CLIMA - FACTORII GENETICI, ELEMENTELE CLIMATICE SI REGIONAREA CLIMATICA

CLIMA - FACTORII GENETICI, ELEMENTELE CLIMATICE SI REGIONAREA CLIMATICA

Elemente ce definesc particularitatile climatice:

1. factorii genetici

2. elementele climatice

3. regionarea climatica

EUROPA - Factorii genetici

● radiatia solara (pozitia pe glob)

→ caracterul temperat al climei

→ scade de la sud (130-140 kcal/cm/an) spre nord (80-100 kcal/cm/an)

● miscarea generala a aerului de la vest la est

→ repartitia descrescatoare a precipitatiilor    → diminuarea caracterului oceanic al climei

→ accentuarea continentalismului termic

→ Europa- spatiul de actiune dinamica a Vanturilor de vest si a Vanturilor polare

● influenta centrelor barice marginale: Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic

→ determina deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite:

polare- foarte reci si relativ uscate

atlantice- racoroase si umede

mediteraneene/nord-africane- calde si umede

continentale- reci/calde, dupa sezon si uscate

→ caracteristici variate in regimul precipitatiilor, temperaturii

● contactul sinuos dintre uscat si apa

● influenta Curentului Atlanticului de Nord

● aspectul si altitudinea reliefului → prezenta lantului alpino- carpatic

→ zonalitatea verticala

● prezenta unei mase continentale de mari dimensiuni in estul continentului

→ continentalismul temperaturii si al precipitatiilor

ROMANIA - Factorii genetici

miscarea generala a aerului de la vest la est

→repartitia descrescatoare a precipitatiilor    → diminuarea caracterului oceanic al climei

→accentuarea continentalismului termic

circulatia unor mase de aer diferite:

oceanice, frecventa de 45%→ precipitatii si valori termice moderate

nordice si nord-vestice, 30%→ scaderea temperaturilor, precipitatii bogate

nord- estice si estice→ iarna- geruri, vara- secete

sudice → mediteraneene- umede si calde

→ din nordul Africii si Orientul Apropiat- uscate si calde

relieful prin:

altitudine →bariera in calea maselor de aer

forma→directioneaza miscarea aerului

→ crearea etajelor climatice

diferente termice reduse datorita extensiunii doar pe 5˚de latitudine

EUROPA - ELEMENTELE CLIMEI

temperatura medie anuala scade de la S la N (35˚ la 71˚ latitudine Nordica)

→ izoterme medii anuale cu valori de : 20˚C ; 15˚C; 10˚C; 5˚C; 0˚C; - 5˚C.

● precipitatiile scad de la V (1000mm/an) la E (500mm/an)

● precipiatiile cresc cu altitudinea

● vanturile predominante: Vanturile de Vest in Est, Crivatul

● vanturi locale, de tip fhn

ROMANIA - ELEMENTELE CLIMEI

temperatura medie anuala

→ scade de la S la N cu aprox. 2,5˚C pentru 5˚de latitudine→gradient normal

→ scade cu cresterea altitudinii (10˚C la 200 m; 0˚C la 2500 m )

trei etaje termice: →etaj cald izoterma de peste 10˚C (in Sud) si 8,5˚C (in Nord)

→etaj intermediar izoterma intre 10˚C si 6˚C

→etaj rece izoterma - sub 6˚C

diferentele de temperatura dintre vara si iarna → mai mari in E: 25-26˚C

→ in V: 21-22˚C

precipitatiile scad de la V (630mm/an) la E (400-450mm/an)

precipitatiile cresc cu altitudinea

vanturile predominante: Vanturile de Vest, in Est Crivatul

vanturi locale, de tip fhn, brizele

Particularitatea termica si climatica: climatul Romaniei realizeaza o trecere de la climatul cu influente oceanice la cel cu elemente de ariditate.

EUROPA - REGIONAREA CLIMATICA

mai multe tipuri de clima:

→ cu succesiune latitudinala

→ etajare verticala

● zone de clima cu succesiune pe directia sud-vest nord-est

→ climat subtropical secetos- in Peninsula Iberica

→ climat mediteranean- Peninsula Iberica, Peninsula Italica, sudul Peninsulei Balcanice; caracteristici: doua sezoane- iarna racoroasa si umeda, vara foarte calda si secetoasa ; temperaturile medii ale lunilor extreme , ianuarie 10˚C , iulie peste 25˚C ; precipitatii medii anuale de 600-900 mm/an (predominant in aprilie si octombrie); zona de intreferenta intre circulatia vestica, de pe Marea Mediterana si cea din nordul african

→ climat temperat oceanic (influenta Curentului Atlanticului de Nord)- N Spaniei, Ins. Britanice, V Frantei, N Norvegiei ; caracteristici: temperaturile medii ale lunilor extreme scad de la sud la nord, ianuarie, de la 8˚C la -1˚C, iulie de la 22˚C la 15˚C, precipitatiile medii anuale scad de la 1.000 mm/an la 800-900 mm/an, Vanturile de Vest

→ climat de tranzitie- centrul Spaniei, Europa Centrala, Europa de Sud-Est ; caracteristici: slabirea treptata a circulatiei maselor de aer vestice, interferenta acestora cu masele de aer provenite din nord, sud sau est ; temperaturi medii negative 1-3 luni, vara temperaturi medii cuprinse intre 15˚C -18˚C ; precipitatiile medii anuale scad de la vest (800 mm/an) la est (500 mm/an)

→ climat temperat-continental- Europa de Est, Sudul Peninsulei Scandinavice ; caracteristici: influenta maselor de aer nordice si est- continentale ; rece si umed in nord (500 mm/an), mai cald si arid in sud (200-300 mm/an)

→ climat temperat de stepa, cu precipitatii moderate in Estul Marii Negre

→ climat subpolar- Europa Nordica ; caracteristici: cca 5-6 luni temperaturi medii negative, media lunii iulie intre 10˚C si 15˚C, precipitatii de 500-800 mm/an, predominant sub forma de zapada, vanturile polare

→ climat montan- etajare pe verticala; la baza muntilor sunt caracteristicile unitatii mari de relief, iar de la cca 800 m altitudine intervine etajarea: scaderea temperaturilor, cresterea precipitatiilor si a umiditatii; in muntii din sudul si centrul Europei, temperatura medie anuala de 0˚C se inregistreaza la cca 3.000 m altitudine, iar in muntii din nordul continentului, la 500 m altitudine ; precipitatiile cresc pana la 1.000- 1.500 mm/an.

