Grup Scolar Agricol "Vasile Adamachi" Iasi

Profil:Resurse naturale si Protectia mediului

Calificare : Tehnician Hidro-meteorolog

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE

Variatii periodice si neperiodce ale presiuni atmosferice la statia meteo Iasi in anul 1998

Cuprins

Capitolul I

I.1 Argument..pag.3

I.2 Inceputurile meteorologiei in Romania........pag.5

I.2.1 Scurt Istoric................. pag.6

I.3 Asezare geografica.................pag.6

Capitolul II

II.1 Presiunea atmosferica...............pag.7

Capitolul III

III.1 Aparate de masurarat presiunea atmosferica ..pag.9

III.1.1 Barometrul cu mercur

III.1.2 Barometrul sifon

III.1.3 Barometrul aneroid

Capitolul IV

IV.1 Masurarea presiunii.............pag.14

IV.2 Manometrul

Capitolul V

V.1 Proba practica.................pag.17

V.1.1 Regimul anual al presiunii aerului

V.1.2 Regimul diurn al presiunii aerului

V.1.3 Valorile extreme ale presiunii atmosferice

Bibliografie.pag.23

I.1 Argument

De ce am ales aceasta tema?Ei,bine am    ales tema "Variatii periodice si neperiodce ale presiuni atmosferice la statia meteo Iasi intre anii 1998-2003" gandindu-ma ca in "Secolul Vitezei" este foarte important sa stim ce presiune atmosferica va fi in ziua ce va urma,deoarece ea este importanta mai ales pentru oamenii care sufera de anumite boli,cum ar fi cele cardiace,presiunea atmosferica influentand stare de sanatate a acestora,dar si pentru pasionatii de alpinism.

Eu consider ca,toti oamenii ar trebui sa stie sa masoare presiunea atmosferica,fie ca lucreaza sau nu in domeniul meteorologie.

Ajungand la aceasta concluzie, m-am gandit ca este util si poate chiar necesar o aprofundare in determinarea valorilor periodice si neperiodice ale presiunii atmosferice.

Presiune atmosferica a fost determinata pentru prima data de catre fizicianul si matematicianul italian,Evangelista Torricelli ( 1608 - 1647 ).El a propus o metoda de masurare a presiunii atmosferice prin inventarea barometrului cu mercur in anul 1643.

