FORMELE DE EROZIUNE GLACIARA IN GLACIATIUNEA DE CALOTA

FORMELE DE EROZIUNE GLACIARA IN GLACIATIUNEA

DE CALOTA

Field-urile (Fjell -urile) au aspectul unor campuri inalte sau podisuri formate pe
un substrat constituit din roci dure netezite in buna parte de ghetari si presarate cu portiuni
mai inalte cu aspect de monadnock. Acestea din urma au functionat, in timpul cand
regiunea respectiva era acoperita cu ghetari, ca nunatak-un. Nunatak-urilt conserva uneori
in versantii lor trepte de eroziune (exaratie) care marcheaza nivelul la care ajungea grosimea
ghetii.

Fiordurile se prezinta ca niste golfuri ramificate care patrund adanc, pe zeci de
kilometri, in interiorul uscatului. Profilul transversal al lor este ca al tuturor vailor glaciare,
in forma literei U, iar la confluenta cu alte vai glaciare sunt frecvente pragurile (fors) si
aspectele suspendate ale vailor secundare. In profilul longitudinal al vailor se intalnesc
bazinete despartite prin zone de ingustare (bariere) mai ales in regiunile muntoase acoperite
de glaciatiunea de calota.

Fiordurile sunt prin urmare vechi vai glaciare umplute azi cu apa. Pentru ca adancimea unora din ele (Hardanger - 800 m, Sogne - 1200 m etc) se gaseste sub nivelul actual al apei, ne putem gandi la o miscare izostatica negativa. Trebuie sa avem insa in vedere ca ghetarii pot eroda si sub nivelul marii, fara a exclude ipoteza ca unele fiorduri au fost conditionate de miscari eustatice pozitive odata cu topirea ghetii si ridicarea nivelului oceanului planetar.