ROMANIA - REGIONAREA CLIMATICA

Regionarea climatica (etaje si nuante/sectoare de clima):

- climat etajat pe verticala, datorita altitudinii, etaje de clima: →climat montan

→climat de dealuri

→climat de campie

- existenta unor nuante (sectoare) climatice :→de la N la S

→ de la V la E

- imbinarea influentelor climatice cu etajele climatice →nuante climatice

Caracteristici ale nuantelor (sectoare) climatice :

Climatul cu influente oceanice: →diferente mici intre vara si iarna

→bat Vanturile de vest- vanturi permanente

→precipitatii mai bogate (cu 200-300mm/an)

Climatul cu influente submediteraneene : →bate Austrul

→temperaturi medii anuale mai mari (cu 1-2˚C)

→iarna, posibile si ploi

Climatul de tranzitie intre submediteranean si cel de ariditate : →in V bate Austrul

→in E bate Crivatul

Climatul de ariditate: →continentalism termic

→precipitatii reduse (500-400mm/an)

→prezenta zilelor tropicale

→prezenta secetelor

→bate Crivatul (iarna) si vanturile uscate Suhovei, Austrul (vara)

Climatul cu influente baltice : →temperaturi mai scazute

→precipitatii sub forma de ninsoare frecvente

→mase de aer descendente din nord

Climatul cu influente pontice : →umiditatea aerului

→ prezenta brizei

Etajele de clima:

■ Climatul alpin- in muntii cu altitudini →de peste 2000m  in Carpatii Meridionali

→ de peste 1800m in nordul Carpatilor Orientali

→ caracteristici: temperatura medie anuala: 2˚-0˚C (sub 0˚C la peste 2.200m); temperatura lunii iulie, 12˚-10˚C; temeratura lunii ianuarie, -8˚C la -10˚C; precipitatii medii anuale peste 1200mm/an; bat cu putere Vanturile de vest; inghet frecvent peste 8 luni; zapezi posibile de la 6 la 10 luni; fenomene meteorologice de iarna: viscole, chiciura, polei

■ Climatul de munte muntii inalti si mijlocii cu altitudini intre 1000-1800m

→ caracteristici: temperatura medie anuala: 6˚C - 2˚C; temperatura lunii iulie, 19˚C - 12˚C; temperatura lunii ianuarie, -4˚C la -8˚C; precipitatii medii anuale, 800mm-1000mm - 1200mm/an; bat Vanturile de vest; fenomene meteorologice de iarna: viscole, chiciura, polei

■ Climatul de depresiuni (intramontane si submontane) -

→caracteristici: inversiuni termice; iarna temperaturi scazute si geruri persistente; primavara actiunea foenului

■ Climatul de dealuri dealuri cuprinse intre 200m- 800m

- climat de dealuri joase ( 200-500m)

caracteristici: temperatura medie anuala: 10˚C - 8˚C ; temperatura lunii iulie, 21˚C ; temperatura lunii ianuarie, -2˚C la -3˚C ; precipitatii medii anuale, 500mm- 600mm/an

- climat de dealuri inalte (500-800m)

caracteristici: temperature medie anuala, 8˚C; temperatura lunii iulie, 20˚C ; temperatura lunii ianuarie, -3˚C la -4˚C 5˚C in Pod Sucevei); precipitatii medii anuale, 600mm- 700mm

■ Climatul de campie altitudine 0-200m

- climat de campie moderat:

→caracteristici: temperatura medie anuala, 10˚C - 11˚C; temperatura lunii iulie, 21˚C- 23˚C; temperatura lunii ianuarie, -1˚C la -2˚C; precipitatii medii anuale, 630mm/an (C. De Vest) - 450mm- 500mm/an (C. Romana)

- climat de campie accentuat (arid)

caracteristici: temperatura medie anuala, 10˚C - 11˚C ; temperatura lunii iulie, 23˚C- 24˚C ; temperatura lunii ianuarie, -2˚C la -3˚C; precipitatii medii anuale, sub 500mm/an; continentalism accentuat (25˚-26˚C); zile tropicale; bate Crivatul

■ Climat de lunca si delta

→caracteristici: cald si arid ; precipitatii sub 400mm/an ; umiditate provenita din evaporare

■ Climatul litoral

caracteristici: moderat ; prezenta brizei

1.3. HIDROGRAFIA EUROPEI SI A ROMANIEI - ASPECTE GENERALE

EUROPA

Europa dispune de importante resurse de apa, apartinand unor tipuri variate, neuniform distribuite spatial.

1. Factorii care influenteaza hidrografia Europei:

- pozitia geografica prin caracteristicile elementelor climatice

- caracteristicile cantitative si calitative ale circuitului apei in natura;

- configuratia tarmurilor;

- relieful;

- solurile,

- intinderea continentului

2. Componentele hidrografiei Europei:

a. Apele subterane

• sunt prezente mai ales in formatiunile sedimentare
• contribuie, in functie de climat, cu 10-25% la volumul de apa ce se scurge pe rauri

b. Oceane si mari

• Oceanul Atlantic influenteaza Europa prin intermediul Curentului Atlanticului de Nord → modifica elementele climatice → climat temperat oceanic → precipitatii bogate → debit bogat al raurilor din Vestul Europei
• mari exterioare: N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltica, Marea Barents

S: Marea Caspica, Marea Neagra, Marea Mediterana

c. Fluvii si rauri

• caracteristicile climei influenteaza debitele raurilor si tipul de scurgere:

- rauri care curg in regiuni cu climat temperat oceanic → debite bogate tot timpul anului, cu un maxim iarna: Sena, Tamisa, Rin, Elba;

- rauri care curg in regiuni cu climat continental → ingheata iarna, au debite bogate primavara: Volga, Don, Ural.

