AGI

AGI

,,Nici legile, nici tocmeala tarii pre obicee bune nu-s legate, ci toata direptatea au lasat pre acel mai mare, ca sa o judece si ce i-au parut lui, ori bine, ori rau, aceia au fost lege, de unde au luat si voie asa mare si varf''.

(Grigore URECHE)

n aga turcesc caruia nu-i mai stim numele, insoteste in toamna lui 1559, de la Poarta si pana in Tara Romaneasca, o delegatie boiereasca (condusa de banul Toader, fostul dregator al lui Mircea Ciobanul si Stepan mare portar). Ei aduceau porunca de investire ca domn a fragedului vlastar care va ramane in istorie sub numele de Petru cel Tanar (1559-1568) .

Vom reda in cele ce urmeaza cativa dintre cei care, pentru perioade variabile de timp, au indeplinit dregatoria de aga.

Vel aga Mihai (Viteazul). Nascut in 1558, viitorul domnitor (1593-1601) si unificator al provinciilor romanesti, a fost mare aga[3] la varsta de 34 de ani, in vremea domniei lui Stefan Surdul (1591-1592). In opinia cunoscutului istoric Nicolae Stoicescu, inca din vremea domniei lui Mihai Viteazul, aga comanda numerosii dorobanti din armata . Oricum ar fi, pentru noi, constituie o mare mandrie faptul ca intaiul unificator al provinciilor romanesti a fost pentru o vreme aga.

Aga Stefan Razvan. Domn al Moldovei intre o primavara si-o vara (aprilie si august 1595), dupa cum graiesc cronicele, Voda Razvan era pe jumatate tigan. Inainte de a urca pe tron fusese aga numit de Aron Voda (1591-1592; 1592-1595). A uitat repede binele facut, caci in aprilie 1595 isi dadu ,,agiutorul la arestuirea lui Aron Voda''[5] si astfel urca el in ravnitul scaun. Tradarea se plateste si va ajunge sa fie detronat de Ieremia Movila.

Vel aga Lecca. De obarsie italiana, filiatia sigura a familiei Lecca incepe in sec. al XVI-lea, prin vel aga Lecca (1550-1610), ,,unul dintre cei mai ilustri boieri ai lui Mihai Viteazul''[6]. In 1598 comanda 500 de viteji, trimisi de Mihai in ajutorul lui Sigismund Bathory. Este cel care-l insoteste pe voievod in Ardeal, numit comandant al cetatii Chioar, invins in lupta de la Goraslau. La 3 martie 1628, Alexandru Ilias intarea lui Preda Spatar cativa vecini in satul Tancabesti, in urma unor judecati. Acesti vecini fusesera in sat in vremea ,,legaturii'' lui Mihai Viteazul, iar mai inainte au fost vecini ai ,,raposatului jupan Leca, fost mare aga in sat la Tancabesti'' . Aga Lecca este amintit uneori ca membru al Sfatului Domnesc si apare si in cunoscutul tablou al lui Constantin Lecca (1810-1887), ,,Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia''.

Aga Patrascu, supranumit Viteazul, din neamul Vacarescu. Dupa cum se stie, originea familiei este transilvana, Vacarescu fiind nume adoptat in secolul al XVII-lea, dupa mosia Vacarestii de Dambovita. Aga Patrascu a fost intaiul nascut al comisului Radu zis ,,Belsug'', ajuns mare ban al Craiovei, in vremea lui Mihai Viteazul. Numele lui provine tocmai de la tatal voievodului, care-l botezase. Este ctitorul bisericii Vacaresti de langa Targoviste, iar descendentii sai - daca a avut - au ramas necunoscuti[8].

