Inundatiile

Inundatiile

Definitii si cauze genetice ale inundatiilor

Inundatie Fenomen de acoperire a unei suprafete de teren de catre apele revarsate dintr-un curs de apa ,scursa de pe un versant sau acumulata intr-un lac ,avand drept cauze :topirea brisca a zapezii, factori care pot actiona singular sau simultan .

Inundatiile reprezinta fenomenul de ridicare a nivelului apei in cursurile de apa, astfel incat aceasta sa depaseasca limita albiei minore , apele revarsandu-se peste teritoriile invecinate :campuri joase si suprafete depresionare legate hidrologic de cursurile de apa in timpul noilor revarsari.

Amplasare aobiectelor si suprafetelor afectate , viteza cu care se produc , gravitatea pagubelor provocate fac ca inundatiile sa fie considerate tipul cel mai grav de efect daunator al apelor.

De aceea , in domeniul gospodaririi apelor s-a dezvoltat ca ramura aparte gospodarirea apelor care are ca drept obiect studierea posibilitatilor de combatere a inundatiilor.

Combaterea inundatiilor reprezinta ansamblul lucrarilor speciale care alcatuiesc un sistem hidrotehnic de aparare impotriva inundatiilorcare cuprinde lucrari de deviere a apei mari in alte bazine sau cursuri de apa

Inundatiile naturale sunt datorate formarii unor debite excesive pe cursul de apa ca urmare a unor fenomene naturale.Ele nu constituie un fenomen neobisnuit D.p.d.v geomorfologic fiecare curs de apa are o albie care poate fi delimitata in albia minora care se scurge in cea mai mare parte a timpului si albia majora , prin care apa se scurge in perioadele exceptionale .

Exista un echilibru natural care delimitand capacitatea de scurgere a albiei minore deci individualitatea albiei majore.

Inundatiile naturale se produc din urmatoarele cauze :

-Aparitia unor debite mari pe cursul de apa care provoaca inundatiile.Aceste debite mari apar datorita :-ploilor de pe baza suprafetei bazinului hidrografic ;

-topirii zapezilor in intervale scurte de timp ca urmare a unor curenti de aer cald

-suprapunerii unor ploi calde peste stratul de zapada

-Obtuarii albieicare atrage dupa sine o ridicare a nivelului apei in amonte de punctul de obturare.Obturarea se poate datora: -formarii unor zapezi in urma acumularii unor blocuri de gheata

-blocarii albiei prin alunecari de teren.

Inundatiile accidentale se produc in urma unor actiunii omenesti gresite .Acestea sunt cauzate de :

-provocarea unor unde de viitura accidentale in urma detonarii unor constructoo hidrotehnicede obicei baraje de acumulare ,situate in amonte ;

-depasirii sau avarierii unor diguri de aparare impotriva inundatiilor ;

-exploatarii necorespunzatoare a unor lucrari de gospodarire a apelor ;

-obturarii albiilor prin diferite constructii : poduri, etc.

Inundatiile dirijate sunt provocate prin dirijarea voita si constienta a unor debite spre anumite zone depresionare dau in anumite zone aparute in conditii normale impotriva inundatiilor .

Analiza conditiilor de formare a undelor de viitura

Viiturile constituie un tip de scurgere in cursurile de apa , caracterizat prin cresterea apreciabila a debitului si nivelului apei intr-un interval de timp relativ scurt.

Aian conditiile climatice din tara noastra , modelele de viitura care dau nastere dezastrelor maxime in regim natural ,de cele mai multe ori debitele provenite din precipitatii sau precipitatii suprapuse peste topirea zapezilor

D.p.d.v al gospodaririi apelor mari nu este suficienta studierea surselor de viitura izolate.

Pentru studiile de gospodarire a apelor prezinta interes intreaga perioada de ape mari , influenta intervalului de ape mari nucleului de viitura , putand fi determinata.

Probleme specifice ale viiturilor si inundatiilor

Nivelul la care o apa mare devine viitura depinde de perspectiva din care este aceasta astfel :

-Din punct de vedere ecologic , viiturile reprezinta scurgeri ale apei peste malurile unui rau furnizand materii nutritive si umiditate zonelor aferente albiei majore.