- rauri care curg in regiuni cu climat mediteranean → debite bogate iarna, dar si primavara pentru cele care izvorasc din Muntii Alpi- Rhonul, Padul; debite mici vara si toamna cand unele rauri seaca

• sisteme de alimentare a raurilor: → pluviala

→ pluvionivala in sectorul montan

→ subterana

→ ghetari

→ lacuri

• bazine hidrografice diferite ca suprafata, orientate spre spatiile inconjuratoare

spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord, Dvina de Vest, Vistula, Oder, Elba, Rhin,

spre marile din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru, Dunare, Marita, Pad, Ron, Ebro

Spre Oceanul Atlantic si Marea Manecii: Sena, Guadalqivir

• ierarhizarea fluviilor dupa lungimea cursului: Volga, Dunarea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru, Rhin, Elba;
• ierarhizarea fluviilor dupa debit: Volga, Dunarea, Peciora, Rhin, Nipru, Vistula, Don
• Fluviile Europei se varsa prin: delte:- Dunarea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistrula; estuare: Elba, Tamisa.

d. Lacurile

• dupa    modul de formare:

lacuri glaciare → formate in depresiunile create de fostii ghetari cuaternari de calota: Lacul Ladoga, Lacul Onega, in Finlanda- peste 450.000 cuvete lacustre, etc.

→ formate in depresiunile create de ghetarii alpini: Lacul Geneva, Lacul Garda, Lacul Como (410 m adancime), Lacul Boden, Lacul Constanta, Lacul Maggiore, Lacul Zrich, etc

lacuri tectonice → formate in depresiuni de origine tectonica: Marea Caspica, Lacul Balaton

lacuri vulcanice → formate in craterele vulcanilor stinsi din Islanda, Franta (Nemi), Italia (Bolsena, Albano)

lacuri de baraj artificial → formate pe marile fluvii cu scop hidroenergetic: pe Volga (Lacul Ribinsk)

lacuri carstice→ formate pe roci calcaroase: in Alpii Dinarici,

lagune, limane maritime situate pe tarmul marii: nord-vestul Marii Negre, sudul Frantei

• dupa suprafata:

lacuri mici: in sare, in regiuni carstice, lacuri tectonice;

lacuri mari: lacurile glaciare din nordul continentului

e. Ghetari si banchiza

ghetari continentali: (de calota): in Ioslanda, Svalbard, Novaia Zemlea;

banchiza: in marile Oceanului Arctic (in Marea Alba)

ghetari montani: in Muntii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de Nord

ROMANIA

Componente ale hidrografiei Romaniei:

Dunarea, raurile interioare, apele subterane, lacurile si Marea Neagra

a. Raurile interioare

- bazine hidrografice inegale ca suprafata

- raurile interioare se varsa direct sau indirect in Dunare

→grupe teritoriale: → grupa de vest de la Viseu la Bega (Tur, Somes, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul); raurile sunt colectate de Tisa

→ grupa de sud- vest- Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna- se varsa direct in Dunare

→ grupa de sud intre Bahna si Calmatui (Bahna, Blahnita, Desnatui, Jiu, Olt, Calmatui, Vedea, Arges, Mostistea, Ialomita, Calmatui); raurile sunt colectate de Dunare

→ grupa de est rauri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Milcov, Ramnicu Sarat, Buzau, Barlad) si Prut (Baseu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunare

→ grupa raurilor dobrogene- se varsa in Marea Neagra, prin limanuri sau lagune (Telita, Taita, Slava, Casimcea)

→ ierarhizarea raurilor dupa lungimea cursului: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu

→ ierarhizarea raurilor dupa debit: Siret, Olt, Mures, Jiu, Prut, Arges

→ sisteme de alimentare a raurilor: → pluviala

→ pluvionivala in sectorul montan

→ subterana

b. Lacurile

→ ocupa 1,1% din suprafata tarii- 3.400 lacuri

→ diversitate a originii cuvetei lacustre

→ tipuri de lacuri, dupa origine (mod de formare):

naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime (Techirgiol, Tatlageac), lacuri de lunca (Baltile Dunarii), lacuri in depresiuni de tasare (crovuri) in Baragan, lacuri in masive de sare (Costiui, Slanic, Ocnele Meri, Turda, Ocna Sibiului), lacuri carstice (Varasoaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga, Balea, Galcescu, Podragul, Lala), lac de baraj natural (Lacul Rosu);

antropice: lacuri hidroenergetice (Portile de Fier I si II, Vidraru), iazuri in Campia Transilvaniei (Zau de Campie, Taga), Campia Moldovei (Negreni, Vladeni, Podu Iloaie), Campia de Vest (Cefa, Tamasda, Martihaz), lacuri de agrement(Caldarusani, Snagov)

→ tipuri de lacuri, dupa treapta de relief:

de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri carstice

de deal si podis: lacuri in masive de sare, iazuri

de campie si lunca: lacuri in depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de lunca, limane maritime

c. Apele subterane

→ape freatice

→ape de adancime

→ape geotermale

→ izvoare minerale

DUNAREA SI MAREA NEAGRA

1. Dunarea

→ cel mai important fluviu european, sub aspectul complexitatii, strabate Europa Centrala si de Est si se varsa in Marea Neagra printr-o delta (Delta Dunarii)

→ al doilea fluviu ca lungime si debit al Europei, dupa Volga

→ al doilea fluviu ca trafic de marfuri, dupa Rhin

→ strabate 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Moldova, Ucraina) si 4 capitale )Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)

→ Cursul Dunarii se imparte in 3 sectoare:

-cursul superior- pana aproape de Viena

- cursul mijlociu- de la Viena la Bazias

- cursul inferior- de la Bazias pana la varsare

→ Afluentii Dunarii (cei mai importanti, ca debit): Sava, Tisa, Drava, Inn

→ Dunarea asigura legatura dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin intermediul Canalului Dunare- Marea Neagra, iar in vest prin intermediul unui sistem de canale, Main, Rhin.