Aga Stoica din Farcas. ,,Popa Stoica din Farcas'', reprezinta un personaj legendar, unul dintre cele mai brave capetenii din oastea lui Mihai Viteazul. Interesant este si faptul ca, el ajunge aga dupa ce fusese. preot! La 16 iulie 1595 ,,alese Mihai Voda osti care erau mai de folos si pune cap pe Farcasiu Aga'', pe care-l trimite peste Dunare, sa lupte cu turcii, la Vidin[9]. Din nefericire, bravul popa este ucis in lupta si impreuna cu el cad mai multi boieri. Fiul sau, Radu, era in 1639 mare stolnic.

Aga Vasilachi Paindur. La 15 decembrie 1628, Oancea logofat si nora sa vand pitarului Mitrea o parte din satul Musetesti, judetul Arges. Martori sunt aga Vasilachi Paindur si aga Neagul[10].

Aga Stamate. Printr-un inscris dat la 18 iunie 1629, domnitorul Alexandru Ilias intareste marelui armas Coanda satul Baldaluiu lui Buia din jud. Olt, martor fiind aga Stamate.

Aga Matei Basarab. Domnitor al Tarii Romanesti intre 1632 si 1654, cel mai mare ctitor bisericesc al romanilor, Matei este nevoit sa pribegeasca in Transilvania, din cauza prigonirilor la care era supus de aprigul Leon Voda. Un document din 20 octombrie 1630 consemneaza aceasta realitate, in grupul de fugari fiind si ,,aga Matei ot Brancoveni''.

La 1630, aga Matei Basarab cu rosii (calarimea de tara) de peste Olt, se rascula impotriva lui Leon Voda[11]. Viitorul domn este amintit o lunga perioada, in numeroase documente, indeplinind dregatoria de aga. Doar o privire aruncam in vechile hrisoave si iata ce descoperim:

la 23 martie 7136 (1628), domnitorul Alexandru Ilias intareste lui Gorgan mare spatar si lui Matei mare aga din Brancoveni satul dambovitean Odobesti[12];

la 18 martie 1628, Matei aga este martor la intocmirea unui zapis, prin care Mihai Moldoveanu ,,se vinde'' vecin boierului Sima, pentru o datorie neplatita[13];

la 21 mai 1628, Dona si Mihai se invoiesc impreuna cu Stefan si Radul sa imparta mosiile, tiganii si datoriile. Martor vel aga Matei din Brancoveni;

In Letopisetul Cantacuzinesc. Istoria Tarii Romanesti (1290-1690), se relateaza lupta de la 25 octombrie 1632, ,,din jos de manastirea Plumbuitei'', dintre ostile domnitorului numit de Poarta, Radu Alexandru Ilias si cele ale lui Matei Basarab. Acesta din urma va obtine recunoasterea turcului, iar in aceasta lupta fraticida - una din multele care au macinat vlaga acestei natii - au luptat sub steagul sau spatarii Tudosie si Gherghie si aga Oprea, comandantul dorobantilor. In lupta a pierit si aga Vasilache[14].

