhibata de adrenalina si glucagon( hormone hiperglicemiatic) ; insulina stimuleaza glicogenogeneza( hormoni hipoglicemiati).

Defectele enzimatice in metabolizarea glicogenului apar in unele boli congenitale si se numesc glicogenoze.Ele pot fi de mai multe tipuri: tip I pana la tipul VIII se manifesta prin acumulare in tesuturi ca muschii, ficatul, rinichi de glicogen normal sau patoligic.

Calea gluconeogeneza reprezinta sinteza de nava a glucozei din produsi neglucidici.

Rolul gluconeogenezei este de a asigura aporul de glucoza in tesuturi ca: celula nervoasa, eritrocitele, muschiul scheletic.Aceasta cale este reglata atat enzImatic cat si hormonal( insulina care o inhiba si de catre glucagon si adrenalina care o stimuleaza).

16.Lipidele( def. clasificare, roluri)

Definitie:

Lipidele sunt substante organice naturale, heterogene ca structura si proprietati fizico- chimice, cu raspandire universala in toate organismele vii si cu o mare insemnatate biologica.difera de glucide si proteine prin solubilitatea in solventi organici si insolubilitatea in apa si solutii de saruri minerale.

In organism, lipidele indeplinesc functii( roluri) variate:

Pot fi utilizate ca sursa imediata de energie in aerobioza( 9 kcal/ g)

Constituie forme de realizare a de pozitelor de energie( tesut adipos- TG)

Reprezinta componente ale membranelor celulare

Contribuie la vehicularea anumitor substante cu character hidrofob( vitamine, hormone)

Unele au proprietati tensioactive-surfactant

Sunt componente protective ale peretului cellular pentru anumite cellule

Unele lipide indeplinesc rol functional( vitamine, hormone)

Clasificarea lipidelor:

1.D.p.d.v chimic, lipidele sunt in majoritate esteri:

Lipide simple: gliceride, ceride - C, H, O

Lipide complexe: glicerofosfolipide, sfingolipide + N, P, S

Lipide derivate: alcooli grasi, alcooli alifatici superiori, compusi steranici, carotenoizi, vitamine liposolubile

2.D.p.d.v al clasificarii lipidelor din organism se pot imparti in :

Lipide de rezerva

Lipide de constitutie

17.Acizi grasi( clasificare, prop. Fizico- chimice

Acizi grasi – compusi de baza al lipidelor, exista peste 70 de AG

Clasificare AG:

Acizi grasi saturati

Acizi grasi nesaturati, acizi grasi mononesaturati, acizi grasi polinesaturati

Acizi grasi hidroxilati

Acizi grasi ciclici

Proprietati fizice ale AG:

Substante solide, exceptie primii trei acizi din clasa celor saturati care sunt lichizi

Cei solizi au structura cristalina

Temperaturile de topire si fierbere crezc in concordanta cu cresterea masei moleculare

Cei cu lant scurt( pana la C12) sunt solubili in apa ( absortie diferita data de cei cu lant lung)

Toti sunt solubili in solventi organici

Proprietati chimice ale AG:

Reactiile functiei acide:

-reactioneaza cu bazele- saruri sau sapunuri

-sapunurile scad tensiunea superficiala a solutiilor si se comporta ca excelenti agenti de emulsionare

-dau nastere la esteri impreuna cu alcooli

-cu aminele- legaturi de tip amida substituita

Reactiile lantului alifatic:

-cei saturati sunt foarte putin oxidabili, cei nesaturati pot fi oxidati in vivo- beta- oxidarea

-acizi grasi nesaturati dau acizi grasi saturati prin aditie de H cetalitic( nichel, platina, paladiu) – ex: acidul oleic trece in acid stearic

-acizi grasi nesaturati dau reactii de aditie si halogenii( Cl, Br)

18.Alcooli din constitutia lipidelor

Clasificare:

Alcooli alifatici neazotati

Aminoalcooli ( alcooli alifatici azotati)

Alcooli ciclici

1.     Alcooli alifatici neazotati

Glicerolul( propantriolul) cel mai raspandit

Lichid incolor, vascos, cristalizabil, gsut dulceag, usor solubil in apa, greu solubil in benzene si chloroform

In organism apare sub forma de esteri ( NU apare liber) – in catabolismul glucozei ( leg. G-L)