-Din punct de vedere geomorfologic , apele mari devin viituri atunci cand ele transporta

cantitati mari de aluviuni in suspensie si aluviuni tirite modificind substantial forma albiei minore

a raului si chiar albiei majore

- Din punct de vedere al perspectivei numai apele mari sun viituri atunci cand ele produc pagube materiale si pierderi de vieti omenesti sau cand pun in pericol mijloacele de existenta si activitati ale societatii.In definitia data de United Nations Development of Humanity Affairs (U.N.D.H.A,1992)se precizeaza ca ,,un dezastru datorat unei viituri apare atunci cand se produc mari pierderi materiale , de vieti omenesti si de conditii favorabile de mediu inconjurator,care sepasesc capacitatea societatii afectate de a face fata prin propriile resurse ''

Elementele care caracterizeaza o viitura sunt urmatoarele :

-adancimea apei si variatia spatiala a acesteia in zona inundata;

-extinderea suprafetelor care in mod normal nu sunt acoperite de apa;

-durata inundatiei;

-viteza de scurgere a apei in albiile minora si majora;

-gradul de crestere a undei de viitura ;

-capacitatea de erodare si de depunere a aluviunilor ;

-forma undei de viitura si unghiul acesteia ;

Aceste caracteristici sunt determinate pe o parte de intensitate , duarta si cantitatea de precipitatii iar pe de alta parte , de parametrii reliefului, tipului de sol ,al gradului de acoperire

O prima categorie a inundatiilor este cea produsa de viiturile lente care se formeaza pe curfsurile de apa de marime medie si mare , cu suprafete ale bazinelor hidrografice de cateva mii de km².

Adesea , inundatia albiei majore nu se produce prin deversarea laterala a apei , adica perpendicular pe directia malurilor ci prin avansarea apei provenite din sectoarele de rau din amonte ,unde malurile albiei minore sunt mai joase decat malurile din sectoarele raului situate in aval.In general , inundatiile produse de viiturile lente dureaza mult timp si ocupa suprafete intinse de teren , motiv pentru care sunt numite ,,viituri regionale''.Durata lor poate fi de ordinul zilelor , in cazul bazinelor de receptie de marime medie , ajungand pana la cateva saptamani in cazul fluviului Dunarea (vezi inundatia din aprilie-mai2006)

O a doua categorie de viituri , cu impact deosebit de sever asupra bunurilor materiale si structurilor constructiilor de locuit ,o reprezinta ,,viiturile rapide''

Aceste viituri se produc in conditiile in care :

-suprafetele bazinelor de receptie sunt mici ,de ordinul a catorva sute de km²

-versantii au pante mari si fragmentarea morfogeologica de relief este puternica

-ploile au un caracter torential avand intensitati deosebit de mari ;

Gradul de severitate al viiturilor rapide este amplificat in cazurile in care versantii au suferit despaduriri masive.

Acest tip de viitura se manifesta prin rapiditatea cu care are loc desfasurarea fenomenului.Timpul de crestere al viiturii pana la atingerea varfului este foarte scurt, durata lor este foarte mica (de ordinul catorva zeci de minute) iar viteza apei deosebit de mare.

Efectul catrastofal al acestui tip de viitura ,desi local ,rezulta si in faptul ca apa, in miscarea sa rapida pe versanti si in albie, antreneaza materiale solide , uneori de dimensiuni foarte mari (bolovani,copaci etc.) care exercita un impact mecanic distrugator asupra oricarui obiectiv social-economic aflat in calea lor.

Viiturile rapide sunt insotite de antrenarea de mari cantitati de aluviuni in suspensie ,care se depun in albia majora in momentul scaderii bruste a vitezei apei producand mari neajunsuri in functionarea activitatilor domestice si a infrastructurii consructiilor.

In concluzie , inundatiile produse atat de viiturile lente cat si de cele rapide sunt influentate de factorii meteorologici care difera de la un bazin la aaltul si de factorii care caracterizeaza starea de umiditate a bazinului in momentul producerii fenomenului meteorologic declansator(ploaie,zapada )

Pagube datorate inundatiilor

Inundatiile afecteaza intreaga activitate de pe teritoriile pe care se produc.Analiza fiecarui tip de paguba necesita studii .