• Aga Constantin Vacarescu. Este fiu al lui Radu Vacarescu (1693 - 1781) si var primar cu banul Ienachita Vacarescu. A fost casatorit cu Anica Cretulescu, tot de vita nobila.
• Vel aga Nicolae Coci - tatal voievodului moldovean Vasile Lupu (1634-1653), mentionat in pisania bisericii Stelea din Targoviste;
• Aga Tudoran. In urma mortii fiicei sale prea-iubite, acest aga care a ctitorit - alaturi de boierii Vladeni - mandra cladire a Manastirii Aninoasa, din judetul Arges, se calugareste sub numele de Teodosie. Portretul sau se afla zugravit chiar in naosul bisericii[15].
• Aga Ion Neculce. Nascut in anul 1672, viitorul cronicar se tragea dupa mama din Cantacuzinii impamanteniti, iar dupa tata cobora dintr-o familie de aromani. Daca la doar 21 de ani era postelnic, in anul 1700 era aga si se ocupa de primirea solilor, iar cinci ani mai tarziu era spatar al domnitorului Antioh Cantemir. In 1711, in timpul luptei de la Stanilesti, era hatman al ostirii, iar in 1731 ajunse mare vornic. Retras la mosia sa de la Prigoreni, in preajma Iasilor, era rasplatit cu o pensie si aici isi scrie savuroasa si deosebit de importanta cronica, Letopisetul Tarii Moldovei. A raposat in 1745.
• Aga Matei Cantacuzino. O vreme vel aga, Matei era fiul Elenei si al postelnicului Constantin Cantacuzino, fratele mai mic al domnitorului Serban Cantacuzino (1678-1688) si a raposat in 1687, fiind ingropat in tinda bisericii Cotroceni[16].
• Vel aga Cornea Brailoiu. Dupa ce a fost mare aga, Cornea Brailoiu era mare ban in 1695; tinta a unor uneltiri, este ucis in 1705 si ingropat la Manastirea Tismana, alaturi de sotia sa, Stanca[17].
• Aga Constantin Cretulescu. Este fiul marelui vornic Iordache Kretulescu (conform carturarului Scolii Ardelene Gheorghe Sincai, el a fost ginere al domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind casatorit in 1700 cu o fiica a acestuia, Safta, cea care a pastorit Asezamintele Brancovenesti) . Dupa aga, Constantin Cretulescu ajunge vornic si ban (1775). Un stranepot de-al sau va fi si el aga (insurat cu Catinca Brailoiu, a murit in 1878) .

Vel aga Constantin Balaceanu. Potrivit unor studii genealogice, familia Balaceanu isi are obarsia din Balaciu de Teleorman si s-ar trage din ,,vechea casa a Basarabilor''[20]. Badea Balaceanu zis ,,Usurelul'' a avut de fiu pe acest aga Constantin, ajuns conte al Imperiului Habsburgic, ginere al lui Serban Cantacuzino (lua in casatorie pe Maria) si dusman inversunat al lui Constantin Brancoveanu. Participa de partea austriecilor in razboiul cu turcii, din oportunism, intrucat vana tronul tarii. Este tradat de un capitan de cazaci din Focsani, care lupta in oastea trimisa in ajutorul turcilor de Constantin Brancoveanu. Dupa miseleasca sa moarte , se spune ca Brancoveanu a poruncit sa se aduca capul lui, care a fost infipt ,,intr-un prepeleac, in mijlocul ograzii'', unde a ramas vreme de un an. Ion, fiul agai Constantin Balaceanu, va pieri si el sub tortura, in vremea lui Voda Mavrocordat, acuzat fiind de tradare fata de austrieci. Pentru tradare, lui Badea Balaceanu i se ard casele, ramanand numai biserica Sf.Dumitru, zisa ,,de juramant'', existenta si azi intr-un mic perimetru format de str.Postei, str.Sf.Dumitru si str.Franceza, nu departe de biserica Stavropoleos, in spatele Muzeului National de Istorie a Romaniei.

Vel aga Costachi Conachi. Tatal lui Costachi a fost Anghel Conachi, mare comis in Moldova, in vremea lui Dimitrie Cantemir. Costachi va ajunge mare aga in Divanul domnesc la 1716, in timpul celei de-a treia domnii a lui Mihai Racovita (1715-1726). Casele sale din Iasi vor fi pradate de catre catanele comandate de capitanul Ferentz Eman, care piere si el in lupta dintre tatari si catane[23].

Aga Alecu Dalgeanu. Ana, fiica unui boier, Dumitru Urdareanu, care traia la sfarsitul sec. al XVIII-lea, se casatoreste cu acest aga Alecu Dalgeanu[24].

Aga Barbu Balaceanu. Pe Barbu clucer Balaceanu il intalnim intr-un hrisov din 1688, cand avea si rangul de aga; in 1703 este mare clucer, pentru ca in 1728 sa ajunga mare postelnic[25].