→ influenteaza Romania prin: →colecteaza reteaua hidrografica

→ potential hidroenergetic

→ asigura legatura fluviala intre centrul si estul Europei

→influenteaza caracteristicile mediului natural

→ utilizarea ei economica

→ sectoare : →Bazias- Gura Vaii (Portile de Fier)- Defileul Dunarii-cel mai important defileu din Europa (144 Km); in prezent are aspectul unui imens lac, Lacul Portile de Fier I- 130 Km lungime, situat in amonte de barajul hidrocentralei Portile de Fier

→Gura Vaii (Portile de Fier)-Calarasi-Lunca Dunarii se situeaza la contactul dintre Campia Romana si Podisul Prebalcanic, albia este indiguita, panta este redusa, lacul Portile de Fier II

→ Calarasi- Braila Baltile Dunarii; lunca este foarte larga, incadrata intre cele doua brate principale la contactul dintre Dobrogea si Campia Romana

→ Braila Marea Neagra- Dunarea maritima, cuprinde si Delta Dunarii (Rezervatie a Biosferei)

→ influente antropice asupra Dunarii:

→ construirea lacurilor de acumulare si a hidrocentralelor de la Portile de Fier si Ostrovul Mare

→ reducerea cantitatii de aluviuni transportate

→ cresterea mineralizarii Dunarii deversari de substante poluante din unitati economice

→ diminuarea fenomenelor de inghet, datorita ridicarii punctului termic de inghet

→ schimbarea functionalitatii Luncii Dunarii prin lucrarile de indiguiri si desecari

2. Marea Neagra

Marea Neagra reprezinta un rest din Marea Sarmatica (ce se intindea de la bazinul Vienei pana la Marea Caspica);

a fost numita de greci Pontus Euxinus (mare primitoare)

a avut dintotdeauna un important rol geopolitic pentru tarile dunarene, vecine sau apropiate, pe care le-a legat maritim cu Marea Mediterana si Oceanul Planetar

reprezinta o turnanta a comertului europeano-asiatic

→ particularitati: →mare continentala- legatura cu Oceanul Planetar prin intermediul stramtorilor Bosfor (spre Marea Marmara), Dardanele (spre Marea Egee si Marea Mediterana), Gibraltar (spre Oceanul Atlantic)

→maree redusa (sub 10 cm)

→curenti circulari determinati de vant

→ curenti de transfer intre Marea Neagra si marea Mediterana

→bilant hidrologic pozitiv , datorita aportului adus de fluvii si precipitatii

→doua straturi de apa si de salinitate

→lipsa curentilor verticali

→platforma continentala extinsa

→biomasa la suprafata

→salinitatea redusa (16-17%)

→la adancimi exista H S (hidrogen sulfurat)

→ Relieful Marii Negre:

• platforma continentala    (0200 m)

- aspect de campie submarina cu inclinare slaba

• abruptul continental (-200 -2000 m)
• bazinul Marii Negre (situat la adancimi mai mari de 2000 m

-campie submarina intinsa si neteda

→ Litoralul romanesc al Marii Negre:

244 Km - se desfasoara intre Sulina si Vama Veche

tarm jos, in nord, de la Sulina la Capul Midia,tarm deltaic, cu lagune, plaje, cordoane de nisip

tarm inalt, cu faleza, in sud, de la Capul Midia la Vama Veche.

1.4. INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC

EUROPA

Factori genetici: conditii climatice diverse + relieful + evolutia cuaternara a sistemelor naturale

T    diversitatea zonelor biopedogeografice;

T    dubla desfasurare pe latitudine = zone biopedogeografice si pe altitudine = etaje biopedogeografice;

T    fasii latitudinale paralele dispuse de la SV la NE

Vegetatia este asociata cu animale + soluri = suportul biopedogeografic

Zone biopedogeografice (cu desfasurare latitudinala)

a.Vegetatia subtropicala, mediteraneeana

T    dezvoltata in sudul Europei, in cele trei peninsule (pana la aprox. 500 m altitudine), in insulele Mediteranei;

T    padure = redusa = stejar verde, stejar de pluta, pini; formatiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (in sudul Frantei), tomillares (in Spania), frigana (in Grecia), inlocuita cu pasuni si plantatii de maslin;

T    fauna = termofila = broasca testoasa, serpi, scorpioni;

T    soluri: terra rosa.

b. Zona de desert si semidesert = Nordul Marii Caspice prelungire a zonelor desertice asiatice

c. Stepa + silvostepa

T    se dezvolta in estul Europei regiuni cu climat secetos

silvosepa = face trecerea de la padure (stejar termofil, frasin, tei, arbusti) la ierburi xerofile si mezofile;

stepa = din estul Romaniei - nordul Marii Negre dincolo de Volga, ierburi (colilie, pelin, paius, arbusti) animale (rozatoare)

T    soluri - molisoluri (cernoziomuri, soluri balane);

T    a fost inlocuita in cea mai mare parte cu cereale si plante tehnice.

d. Zona padurilor de foioase

T    centrul, vestul Europei, Europa peninsulara;

T    formata din 2 tipuri de paduri:

T    Paduri de fag = terenurile umede si racoroase spre est, imbinat cu carpenul;

T    Paduri de stejar = la sud = temperaturi mai mari, umezeala mica soluri brune, cenusii, argiluvisoluri;

T    alaturi de tei, frasin, artar, ulm, arbusti si ierburi;

T    fauna (cerbi, caprioare, lupi, vulpi, mistreti, jderi, pasari, insecte);

T    soluri: brune, cenusii, argiluvisoluri.

e. Taiga = paduri de conifere

T    in nord pana la aprox 50sN - (Scandinavia Muntii Ural); este cea mai masiva unitate forestiera a Europei;

T    conifere (molid, brad, zada, mesteacan);

T    mamifere (urs, lup, vulpe, hermelina, elan), pasari;

T    soluri: spodosoluri (podzol), turbarii

f. Tundra

T    in insulele arctice + nordul Europei;

T    muschi, licheni, arbusti (mesteacan pitic, salcii pitice, ienupar pitic);

T    fauna (ren, vulpe polara, gaiusa polara, ciuful alb);

T    soluri negre de tundra, slab formate.

Etajele biopedogeografice (cu desfasurare altitudinala)

T    desfasurat la latitudini variate, dupa altitudine:

T    paduri de amestec 800/1000 1200m;

T    paduri de conifere 1200-1600/1800m;

T    etajul subalpin 1600/1800 - 2200m;

T    etajul alpin 2200-3000/3200m;

T    etajul glaciar-periglaciar la peste 3200m;

T    In fiecare etaj vegetatie, fauna, soluri specifice zonelor biopedogeografice.