Provin prin aport exogen si pein sinteza in organism

Alti alcooli( C 16- C 32) in formarea cerurilor

2.Aminoalcooli

Importanti-colamina, colina, serina

Esterul acetic al colinei= acetilcolina, foarte important pentru ca actioneaza ca meditator chimic in procesul de transmitere a influxului

Sfingozina si forma saturate- dihidrosfingozina se gasasesc alaturi de tesutul cerebral si medular

3.Alcoolii ciclici

Inozitul- cel natural se mai numeste si mezoinozitol

Alcoolii policiclici se numesc steroli

19.Lipidele simple( TG, ceride)

Lipidele simpli:

Acigliceroli

Ceride

1.     Acilgliceroli:

Sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerolul, cei mai raspanditi= triacilgliceroli( denumiti si TG, grasimi neuter)

Pot fi: simpli(esterificarea glicerolului se face cu acelasi acid gras), mixti( esterificarea se realizeaza cu 2 sau 3 acizi grasi diferiti)

Proprietati:

-solubili in solventi organici, insolubili in apa

-in functie de gradul de consistenta avem: grasimi si unturi, seuri, uleiuri

-punstul de topire depinde de natura acidului gras component

-se caracterizeaza prin: “ interval de topire”, : indice de saponificare” , Hidrogenarea

Rol: reserve de energie; izolatori mecanici si termici cu rol de protectie; combinati cu proteinele= forma de transport

2.Ceride

Au structura asemanatoare cu aciglicerolii, doar ca in locul glicerolului se afla alcool cu masa moleculara mare

Au fost identificate in regnul vegetal si membranele hematiilor

20.Lipidele complexe( glicerofosfolipide,sfingolipide

Lipidele complexe:

Glicerofosfolipide

Sfingolipide

1.     Glicerofosfolipide- toate contin P( ±N )- sunt derivati ai glicerolului, structura de baza= acid fosfatidic, intra in constitutia membranelor celulare si intracelulare si au character amfoter.

Rolul lor consta in: sunt agenti active de suprafta, sunt ageti de amulsionare, solubilizare si transport de lipide in mediul apos.

Cu azot: lecitine( prezente in mitocondrii si microzomi, galbenusul de ou, ficat, maduva osoasa) ; cefaline ( predomina in creier 13%, ficat 6%,rinichi 3%,muschi 1%) ; serincefaline( in creier 50 % din totalul de glicerofosfolipide) ; plasmalogene

Fara azot- au fost descoperite prima oara in frunzele de varza, ulterior in tesutul nervos si in ficat.

Acizi fosfatidici- precursori in sinteza lipidelor

Inozitfosfatide- in muschi si miocard, creier

Cardiolipine- miocard bavin, ficat, creier, plante, bacterii

2.Sfingolipide-predomina in tesutul nervos, mai ales cele cu fosfor, iar cele fara fosfor in creier, ficat, muschi, splina deriva din sfingozina( amino- alcool).

Cu fosfor- sunt importante, intra in structura tecii de mielina rezulta izolator in anumite stari patologice ele se acumuleaza in organism. Ex: sfingomieline

Fara fosfor:

Ceramide= intermediari pt. sfingolipide

Cerebrozide-contin hexoze

Sulfatide- se gasesc exclusive in tesutul nervos

Gangliozide- se gasesc in creier, ganglioni, spine, eritrocite, bogate in glucide, au rol important in transmiterea impulsului nervos; unele dintre ele, impreuna cu cerobrozidele sunt implicate in specificitatea de grup sangvin.

21.Compusi steroidici( steroli si derivati lor)

Definitie:

Steroizii sunt clase de substante naturale cu caractere de solubilitate proprii lipidelor. In aceasta clasa sunt cuprinsi compusii: steroli, acizi biliari, hormone sexuali, hormone corticosuprarenalieni, provitaminele D.

Steroli( ex: colesterol)

Prezent abundent liber sau esterificat in tesutul nervos, bila, galbenusul de ou

Aport exogen si sinteza endogena la nivelul ficatului si glandelor suprarenale

In sange are o concentratie de 150-250 mg/ 100 ml( 1/3 liber; 2/3 esterificat)

Proprietati: solid, cristalin, insolubil in apa, solubil in solventi organici, punct de topire= 148,5 ° C

Rol biochimic: participa la formarea structurilor membranelor,lipoproteinelor plasmatice; precursor al acizilor biliari, hormonilor steranici; precursor al vitaminei D3; participa la emulsionarea lipidelor la nivelul intestinului

Derivati biologici ai sterolilor:

Vitaminele D- au inrudire genetica cu sterolii, nu sunt compusi steroidici propriu-zisi.Provitaminele D sunt steroli.