Clasificarea principalelor tipuri de pagube :

1.Pagubele directe , care constituie numararea indirecta a distrugerilor de bunuri materiale sau de utilitati ;

2.Pagube indirecte ,care constituie evaluare imlicativ in alte sectoare de activitate ,care nu au fost direct afectate de inundatii ;

Inmlastinirile

Inmlastinirile reprezinta fenomenul de saturare a solului de apa, astfel incat sa apara un surplus de apa care musteste sau balteste la suprafata solului .De asemenea anumite efecte daunatoare se inregistreaza si daca exista o cantitate excesiv de mare d

Dupa sursele de aparitie se deosebesc trei categorii de inmlastiniri :

1.-Inmlastiniri datorate unui exces de umiditate provocat numai de apele de suprafata , in care aprtul este format din precipitatii si din scurgerile de suprafata spre zona excedentara ;

2.-Inmlastiniri datorate unui exces de umiditate provocat numai de apele freatice , in care aportul este format de apa subterana spre zona excedentara ;

3.-Inmlastiniri de tip mixt ;

Zonele inmlastinite se impart in doua categorii :

1-Zone de inmlastinire permanenta,in care excesul deumiditate se inregistreaza tot timpul anului ;

2-Zone de inmlastinire temporara,in care excesul de umiditate se inregistreaza anulal in anumite perioade dupa cauzele care le provoaca

-inmlastiniri naturale

-inmlastiniri accidentale.

Inmlastinirile naturale se datoresc existentei unui ansamblu de factori naturali care formeaza excesul de umiditate in zona .

Principalii factori sunt :

-Factorii climatici :perceptiile,unuia dintre re

-Factorii geomorfologici :existenta in zonele de lunca si de camp a unor depresiuni (eroziuni) spre care se scurg apele de suprafata din zonele invecinate insa care sunt excluse de posibilitatea de evacuare a acestui aflux de apa ;

-Factorii hidrologici :creearea in masa a unor revarsari ale unor cursuri de apa care nu poate fi evacuat;

-Factorii pedologici: existenta in profilul solului a unui strat argilo-aluminiar, care determina o permeabilitate mai redusa si deci o oarecare infrastructura a apelor de suprafata .

Inmlastinirile accidentale se datoreaza unor interventii incorecte ale oamenilor in echilibrul natural:Dintre primele cauze care conduc la formarea unor inmlastiniri accidentale se pot enumera :

-exploatarea incorecta a sistemelor de irigatii prin administrarea unor norme de udare excesiva in in neconcordari cu capacitatea pentru apa in comparatie cu umiditatea solului ;

-conceperea incorecta a sistemelor de irigatii fara asigurarea unui sistem de srenaj eficient;

-neetansarea corespunzatoare a aunor amenajari hidrotehnice, care duc la revarsari de apa din lacurile de acumulare .

Efectele inmlastinirilor

Inmlastinirile au efecte nefavorabile asupra agriculturii prin:

-degradarea solurilor ca textura d.p.d.v clinic si biologic.

-in aceste conditii vegetatia nu se mai dezvolta normal reprezentand productii scazute.

Inmlastinirile au efecte si asupra fundatiilor constructiilor hidrotehnice putand duce si la aparitia unor fisuri in corpul constructiilor datorita trasaturilor nefavorabile.

Eroziunea solului prin apa

Scurgerea apei la suprafata solului , pana in momentul patrunderii in cursurile de apa , este insotita de efecte secundare negative,care constau in actiunea de modelare a scoartei terestre,denumita eroziune prin apa .Procesul de eroziune consta in desprinderea si transportul particulelor de la suprafata pamantului si depunerea lor , la diferite distante prin actiunea apei

Forme de eroziune

Actiunea de eroziune este un proces a carui origine se prevede in perioada de formare a scoartei pamantului.

In timpul erelor geologice,apa, ca agent principal de modelare a continuat actiunea de formare a reliefului , a retelei hidrografice si a bazinelor de acumulare , acest proces este numit eroziune geologica veche.El s-a manifestat initial accelerat , datorita lipsei scutului protector biologic si anume aparita vegetatiei si a solurilor , prin actiunea complexa asupra regimuli hidrologic , precum si prin o proiectie a scoartei (solului), a redus substantial agresivitatea acestui proces . Eroziunea geologica se continua si in epoca omului in urmatoarele forme :

-eroziune geologica actuala moderata, reprezentand modul actual de manifestare a procesului natural de eroziune geologica ;

-eroziunea accelerata declansata de activitatea omului asupra echilibrului biologic natural prin agricultura, defrisarea si exploatarea padurilor.

Eroziunea actuala poate fi clasificata dupa modul in care se realizeaza scurgerea superficiala in :

-eroziune de suprafata , daca scurgerea de suprafata este dispersata