I.2 Inceputurile meteorologiei in Romania

Infiintarea Serviciului Meteorologic la 18/30 iulie 1884, prin decizia Departamentului Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor, reprezinta inceputul unei activitati sistematice, care ofera informatiile necesare agriculturii, transporturilor, industriei, energeticii, protectiei mediului, gestionarii resurselor de apa, sportului, turismului, pentru sanatate si apararea teritoriului. Primele observatii meteorologice instrumentale pe teritoriul tarii noastre au fost inregistrate in 1770, la Iasi. Au urmat o serie de observatii efectuate de intelectuali pasionati, care au inteles rolul informatiilor meteorologice pentru economie. Stefan Hepites (1851 - 1922) a fost cel mai insistent luptator pentru infiintarea Serviciului Meteorologic Roman, devenind si primul director al acestei institutii de interes national; a fost membru al Comitetului International de Meteorologie si pentru activitatea sa a fost ales membru al Academiei Romane. In diferite perioade au contribuit la progresul meteorologiei personalitati de seama ca prof. Poenaru, prof. I. Pangrati, T. Stamate, dr. Davila, dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Besleaga.
Cateva date importante din istoria meteorologiei romanesti: la 1 iaunarie 1925 s-a infiintat Serviciul sinpotic de prevederea timpului; la 1 ianuarie 1930 s-a infiintat Observatorul Baneasa; centrele regionale de prevederea timpului si protectie meteo s-au infiintat in 1936, la Constanta, Cluj in 1938, Iasi in 1941; in 1941, la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Fizica, a inceput sa functioneze Catedra de fizica atmosferei si meteorologie; in 1967 s-a instalat primul radar meteo; in 1984 a inceput sa functioneze Centrul de calcul meteo; in intervalul 2000-2003 a fost creat Sistemul Informational Meteorologic Integrat National (SIMIN), executat de firma Lockheed Martin din SUA, investitie de 55 mil. USD.
Activitatea actuala meteo se desfasoara in cadrul Companiei Nationale 'Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea Apelor' (INMH) din subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, prin reteaua nationala formata din 138 de statii terestre, 3 statii aerologice, 7 centre radar, 729 de posturi pluviometrice. Pentru masuratori agrometeorologice functioneaza 60 de statii, iar pentru asigurarea traficului aerian, problemele meteo sunt rezolvate de ROMATSA, care colaboreaza cu INMH. Prin specificul sau, activitatea de cercetare meteo necesita o colaborare internationala, care se realizeaza prin Organizatia Meteorologica Mondiala, al carei membru fondator este Romania.
Sistemul Informational Meteorologic Integrat National (SIMIN) a fost creat pentru modernizarea prelucrarii datelor obtinute de la senzorii instalati in teritoriu, in vederea furnizarii de date meteo si hidrologice in timp util beneficiarilor, factorilor de decizie din agricultura, protectie civila, transporturi rutiere, aeriene, fluviatile, maritime si altor activitati a caror prognoza meteo este absolut necesara.
Prin SIMIN se anticipeaza fenomenele ca inundatii, ploi de gheata, cantitatile de precipitatii, trasnete, vijelii, formarea poleiului, ceata si alte fenomene de risc. Prin acest program Romania a devenit Centrul Meteorologic regional, care asigura gradul de performanta cerut de UE si NATO.
Reteaua de masuratori meteo este in curs de retehnologizare cu statii automate (SMA), ca si statii de radare nationale. O retea de detectie a fulgerelor, formata din 8 statii montane, reprezinta o premiera pentru Romania.

I.2.1 Scurt Istoric

In jurul datei cind Iasul a fost atestat pentru prima data avem o ampla disputa, unii istorici considerand ca anul 1395 este data de referinta pentru ca apare pe o inscriptie din Biserica Armeana, altii anul 1408 cand Iasul a fost mentionat intr-un document emis de Alexandru cel Bun. In perioada 1564 - 1859 Iasul este capitala domneasca a Moldovei, iar pentru doi ani, in timpul primului razboi mondial, capitala Romaniei.

I.3 Asezare geografica

Orasul este situat in nord-estul Romaniei, la 4710'24' latitudine nordica si 2515'3' longitudine estica, pe vechile drumuri comerciale care legau nordul si vestul Europei de sud-estul continental si de Orientul Apropiat.

In orasul Iasi s-au efectuat primele observatii meteo instrumentale de pe teritoriul Romaniei.

Prima statie meteo de pe teritoriul Iasului a fost infiintata in anul 1941 si functioneaza inca si in zilele noastre.Pe teritoriul orasului se gasesc doua statii meteorologice : Statia Internat care se afla in Copou si statia meteo din zona Tatarasi -statia aeroport.

II.1 Presiunea atmosferica

Presiunea atmosferei este elementul climatic care variaza putin in functie de conditiile geografice locale.

Datorita diferentei de altitudine si a neomogenitatii suprafetei active din zona Iasului si imprejurimilor,cu consecinte directe asupra incalzirii inegale a aerului,presiunea atmosferica variaza corespunzator valorilor gradientului baric vertical.Cele mai inseminate variatii de presiune sunt insa cele neperiodice cauzate de invaziile successive ale maselor de aer cu presiune diferita.

Rolul climatologic al acestei distributii barice neuniforme este deosebit de insemnat pentru producerea circulatiei locale a atmosferei.

Desi variatiile presiunii atmosefrice nu sunt decat in anumite situatii de natura sa produca dezechilibrul fiziologic asupra organismelor vii,oscilatiile bruste ale acesteia,indifferent de sensul lor,le influenteaza provocand accentuarea crizelor astmatice,cresterea tensiunii arteriale,etc.