ROMANIA

Invelisul biopedogeografic (vegetatie, fauna si soluri) este organizat pe zone si etaje biopedogeografice;

in spatiul carpato-danubiano-pontic se interfereaza vegetatia caracteristica Europei Centrale (cu paduri de foioase) cu vegetatia Europei sud-estice, ponto-caspice (reprezentata de stepe).

Zone biopedogeografice (dispunere latitudinala)

a.      zona stepei

T    conditionata de continentalismul climatic;

T    Dobrogea, Campia Siretului, Baragan, sudul Podisului Moldovei, portiuni din Campia de Vest. (stepa propriu-zisa are in Campia Baraganului cea mai vestica pozitie);

T    vegetatia: ierburi xerofile; fauna: rozatoare; soluri: molisoluri;

T    vegetatia naturala inlocuita in buna parte cu culturi agricole, pajisti;

b.      Zona silvostepei

T    Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, nord-vestul Dobrogei;

T    vegetatia: palcuri de paduri (stejar termofil), ierburi; fauna: rozatoare; soluri: molisoluri;

T    vegetatia naturala inlocuita in buna parte cu culturi agricole, asezari;

c.       Zona padurilor de foioase

T    Etajul stajarului - la altitudini mici 200-500 m - cu temperaturi mari (+10sC); precipitatii 450-500 mm; vegetatie: stajar, cer, garnita, gorun; soluri: luvisoluri;

T    Etajul fagului - 500-1200 m; in Muntii Apuseni urca pana la 1400 m, iar in Carpatii Meridionali pana la 1500 m; soluri: argiluvisoluri, cambisoluri;

T    fauna: caprioara, cerbul, veverita, vulpea, ursul, lupul, pasari, insecte, reptile;

T    vegetatia naturala inlocuita cu pasuni, fanete, culturi;

T    mai multe suprafete afectate de siroire, torenti, alunecari de teren;

T    Etajul coniferelor

T    la altitudini cuprinse intre 1200-1800 m;

T    vegetatia: molid, brad, pin, zada, zambru

T    fauna: ursi, cerbi, rasi, lupi, cocos de munte, gainusa de alun;

T    soluri: spodosoluri (podzoluri);

T    defrisari masive = coborarea limitei superioare a padurii, procese de versant;

d.      zona alpina peste 1800 m

T    etaj subalpin - 1800-2200 m ; etaj alpin peste 2200 m

T    vegetatia: ienupar, jneapan, afin, merisor (subalpin) si ierburi, muschi, licheni, stancarii (alpin);

T    soluri subtiri, in formare;

T    fauna capra neagra, marmota, vulturi, insecte;

T    vegetatia naturala inlocuita cu pasuni; turism necontrolat = degradarea terenurilor

Vegetatia azonala este dezvoltata in luncile raurilor, precum si in Lunca si Delta Dunarii unde se dezvolta o vegetatie reprezentata prin specii de arbori de esenta slaba: salcia, plopul, aninul, catina.

2. ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI

Caracteristici generale

Caracteristicile de geografie umana se refera la urmatoarele componente: populatia si caracteristicile acesteia, asezarile umane, aspectele de geografie economica, geografie politica, geografie sociala, geografie culturala si geografie administrativa.

Elementele comune principale ale Europei sub aspectul geografiei umane sunt: concentrarea demografica, diversitatea comunitatilor, sporul natural redus si bilantul migratoriu pozitiv.

Europa

Este un continent de locuire straveche.

Succesiunea unor civilizatii: cretana, minoica, elenistica, etrusca, celtica, romana, bizantina, medievala, moderna si contemporana care au influentat aspectul actual al culturilor europene, dar si al civilizatiilor mondiale actuale.

Populatia Europei este in prezent de 726 mil. loc., ceea ce reprezinta 11 % din populatia totala a Terrei.

Continentul Europa cuprinde un total de 46 de state din care 44 de state sunt integral in Europa si 2 state se extind atat in Europa cat si in Asia (Federatia Rusa si Turcia).

Exista mai multe acceptiuni cu privire la numarul de locuitori ai Europei in functie de raportarea la teritoriu pe care il luam in considerare:

Europa (inclusiv Federatia Rusa si Turcia europeana) cu 736 mil. loc.;

Europa (inclusiv Federatia Rusa fara Turcia) cu 726 mil. loc.;

Europa (fara Federatia Rusa si Turcia europeana) cu 582 mil. loc.;

Europa (cu partea europeana a Federatiei Ruse, fara Turcia) cu 686 mil. loc.;

Europa (fara Federatia Rusa si cu Turcia europeana) cu 592 mil. loc.;

Uniunea Europeana (cu 27 tari) cu o populatie de 492 mil. loc.

Romania

Din punct de vedere al geografiei umane, Romania se caracterizeaza prin anumite particularitati ale populatiei, asezarilor si organizarii administrativ-teritoriale:

Populatia Romaniei este o populatie neo-latina situata in extremitatea estica a ariei de extensiune a acesteia.

Teritorial si ca populatie, Romania este incadrata in romanitatea orientala.

Cele mai importante momente din istoria Romaniei sunt: unirea Munteniei cu Moldova in 1859 sub numele de Romania, urmata de integrarea Dobrogei in 1878 si Unirea din 1918 cu formarea Romaniei Moderne.

Din punct de vedere administrativ, Romania este organizata in 41 de judete si Municipiul Bucuresti.

2.1. HARTA POLITICA A EUROPEI ROMANIA CA STAT AL EUROPEI

Europa a fost leaganul unor vechi civilizatii, este continentul care a gazduit metropole coloniale, care si-a impartit lumea si pe care s-a declansat Revolutia Industriala care a dat nastere puterilor moderne, dar si continentul pe care a luat nastere nazismul si comunismul.

In secolul XX, dupa Primul Razboi Mondial, numarul statelor Europei a crescut de la 19 la 27; dupa Al doilea Razboi Mondial Europa avea 35 de state, iar in prezent are 46 de state.