Hormoni steroizi

Sub forma de saruri alcaline, prin intermediul bilei ajung in intestine unde intervin in digestia si absorbtia lipidelor

Precursorul lor este colesterolul:

-acizi biliari primari- sintetizati in celula hepatica

-acizi biliari secundari- cei primari modificati datorita florei intestinale in intestine

-acizii colic si chenodeoxilic se pot conjuga in ficat cu alcooli->in bila unde se trasforma in saruri biliare-> in intestine-> acizi biliari secundari

Proprietati tensioactive, usor solubile in apa -> structura tridimensionala

Reactii de recunoastere- proba Hay( urina) , reactia Pettenko

Acizi biliari sunt prezenti in urina in conditii patologice( ictere)

Prezenta lor in urina este patologica( ictere )

22.Digestia si absortia lipidelor

Componentele lipidice principale ale ratiei alimentare sunt: triacilglicerolii, fosfolipidele, colesterolul, carotenii si vitaminele liposolubile.

Digestia:

Bucala:se face de catre lipaza secretata de suprafata dorsala a limbii

La nivelul stomacului: lipza secretata in gura, impreuna cu cea gastrica initiaza digestia lipidelor prin hidroliza; enzimele sunt inactivate de pH-ul scazut dar devin active dupa mese

Intestinala: lipazele preduodenalea apar cu o importanta particulara in viata noului nascut cand lipaza pancreatica are o activitate scazuta, dar lipidele au nevoie sa fie digerat

Sediul principal al digestiei la adult este intestinal subtire, process dependent de sucul pancreatic. Intestinal si de bila.Bila participa la neutralizarea pH-ului acil al chimului.Lipaza intestinala are rol hidrolizant optim al pH de 7.

Absortia:

Preponderant in regiunea proximala a jejunului

Sistemul port face ca acizii biliari sa ajunga la ficat

Transportul:

Lipidelor se face pe cale limfatica si sangvina

23.Posibilitati de metabolizare a lipidelor( schema)

24.Aminoacizii( formula generala, proprietati fizico- chimice, clasificare)

Definitie:

Substante care contin in structural or o gruoare amino si una carboxil si care au formula generala :

R-CH-COOH

|

NH2

Clasificare:

v    AA pterinogeni sunt in general α- aminoacizi, pot exista si sub forma ciclica

v    AA netroteinogeni

Proprietati fizice ale AA:

Substante solide

Au punct de topire ridicate

Se descompun inainte de a se topi

Sunt solubili in apa

Sunt greu solubili in solventi nepolari

Sunt usor solubili in solutii diluate de acizi sau baze

Proprietati chimice ale AA:

Prezinta reactii chimice comune, determinate de prezenta gruparii C-NH2 si a gruparii C-COOH

25. factorii care influenteaza procesul carios

În etiopatogenia cariei dentare au fost incriminati factori multipli de origine interna sau externa organismului. Desi în anumite situatii cu manifestari clinice particulare rolul factorilor interni nu poate fi negat, în majoritatea covârsitoare a cazurilor caria dentara apare fara echivoc ca rezultat al actiunii unor factori exteriori

Studiile clinice si experimentale din ultimele decenii acrediteaza însa ideea ca un fenomen atât de complex cum este caria dentara depinde de factori cauzali multipli, care trebuie sa actioneze simultan pentru declansarea procesului de imbolnavire, ceea ce conduce la ipoteza unei triade de factori etiologici (Keyes): terenul, flora microbiana si alimentatia.

Potentialul cariogen al alimentelor este conditionat de cantitatea si calitatea principiilor alimentare. Actiunea alimentelor se manifesta atât prerezorbtiv, cat si postrezorbtiv. Actiunea prerezorbtiva se realizeaza direct asupra dintilor prin calitatile fizice ale alimentelor si substratul lor fermentabil. Alimentele dure solicita aparatul dento-maxilar, stimuleaza secretia salivara, activeaza circulatia si metabolismul local, se potenteaza autocuratirea. Alimentele moi si lipicioase sunt cele mai defavorabile datorita hipofunctiei, diminuarii debitului salivar, cu exacerbarea florei microbiene pe substratul lor fermentabil.

Actiunea postrezorbtiva a principiilor alimentare în interactiunea cu procesele metabolice generale si locale influenteaza si ea structurarea tesuturilor dure dentare.