Ca toate corpurile, atmosfera are o greutate proprie. Prin urmare, atmosfera apasa asupra suprafetei terestre cu o forta care se numeste presiune atmosferica. aceasta nu se manifesta doar de sus in jos, ci in toate directiile; Aceasta nu se manifesta doar de sus in jos, ci din toate directiile. Presiunea atmosferica se masoara pe unitatea de suprafata, iar instrumentul de masurare se numeste barometru;
Valoarea presiunii, citita pe barometru, se exprima in mm coloana de mercur. Cand valoarea este de 760 mm coloana de mercur, avemde-a face cu o presiune normala, cvare se inregistreaza la temperatura de 00 C si la 0 m altitudine<
Cand valoarea inregistrata este mai mare de 760 mm coloana de mercur, atunci presiunea este inalta (sau maxima), iar daca valoarea inregistrata este mai mica de 760 mm, presiunea este joasa (sau minima);
Din cauza rarefierii aerului, presiunea atmosferica scade odata cu crsterea altitudinii. In acelaasi timp, presiunea se modifica in functie de temperatura aerului (scade odata cu cresterea temperaturii si creste odata cu scaderea temperaturii);
Cand aerul se incalzeste, se dilata si se ridica, formandu-se un centru de joasa presiune, numit ciclon. Cand este rece, aerul dvine mai dens si mai greu, aparand astfel un centru de inalta presiune, numit anticiclon;
In functie de acesti factori (temperatura si altitudinea), pe Glob s-au format zone permanente de minima si de maxima presiune:
Zona minimelor ecuatoriale (de o part si de alta a Ecuatorului, pana la 50 altitudine);
Zonele maximelor subtropicale (la aproximativ 300 latitudine nordica si sudica);
Zonele minimelor subpolare (la aproximativ 600 latitudine nordica si sudica);
Zonele maximelor polare (in regiunea polilor);

Atmosfera, care inconjoara globul pamantesc, exercita o presiune anumita asupra suprafetei pamantului si asupra tuturor oamenilor, animalelor si obiectelor, care se afla pe el.. Orice corp, orice graunte de nisip, orice obiect care se gaseste pe Pamant este supus presiunii aerului.

Presiunea aerului e conditionata de greutatea aerului atmosferic. Presiunea atmosferica care are capacitatea de a echilibra coloana de mercur cu inaltimea de 760 mm la temperatura de 0C la nivelul marii si la latitudinea de 45 e considerata normala, egaland cu o atmosfera.

In aceste conditii atmosfera apasa pe 1 cm2 de suprafata a pamantului cu puterea de 1 kg, mai exact cu 1033 g. La statiile meteorologice se foloseste unitatea de masura a presiunii atmosferice - milibar (mb), egala aproximativ cu acea presiune, care exercita un corp cu greutatea de 1 kg pe suprafata de 1 cm2. Un milibar e egal cu 0,750 mm Hg.

Pentru recalcularea marimii de presiune, exprimate in mm Hg in milibari, marimea data se inmulteste la 4/3 si viceversa, pentru convertirea milibarului in mm Hg, e necesar a inmulti prima marime cu 3/4.
Din anul 1980 e introdusa o noua unitate de masurare a presiunii - Pascal (Pa). Marimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg se egaleaza cu 100000 Pa.

Presiunea aerului este definita ca greutatea une colane de aer de deasupra unei suprafete.
Aerul este alcatuit din diferite gaze: oxigen, azot, bioxid de carbon, vapori de apa si alte gaze. Deoarece aceste gaze au masa, aerul este atras de catre Pamint de forta de atractie gravitationala. Efectul acestei forte exercitate pe o anumita suprafata este presiunea atmosferica. Cu cit este mai mare masa de aer care apasa o suprafata cu atit mai mare este si presiunea exercitata de ea. Cauza presiunii atmosferice este evidenta. Ca si apa, aerul are greutate si deci exercita o presiune egala cu greutatea coloanei de aer care se gaseste deasupra corpului. Cu cat vom urca mai sus pe un munte, cu atat vom avea mai putin aer deasupra noastra si deci cu atat presiunea atmosferica va deveni mai mica.