Harta politica a Europei s-a modificat sensibil in perioada 1989-1993 cand, dupa destramarea Uniunii Sovietice, au aparut 15 state nationale dintre care 7 in Europa (Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina si Moldova).

Dupa destramarea Iugoslaviei au aparut 6 state nationale (Serbia, Croatia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Muntenegru), iar dupa divizarea pasnica a Cehoslovaciei au aparut 2 state noi (Cehia si Slovacia).

Se poate observa ca Federatia Rusa, desi ca intindere are o proportie mare a teritoriului sau in Asia, cea mai mare parte a populatiei este concentrata in partea europeana.

Turcia este mai mult un stat asiatic, partea sa europeana, desi mica, a jucat un rol activ in istoria Europei (Imperiul Bizantin si capitala acestuia Bizant, apoi Constantinopol); la aceasta trebuie subliniate si aspiratiile Turciei de a deveni membra a UE.

Exista si state de dimensiuni foarte mici (Andora, San Marino, Vatican, Malta si Liechtenstein).

Unele state europene au si in prezent teritorii extraeuropene care sunt dependente de acestea (cazul Frantei, Olandei, Regatului Unit si Danemarcei).

In ultimii ani se observa tendinta de a include printre tarile europene si tarile din zona Caucazului (Azerbaidjan, Georgia, Armenia).

Cipru este un stat asiatic, dar poate fi considerat stat european (bazandu-ne pe relatiile sale cu Grecia si pe apartenenta la U.E.).

Pe continentul nostru exista atat state unitare (Franta, Romania) cat si state federale (Germania, Austria, Rusia).

Ca forma de stat cele mai multe tari europene sunt republici, avand ca sef de stat un presedinte, dar exista si 10 monarhii (Belgia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie, Monaco, Liechtenstein, Luxemburg).

Capitalele statelor europene sunt, de regula, cele mai importante orase ale tarilor respective, din punct de vedere demografic, economic si cultural. Exista si exceptii, ca in cazul Elvetiei, unde Berna nu este cel mai mare oras al acestei confederatii, sau cazul Olandei unde Amsterdam si Haga isi impart functia de capitala.

Dupa marimea suprafetei, cel mai intins stat este Federatia Rusa care are suprafata de 17 075 400 km², iar cel mai redus este Vatican cu suprafata de 0,44 km².

Dupa criteriu geografic, statele europene sunt cuprinse in 5 regiuni geografice: Europa de Vest, Europa de Nord, Europa Centrala, Europa Meridionala si Europa de Est.

Romania, stat al Europei

Romania este stat european prin pozitie si caracteristici. Componentele naturale ale teritoriului romanesc sunt: Muntii Carpati, Dunarea si Marea Neagra.

Prin Carpati si fluviul Dunarea, Romania poate fi considerata tara central-europeana.

Romania are populatia de 21,7 mil. locuitori, ocupand locul al noualea intre statele europene.

Din punct de vedere politic, statul roman este o republica parlamentara conform Constitutiei din 1991.

Romania este membra NATO din anul 2004 si membra a UE din 1 ianuarie 2007.

2.2. POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

EUROPA

a. Evolutia numerica a populatiei Europei cuprinde doua perioade distincte:

- cresterea lenta din sec. III pana in 1759: Europa avea 40mil locuitori in sec. III, 80 mil. locuitori in anul 1500 si 140 mil. locuitori in anul 1759. Cresterea lenta a fost cauzata de epidemii, invaziile popoarelor migratoare, razboaie, lipsa resurselor alimentare.

- cresterea evidenta a populatiei in conditiile exploziei demografice declansata de revolutia industriala din Anglia, Franta, Germania, Tarile de Jos: intre anii 1800 si 1900 populatia Europei a crescut de la 203 mil. de locuitori la 408 mil. de locuitori, pentru ca in 2004 sa inregistreze 725 mil. de locuitori (cu includerea populatiei Federatiei Ruse, dar fara includerea partii europene a Turciei).

b. Distributia spatiala a populatiei

Populatia este distribuita inegal in Europa, in functie de factorii naturali, factorii tehnologici si economici, factorii demografici si factorii sociali.

Densitatea medie a populatiei este de 70 loc./km², plasand Europa pe locul doi dupa Asia.

Pe state exista densitati medii diferite: state cu densitati medii de peste 200 loc./km² (Germania, Belgia, Olanda, Regatul Unit); state cu densitati intre 150-200 loc/km² (Italia, Elvetia, Danemarca), state cu densitati cuprinse intre 100-150 loc/km² (Portugalia, Franta, Polonia, etc.), state cu densitati cuprinse intre 50-100 loc/km² (Irlanda, Spania, Austria, Romania, Bulgaria, Grecia etc.) si state cu densitati sub 50 loc/km² (Islanda, Norvegia, Finlanda, F. Rusa).

Cea mai mare densitate de populatie o are Monaco (16.000 loc./km²), iar cea mai mica densitate o are Islanda (2,7 loc./km²)

Pe zone, densitati mai mari de 300 loc./km² apar in Olanda, Belgia, Ruhr, centrul si sud-estul Marii Britanii, nordul Italiei, valea Rinului; intre 100-200 loc./km² (Europa de Vest si Europa Centrala); sub 50 loc./km² (Europa nordica, Europa de Rasarit si Peninsula Balcanica).

c. Miscarea naturala a populatiei

Europa este spatiul unui dramatism demografic deoarece natalitatea a coborat la 11-12, iar mortalitatea a urcat la 11, rezultand un spor natural cuprins intre 0 si 1.

Pe state, in ultimii ani s-au inregistrat rate ale natalitatii intre 15 si 20 in Albania, Turcia, Islanda si Irlanda; rate reduse ale natalitatii sub 10 in Austria, Germania, Ungaria, Romania, Rusia, si chiar de 8-9 in Bulgaria, Ucraina.

Bilantul natural al populatiei Europei este negativ in tari ca: Letonia (-7,1), Ucraina (-6,2), Rusia (-4,8), Belarus (-4,7), Romania (-2).

d. Speranta de viata

In Europa speranta de viata este de 70 de ani.

Pe state apar diferentieri mari: in Islanda 79 de ani la barbati si 83 de ani la femei; in Elvetia 84 de ani la femei.

