Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc

A. Intemeirea statelor medievale romanesti

Societatea romaneasca de la inceputul mileniului II gravita in jurul obstii rurale, bazat pe proprietatea comuna a pamantului, cu propria ierarhie sociala, cu o incipienta clasa feudala, platind tribut statului sau unei puteri politico-militare vremelnice.

B. Formatiuni politice in Transilvania

Primele informatii despre formatiunile statale romanesti ne sunt date pentru inceputul secolului X, de catre Gesta Hungarorum a lui Anonymus ce vorbeste in Transilvania de voievodatele/ducatele lui Gelu, Glad si Menumorut. Acestea sunt localizate in interiorul spatiului transilvan, in Banat si Crisana, opunandu-se expansiunii maghiare.

Un secol mai tarziu ofensiva maghiara are de a face cu opozitia lui Ahtum urmas al lui Glad ce stapanea Banatul si Crisana si ceea a lui Gyla/Gyula/Geula urmas al cuceritorului Tuhutum ce stapanea intregul spatiu al depresiunii transilvane. Ambii sunt vasali Bizantului si se opun, fara succes cuceriri initiate de regele Stefan cel Sfant.

C. Formarea statelor medievale - Tara Romaneasca

Marea invazie tataro-mongola a produs distrugeri, dar in acelasi timp a oprit expansiunea maghiara si polona, permitand o mai

buna cristalizare a formatiunilor prestatale de la sud de Carpati. Diploma cavalerilor ioaniti, colonizati de regii maghiari in Banatul de Severin mentiona existenta voievodatelor lui Litovoi(nordul Olteniei si Tara Hategului) si Seneslau(Arges, Muscel, Dambovita si Fagaras), a cnezatelor lui Ioan si Farcas (pe cursul Oltului sud carpatin). Dupa esecul tentativei de independenta a lui Litovoi din perioada 1275-1277, documentele il mentioneaza in 1324 ca mare voievod si unificator pe Basarab, fiul lui Tihomir si urmas al lui Seneslau. Unificarea teritoriilor sud carpatice pe fondul vidului de putere in Ungaria si Balcani este desavarsita militar prin victoria impotriva lui Carol Robert de Anjou in 1330 la Posada.

Nicolae Alexandru consolideaza statul ii extinde granitele spre est la nord de gurile Dunarii, creaza mitropolia ortodoxa de la Arges(1359) si se apropie de puterile balcanice. Vladislav I Vlaicu desavarseste institutiile statului, bate moneda si respinge un atac maghiar.

D. Formarea statelor medievale - Moldova

Spatiul est carpatic se afla in atentia Poloniei si Ungariei, inj contextul luptei antitatare. Regele maghiar Ludovic I cel Mare, creeaza in nord-vestul Moldovei o marca militara cu capitala la Baia, condusa de voievodul roman maramuresan Dragos de Bedeu. Pe fondul luptei antimaghiare are loc trecerea in Moldova a conducatorului maramuresan, voievodul Bogdan de Cuhea impreuna cu oamenii sai. Acesta va prelua conducerea luptei reusind sa obtina independenta tarii. Urmasii sai Latcu, Petru I Musat si Roman I Musat, vor consolida institutiile statului, se vor apropia de Polonia si vor desavarsi unificarea teritoriala.

E. Formarea statelor medievale - Dobrogea

Formatiunile existente in secolele XI-XII sunt unificate in Tara Cavarnei de catre despotul Balica(1346-1354) si transformata intr-o forta politica locala de catre Dobrotici(1354-1386). Ivanco(1386-1391) se sesprinde de Bizantul muribund si dispare in lupta cu turcii, teritoriul dobrogean fiind inclus Tarii Romannesta, pana in 1420 de Mircea cel Batran. Dupa aceasta data Dobrogea trece pana in 1878 sub stapanirea imperiului Otoman.

F. Evolutia Transilvaniei in cadrul regatului maghiar     

Voievodul Transilvaniei exercita puterea in 7 comitate, organisme de administratie de model occidental, bucurandu-se de o larga autonomie fata de regalitate. Colonistii sasi si secui, asezati din motive militare si economice in sudul si estul provinciei, dispuneau de o organizare autonoma in 7 scaune si 2 districte, respectiv 7 scaune. Romanii isi mentineau organizarea autonoma in 30 de districte de margine

G. Structuri institutionale - Transilvania

Institutiile sunt de factura occidentala, cu specificitate pentru comitate, dar si pentru sasi si secui. Voievodatul se bucura de autonomie si autoguvernaqre, trecand dupa 1541 sub suzeranitate otomana. Catolicizare si maghiarizarea nobilimii romanesti este dublata de impunerea dupa rascoala din 1437 a sistemului natiunilor(medievale) privilegiate si introducerea in a doua jumatate a secolului XVI a parincipiului religiilor recepte, ambele excluzand pe romanii majoritar tarani de rit ortodox. Habsburgii vor initia din interese personale prin Diploma leopoldina - 1701, crearea bisericii Greco-catolice, ce a permis accesul unor romani la studii, contact cu occidentul si dezvoltarea constiintei nationale.

H. Structuri institutionale - Tara Romaneasca si Moldova

Institutiile se structureaza in secolele XIV-XV, dupa clasicul model occidental, dar cu particularitatile locale. Institutia centrala este DOMNIA, electiv ereditara pentru Basarabi si Musatini, detinatoarea puterii economice, politice, militare, juridice, fiscale si religioase. Ea era dublata de SFATUL DOMNESC, format initial din toti boierii si apoi de boierii cu dregatorii, ce asigurau aparatul administrativ-militar si juridic, la care se adauga ADUNAREA STARILOR PRIVILEGIATE si ierarhia bisericeasca ortodoxa condusa de mitropolit, dar subordonata domniei.. Perioada fanariota marcheaza pierderea autonomiei militare si de politica externa, transformarea domniei intr-o functie administrativa egala cu pasa cu 2 tuiuri. Vanzarea tronului si grecizarea sfatului si bisericii, este dublata de generalizarea coruptiei, a vanzarii-cumpararii functiilor, multiplicarea servitutiilor, functiilor, darilor, maximizarea venalitatii, coruptiei si decaderii puterii domnesti.