Presiunea se defineste ca forta ce apasa normal pe unitatea de suprafata. p=F/S
Presiunea atmosferica este forta cu care aerul apasa uniattea de suprafata a Pamintului.

Unitatea de masura a presiunii in sistemul international este Pascalul.
1 Pascal = 1 Pa =1 N/m2
Pentru presiunea atmosferica se utilizeaza in practica milimetrul coloana de mercur (Hg) 1mm Hg este presiunea exercitata de o coloana de Hg cu inaltimea de 1 mmm
adica 133.28 N/m2 (densitatea Hg x acceleratia gravitationala x inaltimea)
In domeniul stiintific se prefera Milibarul care reprezinta un hectopascal adica:
1mb = 100 Pa = 1hPa
Presiunea standard la nivelul marii este de 760mm Hg sau 101325 N/m2 sau 1013 hPa sau 1013 mb.

Valorile obisnuite de presiune al nivelul marii variaza de la 960 mb in conditii de furtuna pina la 1050mb cand presiunea este foarte ridicata.

Presiunea atmosferica variaza cu altitudinea. Cu cit altitudinea este mai mare cu atit presiunea va fi mai mica. O buna aproximatie este urmatoarea: la fiecare 100 m urcati in altitudine presiunea variaza cu 10 mb. Aproximatia este valabila pina la aprox. 3000 m deasupra nivelului marii.

In regiunea ecuatoriala se distinge o centura de presiune caracterizata prin valori de presiune cu putin mai mici decat cea a presiunii normale (1011 - 1018 mbar). Aceasta zona se numeste talveg ecuatorial, deoarece este incadrata, la nord si la sud, de zone de inalta presiune, denumite centuri subtropicale.

Centura subtropicala din emisfera sudica include doua celule de presiune la est de sudul Africii, in centrul lor presiunea atingand valori de 1027 mbar, indeosebi in luna iulie. Spre nord si sud de centurile subtropicale de inalta presiune se intalnesc centuri de joasa presiune, care se extind pana in zonele arctice (984 mbar).

Presiunea atmosferica are aceiasi valoare in interior si in exteriorul unei cladiri. De aceea este suficient sa plasam un barometru pe peretele interior al unei cladiri.

III.1 Aparate de masurarat presiunea atmosferica

Barometrul

Felul in care lichidele reactioneaza sub presiune are multe intrebuintari, atat in gospodarie cat si in industrie. Cele mai intrebuintate instrumente pentru masurarea presiunii sunt manometrul, barometrul si altimetrul.

Presiunea atmosferica nu e chiar atat de mica. Pe fiecare centimetru patrat de suprafata a unui corp actioneaza o forta de aproximativ 1 kgf.

In scopuri stiintifice si practice, trebuie sa stim sa masuram presiunea. Pentru masurari exista aparate speciale numite barometre.

Un barometru se confectioneaza relativ usor. Intr-un tub astupat la un capat se toarna mercur. Acoperind cu degetul capatul deschis al tubului, il rasturnam si-l cufundam cu acest capat intr-un mic vas cu mercur. Atunci mercurul din tub va cobora, dar nu se va scurge complet din tub. Spatiul din tub de deasupra mercurului este fara indoiala lipsit de aer. Mercurul ramas in tub este mentinut acolo de presiunea aerului exterior. 53114nhf13zsx5c

Oricare ar fi dimensiunile vasului cu mercur, oricare ar fi diametrul tubului, mercurul se ridica intotdeauna aproximativ la aceeasi inaltime: 76 cm.

Daca se ia un tub mai scurt de 76 cm, el se va umple complet cu mercur si nu vom avea vid deasupra coloanei de mercur. O coloana de mercur de 76 cm apasa asupra suportului sau cu aceeasi forta ca si atmosfera.

O coloana de mercur cu inaltimea de 76 cm si cu suprafata bazei de 1cm2 cantareste circa 1 kgf, mai exact 1,033 kgf. Aceasta valoare reprezinta volumul de mercur de 1*76 cm3 inmultit cu densitatea lui de 13,6.