In statele din Europa de Est s-a inregistrat o scadere a sperantei medii de viata ca urmare a degradarii nivelului de trai

e. Mobilitatea teritoriala a populatiei

Dupa marile descoperiri geografice europenii au parasit continentul si au contribuit decisiv la colonizarea lumii noi.

Incepand cu a doua jumatate a secolului XX si in prezent asistam la o tendinta inversa (locuitorii altor continente se indreapta spre Europa ca forta de munca, cele mai multe sosiri sunt din fostele colonii catre Marea Britanie, Franta, Olanda, care au si adoptat o legislatie favorabila).

Dupa 1989 s-a inregistrat un flux de emigranti dinspre tarile est-europene spre Europa Occidentala.

Fenomenul brain drain a capatat o extensiune mare (persoane super dotate fiind racolate spre tarile dezvoltate vest europene).

f. Structura populatiei pe grupe de varsta

Pe ansamblu, Europa se caracterizeaza printr-o pondere mare a populatiei in varsta de peste 60 de ani: Italia este tara cu cea mai imbatranita populatie de pe glob (19,7 %); Germania si Grecia (18 %), Belgia si Suedia (17 %), etc.

Exista si tari cu pondere mare a populatiei tinere: Albania (27 %), Islanda, Irlanda, Cipru (20 %).

g. Structura profesionala a populatiei

Structura populatiei pe ramuri de activitate economica prezinta mari diferente: valorile medii plaseaza Europa intre continentele cu un nivel de dezvoltare economica ridicata, cu o importanta forta de munca ocupata in servicii (60 %), industrie (27%) si agricultura (17%).

Partea centrala si de vest a Europei are o pondere de peste 70 % a populatiei ocupate in sfera serviciilor.

h. Structura populatiei pe medii (urban/rural)

In Europa populatia urbana are o pondere de 73 %, iar cea rurala de 27 %.

i. Structura confesionala

In Europa religia dominanta este crestinismul cu trei culte principale: catolicismul, protestantismul si ortodoxismul. Alte culte: cultul musulman prezent in Albania.

ROMANIA

a. Evolutia numarului de locuitori

In secolul XX populatia Romaniei s-a dublat numeric, de la 12,7 mil. locuitori in 1912 la 23,1 mil. locuitori in 1989.

In prezent populatia Romaniei este de 21,7 mil. de locuitori.

b. Miscarea naturala a populatiei

Dupa 1989 s-a produs o scadere a natalitatii de la 16 la10 in 2004 ca urmare a reducerii ratei fertilitatii.

In aceeasi perioada mortalitatea a crescut de la 10,6 la 12,7 (in 1996) si 11,9 (in 2004), pe fondul ponderii ridicate a populatiei de varsta a treia si a scaderii nivelului de trai.

Bilantul natural (sporul natural) a scazut de la 5,3 in 1989 la -2,7 in 2002 si -1,9 in 2004.

c. Mobilitatea teritoriala a populatiei

Exodul rural-urban din perioada 1960-1989 a favorizat migratiile definitive de la sate spre capitala si orasele mari (Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara, Iasi, Cluj).

Dupa 1989 centrele de atractie au ramas marile orase si municipiul Bucuresti, dar in limite mai reduse.

S-a inregistrat o migratie dinspre orasele mici si mijlocii spre mediul rural

Dupa 1989 s-a inregistrat o crestere a migratiilor definitive spre tarile bogate din Europa de Vest si spre America de Nord.

O componenta importanta o reprezinta si migratiile pentru munca spre Italia, Spania, Germania, Marea Britanie.

d. Densitatea populatiei

In anul 2004 valoarea medie a densitatii populatiei Romaniei a fost de 90,9 loc/km².

Densitatea medie a populatiei pe judete evidentiaza urmatoarele categorii: intre 30-40 loc/km² (judetele Tulcea si Caras Severin), valorile cele mai mari inregistrandu-se in orasele mari (Bucuresti, 8093 loc/km² in 2004).

e. Structura pe grupe de varsta

Intre 1970 si 2005 s-a inregistrat un declin al populatiei tinere (scaderea ponderii populatiei tinere de la 26 % in 1970 la 16 % in 2005) si o crestere a ponderii populatiei de varsta a treia de la 7 % in1970 la 14 % in 2005.

f. Structura profesionala a populatiei

In prezent tendinta de redresare a economiei Romaniei s-a resimtit si in structura profesionala a populatiei: ponderea populatiei in sectorul servicii este de 38 %, in agricultura de 32 % si in industrie 25 %.

Aproximativ 5,1 % din populatia de peste 65 de ani este ocupata in munca.

g. Structura pe nationalitati

Din totalul populatiei Romaniei, in anul 2002 ponderea populatiei pe nationalitati era urmatoarea: 89,5 % romani, 6,6 % maghiari, 2,5 % rromi, 0,3 % germani si 1,1 % alte nationalitati.

h. Structura pe medii (rural/urban)

In prezent populatia urbana a Romaniei are o pondere de 55 %, iar cea rurala de 45 % din populatia totala a Romaniei.

i. Alte aspecte

Asemanator altor state europene, Romania se afla in faza finala a tranzitiei demografice.

Cea mai numeroasa generatie din istoria Romaniei a fost cea nascuta in perioada 1967-1968, cand s-au nascut 550.000 de persoane.

2.3. SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI

Sistemul de orase al Europei este rezultatul unor transformari succesive. In diferite perioade istorice orasele europene au fost cele mai mari din lume: Roma in Antichitate, Constantinopolul in Evul Mediu si Londra in epoca moderna.

Sistemul de orase al Europei este alcatuit din totalitatea asezarilor urbane din spatiul european aflate in relatii complexe de interdependenta si definite prin localizare, ierarhie, centralitate si marime teritoriala.

Localizare oraselor europene este conditionata de configuratia terenului, de resursele de apa si de caile de comunicatii.

Localizarea grupata a oraselor europene se refera la ariile cu grad sporit de concentrare a acestora sub forma de aglomeratii urbane, conurbatii si chiar megalopolisuri. Cele mai reprezentative aglomeratii urbane din Europa sunt metropolele: Moscova (12,2 mil. loc.), Paris (11,3 mil. loc.), Londra (11,2 mil. loc.), Berlin (4,1 mil. loc.), Milano, Madrid, Roma, Atena.