• Aga Zamfir Creteanu. Neamul Creteanu provine inca din vremea domniei lui Matei Basarab (1632-1654), din mosia ilfoveana Creata. La inceputul secolului al XIX-lea avem un vel paharnic Ion Creteanu, urmasul sau fiind aga Constantin, insurat cu Maria, fiica vornicului Constantin Samurcas, caimacamul Craiovei, cu care va avea nu mai putin de 13 copii. Un fiu al sau, George (1829-1886), ajunge ministru[26].
• Aga Alexandru Villara (1786-1852). Fugit la Brasov in timpul revolutiei de la 1821, Villara a profitat de pe urma miscarii. Face parte din randul boierimii ostile domnului Grigore al IV-lea Ghica, este arestat ca autor al unor proiecte de reforma. A fost arestat sub acuzatia de a fi acordat 50.000 de piastri Eteriei si inchis la Stara Zagora (Bulgaria), fiind eliberat in 1827. In 1831 este numit mare vistier, ministru de finante (1834), an in care, la Atelierul naval de langa Giurgiu se construieste pentru el primul vas romanesc, care va transporta la Constantinopol 100 tone grau. In vremea domniei lui Bibescu, este ministru de Interne si il insotea pe domnitor atunci cand se produce atentatul asupra sa (10 iunie 1848)[27].
• Aga Mihai (Mihaita) Filipescu. In vremea sa (1822-1823), de Buna Vestire, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica ii inmana in cadrul unei ceremonii lui vel aga Mihai Filipescu primul drapel al Agiei. Inainte de 1821, acesta facea parte din partida boierilor ostili consulului rus Pini, fiind arestat pentru protestele sale fata de actiunile acestuia. In timpul lui Grigore Dimitrie Ghica, pe la 1823-1824, Filipescu si alti boieri (fostul ban Alexandru Nenciulescu, marele postelnic Iancu Cocorascu, marele logofat Constantin Balaceanu s.a.) au organizat un complot. Sunt descoperiti, arestati si inchisi pe la diferite manastiri, dupa obiceiul vremurilor de atunci[28].
• Aga Constantin Bellu. Numit domn in Tara Romaneasca, Grigore al IV-lea Ghica avea de infruntat aversiunea boierilor, nemultumiti de politica financiara. In fapt, domnitorul nu a intreprins masuri radicale, insa boierii mici doreau sa se ridice, cei mari se intrebau de ce nu sunt ei pe tron, iar domnul avea de platit sume mari turcilor, dupa revolutia lui Tudor. Boierii actionau cu complicitatea familiilor Balaceanu, Golescu si a agai Constantin Bellu, desi tatal acestuia era prieten intim al domnului. In prima perioada a domniei lui Grigore Ghica sunt arestati arnauti, domnea nesiguranta, generata de furturi si pradaciuni, zilnic erau arestate persoane, trimise la Silistra. Putini scapau.

• Aga Constantin Cornescu (1793-1851) si aga Constantin Cantacuzino. In vremea ocupatiei rusesti, la 23 septembrie 1808, presedintele Divanurilor Principatelor Moldova si Valahia aproba demisia agai Constantin Cornescu si numirea lui Constantin Cantacuzino. Cornescu a fost comis, hatman, membru al Divanului Criminal (1836), deputat in Obsteasca Adunare (1839), mare logofat, candidat la domnie (1842), ministru al Cultelor (1847).
• Aga Grigore Dimitrie Ghica - domnitor al Tarii Romanesti intre 1822-1828, Grigore al IV-lea Ghica a fost de mai multe ori aga, spatar, vistier si ban. Desi fostul ministru de Interne Ion Ghica il socoteste ,,om cu foarte putina invatatura''[29], vreme de 7 ani, tara cunoaste o perioada de liniste.
• Aga Iordache Florescu La 23 iunie 1826, ,,Obstea ovreilor'' din Bucuresti cerea domnitorului sa li se dea voie ,,sa intocmeasca sinagoga lor la casile cu locul d-lui biv vel aga Iordache Florescu, ce este peste apa Dambovitei, din dosul hanului lui Manuc''[30].