Valoarea de 76 cm indica faptul ca o astfel de coloana de mercur echilibreaza coloana de aer a intregii atmosfere situate deasupra unei suprafete egale. hs114n3513zssx

Pentru masurarea presiunii se folosesc diferite unitati. Adesea se indica pur si simplu inaltimea coloanei de mercur in milimetrii. De exemplu, se spune ca astazi presiunea este deasupra celei normale, si este egala cu 768 mm Hg (adica mercur).

Presiunea de 760 mm Mg se numeste uneori atmosfera fizica.

Presiunea de 1 kgf/cm2 se numeste atmosfera tehnica.

Pe efectele presiunii atmosferice se bazeaza un dispozitiv simplu - 'sifonul'.

Felul in care lichidele reactioneaza sub presiune are multe intrebuintari, atat in gospodarie cat si in industrie. Cele mai intrebuintate instrumente pentru masurarea presiunii sunt manometrul, barometrul si altimetrul.

Barometrul a fost inventat in urma unor ample studii ale vidului, de catre omul de stiinta italian Galileo Galilei, si fiul sau Evangelista Torricelli (1608-1647). Exista mai multe tipuri de barometre cu diverse utilizari practice, printre care si cel cu mercur si cel fara lichid.

III.1.1 Barometrul cu mercur

Barometrele cu mercur sunt impartite in doua categorii: barometre cu rezervor si barometre cu sifon.

Barometrul(diagrama 1, stanga) lui Torricelli si cel al lui Fortin(diagrama 1, dreapta).

Cea mai simpla forma de barometru cu rezervor este formata dintr-un tub de sticla lung de aproximativ 85 de cm, avand o inaltime h de mercur care iese dintr-un tub care contine de asemenea mercur. Acest barometru este cunoscut sub numele de Torricelli (foto stanga).

De obicei este atasat la un suport a carei parte superioara este o scala gradata indicand nivelul mediu din bazin. Instrumentul este dispus la o "eroare de capacitate": la orice schimbare in greutatea mercurului din tub se schimba nivelul din bazin, astfel incat scala nu indica intodeauna inaltimea corecta a coloanei. Aceasta eroare poate fi evitata regland scala.

In barometrul lui Fortin (foto 1, dreapta) corectia este facuta prin reglarea greutatii suprafetei de mercur din bazin.

Baza rezervorului este facuta din piele si poate fi impinsa mai sus folosind un surub pana ce suprafata mercurului din vas atinge capatul unui indicator fix. Acesta este punctul de pornire al scalei. Coloana de mercur trebuie sa fie perfect verticala pentru ca scala sa arate corect si sa poata fi citita corect.

Eroarea capilaritatii din bazinul barometrului poate fi redusa la minim prin folosirea unor tuburi cu un diametru mai mare de 2 cm.

III.1.2 Barometrul sifon

Cea mai simpla forma de barometru sifon o constituie un tub de sticla curba, cu doua brate.

Unul din brate este lung de aproximativ 90 cm si este inchis la capat iar celalalt brat este deschis si lung de aproximativ 20 cm. Tubul este umplut cu mercur si asezat cu partea inchisa in sus.

Diferenta de nivel dintre mercurul din cele doua brate este numita greutate barometrica.

Deoarece este dificil de lucrat cu el si impuritatile pot afecta mercurul prin partea deschisa a bratului inferior, instrumentul nu este foarte folosit pentru lucrari precise.

Barometrul Hooke (sau barometrul scripete) este de fapt o modificare a barometrului sifon. Miscarea suprafetei de mercur este aratata de un indicator pe o scala folosind o sticla care pluteste, si care este conectata la un scripete.

Mercurul curge in timp ce nivelul din bratul inchis este de76 cm deasupra nivelului din bratul deschis.

III.1.3 Barometrul aneroid

Barometrele care folosesc un indicator si un cadran gradat se numesc barometre aneroid. Acestea nu folosesc coloane de mercur. Scimbarile presiunii din aer actioneza asupra unei cutii din tabla ondulata, care se dilata sau se contracta. Miscarea cutiei este transmisa la indicator cu un sistem de parghii.