Aglomeratiile de tip megalopolis se contureaza in cateva areale dupa cum urmeaza:

Middland megalopolisul englez, cuprinde marea Londra si orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, Schefield, Nottingham, Leeds, si inglobeaza cam jumatate din populatia Marii Britanii (cca. 33 mil. loc.)

Ruhr-Rhin, megalopolisul german, dezvoltat in jurul conurbatiei Ruhr-Rhin, cu o populatie de peste 25 mil. loc. care inglobeaza orasele Stuttgart, Frankfurt am Main, Kőln, Dűsseldorf si Essen

Randstad-Holland, megalopolisul olandez, care ocupa jumatatea vestica a tarii si concentreaza 60% din populatia Olandei (cca. 10 mil. loc.), include cele doua capitale Amsterdam si Haga precum si orasele Rotterdam si Utrecht.

Alte zone cu grad sporit de concentrare a oraselor sunt: Bazinul Parisului, sud-estul Ucrainei, valea fluviului Volga, nord-estul Frantei, litoralul mediteranean al Spaniei, sudul Poloniei.

Cele mai vechi centre urbane ale Europei au aparut in jurul Marii Mediterane in perioada antica (in Grecia, Italia, sudul Frantei) si pe tarmul Marii Negre:

orasele grecesti au aparut atat in bazinul Marii Mediterane (Atena, Corint, Byzantion, Marsala) si la Marea Neagra (Tomis, Histria, Callatis)

orasele romane: Roma, Londra (Londinium), Paris (Lutetia), Viena (Vindobona), Kőln (Colonia)

In Evul Mediu s-au dezvoltat orasele hanseatice (Anvers, Bruges, Hamburg si Bremen), cele din bazinul mediteranean (Bizantium-Constantinopol, Genova, Venetia), dar si multe orase din Europa Centrala (Paris, Londra, Cracovia, Praga, Viena, Milano, Brasov, Targoviste, Iasi, Budapesta), si Europa de Est (Kiev, Moscova, St. Petersburg).

In Epoca Moderna au aparut orase noi care sunt un produs al Revolutiei Industriale al activitatilor de productie si comert: Manchester, Liverpool (Marea Britanie), Rotterdam (Olanda), Sankt Petersburg (Rusia), Odessa (Ucraina), Essen (Germania), Resita si Hunedoara (Romania).

Dupa al Doilea Razboi Mondial a aparut o explozie de centre urbane infiintate fie prin acordare de statut urban unor comune, fie prin infiintarea de orase noi in jurul unor obiective industriale nou construite: Nowa Huta (Polonia), Dunaujvros (Ungaria), Eisenhttenstadt (Germania), Victoria (Romania).

Clasificarea oraselor dupa criterii geografice

-dupa pozitia geografica

Orase situate pe litoral, orase-port: Londra, Sankt Petersburg, Rotterdam, Odessa, Istanbul, Barcelona.

Orase situate in interiorul continentului: Paris, Viena, Berlin, Moscova, Kiev, Bucuresti.

-dupa marimea demografica

In Europa exista peste 60 de orase cu populatie ce depaseste 1 mil. loc

In prezent, aglomeratia urbana Moscova este considerata cea mai mare entitate urbana a Europei (cu o populatie de 12,1 mil. loc.).

In viitorul apropiat este de asteptat ca orasul Istanbul sa devina cel mai mare oras al Europei sub aspect demografic.

-dupa functia urbana

- Orase cu functie comerciala: Genova, Leipzig, Venetia, Anvers, Lyon, Cracovia, Narwik, Cardiff, Arhanghelsk, Odessa.

- Orase cu functie industriala: Manchaster, Birmingham, Essen, Katowice, Donetk, Torino, Brasov

- Orase cu functie culturala: Viena, Florenta, Sankt Petersburg, Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford, Cambridge, Heidelberg

- Orase cu functii de servicii: Baile Herculane, Vichy, Karlovy-Vary, Nisa

- Orase cu functie financiara: Londra, Paris, Zűrich, Frankfurt

- Orase cu functie portuara: Rotterdam, Hamburg, Liverpool, Gdansk, Constanta

Nivelul de urbanizare al Europei este evidentiat si de ponderea de 77 % a populatiei urbane.

SISTEMUL DE ORASE AL ROMANIEI

Cele mai vechi centre urbane din Romania sunt orasele colonii intemeiate de greci pe litoralul Marii Negre: Tomis, Callatis, Histria.

O alta generatie de orase antice sunt cele romane: Drobeta, Dierna, Napoca, Potaisa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Orasele intemeiate in Evul Mediu: Brasov, Bistrita, Suceava, Targoviste, Craiova, Iasi, Bucuresti, Timisoara, Oradea.

Orasele moderne au aparut fie prin dezvoltarea oraselor preexistente, fie prin aparitia de orase noi: Hunedoara, Resita.

Sistemul actual de orase din Romania cuprinde urmatoarele categorii dupa marimea demografica:

municipiul Bucuresti cu aproximativ 2 mil. loc. este oras capitala cu functii complexe;

orase cu populatie cuprinsa intre 200.000 si 350.000 locuitori: Iasi, Galati, Brasov, Constanta, Ploiesti, Braila, Craiova, Timisoara, Oradea, Cluj unele dintre acestea au pentru Romania si functie de metropola regionala;

orase cu populatie cuprinsa intre 100.000 si 200.000 locuitori: Suceava, Botosani, Piatra Neamt, Bacau, Focsani, Buzau, Pitesti, Ramnicu-Valcea, Drobeta-Turnu Severin, Arad, Satu Mare, Sibiu, Targu Mures;

orase cu populatie intre 50.000 si 100.000: Tulcea, Targoviste, Barlad, Vaslui, Resita, Deva, Bistrita Slobozia, Calarasi sunt orase de echilibru cu influenta judeteana si interjudeteana;

cele mai multe orase sunt orasele mici si foarte mici cu influenta locala in teritoriu

Municipiul Bucuresti este centru urban de nivel european cu caracteristici de metropola regionala pentru sud-estul Europei.