• Aga Iordache Cuza. Un Iorgu Cuza, (unchi al parintelui viitorului domnitor Alexandru Ioan Cuza, a fost mare spatar si ispravnic in Moldova), mare paharnic, ban, caminar, vornic, ajunge epistat al Agiei, in 1821. Nepotul sau de frate, Iordache Cuza, a fost o vreme mare comis, apoi aga[31].
• Vel aga Alecu Ghica. Bucuresti, 1812-1813;
• Vel aga Grigore Filipescu. Aga al Bucurestiului, prin 1813;
• Vel aga Matei Cantacuzino. Bucuresti, 1816;
• Vel aga Nicolae Filipescu. Bucuresti, 1821;
• Ghenci aga. Veniti in Capitala sub comanda lui Chihaia Bei, pasa al Silistrei, pentru a inabusi revolutia lui Tudor Vladimirescu, turcii omoara pe insurgentii Bimbasa Sava, Ghenci aga si capitan Mihali. Pentru ca ofereau drept rasplata pentru fiecare cap taiat un beslic, au pierit si multi bucuresteni nevinovati[32];
• Vel aga Scarlat Gradisteanu. Bucuresti, 1821;
• Vel aga Nicolae Mavros (Mavru)[33], Bucuresti, 1823; De neam fanariot, Nicolae Mavru a fost cumnatul domnitorului pamantean Grigore IV Ghica, cel care, venit in domnie, ia masura pavarii cu piatra a ulitelor centrale. ,,Vizita pravaliile, insotit cu aga, in cautarea de paine si carne si cand gasea lipsa, tintuia pe vinovat, prinzandu-i cu o tinta cercelul urechii de un stalp de prin raspantiile Capitalei''[34]. De buna seama ca, in vremurile de acum, un asemenea aga ne-ar fi de mare trebuinta!
• Vel aga Costache Cantacuzino. In 1830, dupa intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, aga Cantacuzino facea parte din Comisia pentru infrumusetarea Politiei (orasului). De altfel, el era si autorul unui proiect de administrare a Bucurestiului.
• Vel aga Iancu Filipescu, Bucuresti, 1830-1837; Iancu Filipescu este primul aga ce are competenta teritoriala totala asupra Bucurestiului, pana acum spatarul avand periferia, iar aga centrul. Ulterior functiei de aga, Iancu Filipescu a fost primar, iar in 1848 caimacam al Tarii Romanesti.
• Vel aga Nicolae Golescu 1839). Potrivit cercetatorilor, neamul Golestilor este descendent din Baldovin Parcalabul, care-si ducea zilele pe la sfarsitul sec. al XV-lea[35]. Din casatoria lui Dinicu Golescu cu Zoita Farfara au rezultat patru baieti, cu totii ajunsi oameni politici: Stefan , Radu , Alexandru si Nicolae. Despre acesta din urma vom vorbi mai mult, intrucat este numit sef de Politie, in 1839 . S-a nascut in 1810 si la fel ca fratele sau, face studii in tara cantoanelor, intra in armata, ajungand adjutant al lui Alexandru Ghica si sef de politie. Ministru al Trebilor din Afara, sef al Departamentului Dinlauntru in timpul lui Gheorghe Bibescu, la 1848 face parte din Comitetul revolutionar si din Locotenenta Domneasca. In urma represiunii este arestat de turci si exilat la Paris. Generalul Nicolae Golescu a luat parte la detronarea lui Cuza, a fost membru in Locotenenta Domneasca, presedinte al Consiliului de ministri, ministru de externe (1868) si inspector general al Garzii Nationale. A raposat in 1878. Nu a avut copii.
• Vel aga Alexandru Vlangoli. Este familie de sorginte fanariota, existent in Bucuresti, pe la 1842. Acest nume nu mai exista azi.
• Marele aga Constantin Glogoveanu. La 3 ianuarie 1847, M.Stoianovici, negutator bucurestean, adresa o plangere ,,marelui aga Constantin Glogoveanu din Craiova''[39].

Tabel cu agi ai Bucurestilor