Utilizarea barometrelor

Barometrele pot fi utilizate la prezentarea buletinelor meteo, in multi-media, daca situatia generala a vremii este cunoscuta. Barometrele aneroide sunt de asemenea folosite la radiosonde si radar sonde, pentru masurarea presiunii atmosferice in paturile foarte inalte. Barometrele pot de asemenea fi utilizate ca altimetre care sunt instrumente ce masoara inaltimea de la nivelul marii, deoarece presiunea atmosferica descreste cu regularitate, cu inaltimea.

Calibrarea barometrului

1. Cea mai simpla forma de setare a unui barometru este setarea lui la aceiasi inregistrare cu cea oferita de statia meteo cea mai apropiata. Setarea trebuie facuta atunci cind vremea este frumoasa si stabila.
2. O formula de calcul pentru convertirea presiunii statiei la presiunea la nivelul marii poate fi urmatoarea:
Presiunea statiei = Presiunea la nivelul marii - altitudinea/factorul de corectie
Factorul de corectie este 9.2 si corespunde cu altitudinea la care presiunea se modifica cu 1 mb intr-o atmosfera standard.
Aproximatia poate fi facuta numai pentru atitudini sub 3000m.
3. De fapt ar trebui sa tinem cont si de valorile temperaturii si umiditatii, dar pentru determinarile din Programul Globe nu este necesar acest lucru.
Exemplu: Pentru altitudinea scolii noastre (47 m determinata cu GPS)corectia pentru presiuena la nivelul marii este de 5.1 mb.

Protocolul de determinare a presiunii atmosferice

Inregistrati data si ora determinarii

Cititi cu atentie indicatia barometrului (cu Hg, aneroid, sau pe consola statiei)

Inregistrati valoarea presiunii indicate

Faceti corectia de altitudine pentru nivelul marii daca aces lucru este necesar

Presiunea barometrica

Presiunea este marimea fizica egala cu forta ce actioneaza normal asupra
unei suprafete, impartita la aria acelei suprafate.
p=F/S
Presiuena se masoara in sistemul international in Newton/mp.
1 N/mp=1Pa (Pascal)
In practica se folosesc si alte unitati de masura pentru presiune:
Statia meteo automata a scolii foloseste ca unitati pentru presiune:
1mm Hg (milimetru coloana de mercur sau torr de la numele lui Torriceli)
1mm Hg=1 torr=133.3 N/mp.

IV.1 Masurarea presiunii

Evangelista Torricelli ( 1608 - 1647 ) a propus o metoda de masurare a presiunii atmosferice prin inventarea barometrului cu mercur in anul 1643. Barometrul cu mercur este un tub lung de sticla care a fost umplut cu mercur si apoi rasturnat intr-o cuva cu mercur. Sa determinat astfel foarte usor ca presiunea atmosferica este po = Ro g h. Presiunea reala intr-un punct intr-un fluid se numeste 'presiune absoluta '. Presiunea relativa ( manometrica ) se da fie peste, fie sub presiunea atmosferica.

MANOMETRUL

Manometrul este un instrument pentru masurarea presiunii unui fluid. Exista mai multe feluri de manometre:

-manometrul cu element elastic, in care presiunea de masurat produce deformarea unui element elastic (o membrana, un burduf, un tub curbat etc.). Deformarea este amplificata de un mecanism simplu si transmisa unui ac indicator.

-manometrul cu lichid, in care presiunea de masurat compenseaza greutatea unei coloane de lichid cu tensiune mica de vapori( mercur sau apa). Cel mai adesea manometrul cu lichid este format dintr-un tub de sticla in forma de U; din diferenta inaltimii celor doua coloane de lichid se poate deduce valoarea presiunii de masurat.

-manometrul cu termocuplu, bazat pe dependenta de presiune a conductivitatii termice a gazelor. Este utilizat pentru masurarea vidului.

-manometrul de ionizare, bazat pe dependenta de presiune a intensitatii curentului unei descarcari electrice intr-un gaz. Se foloseste pentru masurarea vidului inaintat.

-manometrul diferential, pentru masurarea diferentei de presiune intre doua puncte ale unui fluid.

-manometrul de fund pentru determinarea presiunii la fundul gaurilor de sonda sau la o adancime oarecare a acestora.

-manometrul metalic este alcatuit dintr-un tub metalic, curbat, care se deformeaza sub presiunea gazului din recipient, antrenand un ac indicator.

   
Manometrul cu Manometrul cu apa

membrana

Un manometru care masoara presiuni sub presiunea atmosferica se numeste de obicei manometru de vid. Presiunea atmosferica intr-un punct descreste cu altitudinea. Exista variatii ale presiunii atmosferice de la o zi la alta, deoarece atmosfera nu este statica. Coloana de mercur din barometru va avea o inaltime de aproximativ 76 cm de mercur la 0 grade Celsius, in camp gravitational normal ( standard ), gn = 9,80665 metrii pe secunda la patrat, se numeste ' o atmosfera ' ( 1 atm ).

Semnificatia principala a acestor experiente din acel timp era conceptia pe care o afirmau ca poate fi creat un spatiu vid. Timp de doua mii de ani, filozofii vorbeau de oroarea pe care natura o are pentru spatiul vid : horror vacui. Datorita acestei orori se spunea ca natura previne formarea unui vid apucand orice substanta invecinata si umpland cu ea instantaneu orice spatiu vidat. Experientele lui Torricelli si Pascal au aratat ca exista limitari in capacitatea naturii de a prevenii un vid.

Cu exceptia telescopului, nici o alta descoperire stiintifica din secolul al XVII-lea nu a trezit curiozitatea si dorinta de cunoastere in asa masura cum au facut-o experientele cu barometrul si cu pompa de aer.

V.1 Parte practica

V.1.1 Regimul anual al presiunii aerului

Pentru a cunoaste variatia anuala a presiunii aerului la Ias,am utilizat datele observatiilor efectuate aici in perioada 1998-2000 ;2000-2001 ;2001-2003,din cuprinsul si de la periferia acestui oras.

Analiza datelor lunare si aducerea la o serie plurianuala s-a facut prin metoda diferentelor.Analiza valorilor medii (tabelul 54 a),reprezentate graphic in figura 42,scoate in evidenta legatura dintre regimul anual al presiunii atmosferice si cel al temperaturii aerului,cu maxim in luna ianuarie si minim in luna iulie .

La ambele statii,a existat o evolutie asemanatoare a mediilor lunare.

Mai rezulta,de asemenea,ca acest tip de variatie periodica anuala,cunoscut in climatologie sub numele de regim continenta,este detreminat si de frecventa,extinderea si dezvoltarea principalilor centri barici,adica de regimul proceselor atmosferice.

Astfel,valorile ridicate ale presiunii atmosferice din sezonul rece trebuie corelate cu intensa activitate anticiclonala,iar cele mai scazute din sezonul cald,cu activitatea ciclonala.

Ca o particularitate esentiala a acestiu tip de regim baric trebuie subliniata amploare amplitudinii medii anuale,care,la Iasi,atinge valori dintre cele mai mati din tara noastra (6,8 mb).

Comparand mediile lunare din cele doua puncte,s-au constatat totdeauna valori superioare ale presiunii atmosferice la statia Iasi Aeroport,unde stim ca si temperatura aerului este in medie mai scazuta decat in oras.

Este necesar sa precizez ca diferenta de altitudine dintre punctele unde s-au efectuat inregistrarile a fost cuprinsa intre 1 si 4 metri ( mai putin in oras ).Asadar,deosebirile dintre valorile presiunii aerului pot fi puse numai pe seama influentei orasului,deasupra caruia aerul este mai cald si,prin urmare,mai rarefiat,mai usor.

V.1.2 Regimul diurn al presiunii aerului

Datorita invaziilor alternative ale maselor de aer cu presiune diferita se produc permanentabateri importante de la schema simpla a variatiei diurne.Aceste variatii neperiodice,fiind mai de amploare,mascheaza mersul regulat,periodic al presiunii din care cauza si amplitudinile lor sunt extrem de mici.

Folosind datele orare plurianuale se pot urmari destul de bine particularitatile regimului diurn care se caracterizeaza,dupa cum se observa in figura 43,atat iarna cat si vara,prin existenta a doua maxime si a doua minime de presiune.Astfel,in luna ianuarie,in mersul sau zilnic,presiunea atmosferica inregistreaza un maxim principal in jurul orelor 11 si unul secundar,in timpul noptii (ora 22-23).

Minimum de presiune principal are loc toata ziua,la orele 14 ;iar cel secundar ,dimineata,intre orele 4-6.

Maximum din timpul zile este mult mai accentuat fata de cel din timpul noptii.

Amplitudinea barica,dintre maximum si minimum principal,este foarte redusa (1,1 mb).

In luna iulie,regimul diurn este analog cu cel din ianuarie,cu deosebirea ca intensitatea si momentul producerii valorilor extreme sunt diferite ;maximum diurn principal se produce mai devreme ,intre orele 8-10,iar cel secundar ceva mai tarziu ;minimum principal,devenit deosebit de accentuat fata de cel secundar,intarzie mult,inregistrandu-se abia la orele 18.

V.1.3 Valorile extreme ale presiunii atmosferice

Din examinarea valorilor absolute reiese ca,la Iasi,variatiile neperiodice ale presiunii aerului sunt incomparabil mai mari decat cele periodice,care rezulta din mediile plurianuale.

Abaterile de la evolutia normala a presiunii atmosferice,exprimate atat prin extremele medii cat si prin cele absolute,sunt mai accentuate in sezonul rece al anului si devin din ce in ce mai mici in lunile de vara.

S observa,de asemenea,ca atat abaterile extreme pozitive cat si cele negative au loc in sezonul rece.

Faptul ca minimele absolute ale presiunii atmosferice sunt mai ridicate in timpul verii si inceputul toamnei demonstreaza ca centrii

de minima barica ce ne afecteaza regiunea sunt mai slabi dezvoltati,decat cei din perioada ianuarie-martie.

Variatiile periodice s-au produs in limite foarte largi.Fata de mediile plurianuale acestea au oscilat in plus sau minus cu peste 40 mb.

Amplitudinea maxima absoluta a presiunii atmosferice rezulta din abaterile maxime pozitive si negative,de 1049,3 mb. si respectiv 964,8 mb.-a fost insa de peste doua ori mai mare decat precedenta,atingand 84,5 mb.

Cresterea exceptionala a presiunii atmosferice (cu 40,2 mb.),din 24 ianuarie 1999, a fost o consecinta a prezentei unui anticiclon,centrat deasupra teritoriului tarii noastre.

Dezvoltarea si adancirea neobisnuita a depresiunii,produsa la 11 martie 1999 in Golful Genua,a constituit cauza inregistrarii minimei absolute din ziua urmatoare,cand ajunge cu centrul sau deasupra Romaniei.

Alimentarea acestei depresiuni de catre un permanent aflux de aer cald,genereat de anticiclonii din regiunea Marii Caspice si Asiei Mici ( figura 45) a contribuit la cresterea anormala a temperaturii aerului ( de la 7^h la 12^h cu 11,6^o C) si,implicit,la scaderea presiunii atmosferice (964,8 mb. La orele 18).

Pentru studiul caracteristicilor regimului presiunii aerului din zona orasului lasi, am folosit datele observatiilor meteorologice zilnice din luna aprilie1998

Anexe

Bibliografie

Erhan Elena- Clima si microclimatele din zona orasului Iasi;Editura Junimea,Iasi,1979

Apostol Apostol-Meteorologie si climatologie ;Editura Junior,Iasi,1987

Gugiuman I.,Erhan El.-Microclimatele din zona Iasului si imprejurimi,An.st.ale Univ.  Al.I.Cuza 

www.anmh.ro

www.google.ro

www.alinfo.ro

www.wikipedia.org

www.edu2000+.ro