Avantul si expansiunea (sec. 11-13)

Avantul si expansiunea (sec. 11-13)

Cristalizarea practicilor si institutiilor feudale coindide, in Europa, cu o lenta, dar profunda mutatie a economiei si societatii. Populatia creste in ciuda calamitatilor naturale si a razboaielor. Padurea si landa se retrag in fata taranilor si a calugarilor defrisatori, comertul si activitatea artizanala se dezvolta in toate regiunile crestinatatii, stimuland reinnoirea oraselor in care se impune o noua elita, in lupta deja cu puterea senioriala, dar si cu "poporul marunt". Acest avant se insoteste de vointa de a cuceri si recuceri, vointa a carei manifestare spectaculoasa o reprezeinta Cruciata si instalarea occidentalilor in Pamantul Sfant.

1. cresterea demografica si defrisari

Consensul istoricilor asupra motorului care a generato asemenea explozie nu este unanim Þ ipoteze:

ð    redeschiderea cailor maritime in Mediterana si in marile septentrionale dupa zavorarea lor de catre sarazini si normanzi.

ð    influenta exercitata asupra Europei de catre modelele orientale, vectori ai zestrei culturale si stiintifice ale antichitatii.

ð    progresul tehnic Þ randament mai mare in agricultura si in prelucrarea metalelor. Totusi, nu progresul tehnic este cel care influenteaza productia, ci, mai degraba, nevoia unei cresteri a productiei duce la ercarea de a gasi noi solutii.

Dar pentru ce este nevoie de o crestere a productivitatii, daca nu pentru satisfacerea unui numar mai mare de oameni. Intr-adevar, in sec. 11-12 Europa se confrunta cu o explozie demografica. Aceasta constatare, insa, deplaseaza problema: oamenii sunt mai numerosi din cauza ca sunt mai multe nasteri sau pentru ca numarul deceselor scade? Fara indoiala ca ambii factori sunt importanti, chiar daca, pare-se ca al doilea primeaza. Dar iarasi de ce? :

ð    Georges Duby este de parere ca aceasta s-ar datora instalarii unei perioade de relativa acalmie in Europa

ð    Robert Fossier este de parer ca este vorba de o oscilatie climatica de lunga durata, care a afectat negativ N si S Europei, in timp ce in C a avut efecte pozitive: cresterea nivelului raurilor, fertilitate sporita a solului, o mai mare egularitate a perioadelor insorite.

Oricum, in Europa populatia este ma numeroasa si, mai mult decat atat, traieste mai mult. O stare mai buna a scheletului, avantul evident al uneltelor, cresterea volumului de seminte atesta ca foametea scade in sec. 12. totusi, aceasta nu elimina vulnerabilitatea culturilor la diferite calamitati: secete, inundatii etc. aceasta cu atat mai mult cu cat numarul celor care trebuie hraniti este mai mare. Un exemplu este seceta din 1031-1033, cand la Tournus s-a vandut carne de om.

Nevoia de a hrani un numar mai mare de oameni Þ un imens efort de defrisare. Intreprins la scara mica inca de prin 900, in Germania si Franta, acest efort este intrerupot de invaziile normande si maghiare, fiind reluat de abia in sec. 11. Peste tot, occidentalii fac sa avanseze civilizatia agricola in detrimentul padurii, al landei si al mlastinilor se cate si asanate, ale zonelor de litoral inundabil, protejate de diguri. Aceasta munca este intreprinsa de tarani care actioneaza individual,fie marindu-si propriul teren, fie stabilindu-se in regiuni inca nelocuite.

Acestor initiative modeste le raspund seniorii, laici sau ecleziastici, suveranii si orasenii, care vor cu totii sa-si intareasca dominatia politica asupra tinuturilor inconjuratoare. Ordinele monastice si cele militare joaca un rol esential in acest imens efort de colonizare rurala. Toti tin sa-i stabilizeze pe cei care vin sa-si ofere forta de munca: diminuarea taxelor senioriale, eliminarea corvezilor, ingradirea pamanturilor cedate gratuit etc.

Defrisarile se afla la baza intemeierii multor sate, orase si targuri de dimensiuni variate. Ca urmare intreaga crestinatate este afectata de aceasta puternica miscare de cucerire a noi pamanturi, de colonizare agrara si de grupare a populatiei in aglomerari sedentare, inca legate de un castel, altele mai putin dependente de relatiile feudale.

Aceasta dilatare a spatiului cultivabil este insotita de o crestere a randamentelor favorizate de progresele in domeniul inhamarii, aratului, pregatirii pamantului (asolanamentul trienal), care permit producatorilor sa-si realizeze cateva rezerve pentru vremuri mai grele, dar si pentru integrarea lor in economia de schimb. Acesti tarani asigura aprovizionarea orasului vecin, care le furnizeaza, in schimb, obiecte ale artizanatului si comertului sa de redistribuire. Acolo unde surplusul este mare si unde productia se specializeaza, taranii alimenteaza orasele cu tot felul de materii prime absolut necesare industriilor din oras: lna, lemn, in, canepa etc. toate acestea tind sa introduca in lumea rurala un embrion de economie capitalista, punand in raport direct interesele marilor proprietari cu cele ale negustorilor si bancherilor.

2. Avantul oraselor

In toate regiunile crestinatatii occidentale, orasele cunosc, in sec. 11-14, un avant spectaculos. La originea acestui fenomen, Pirenne aseza, in Occident, reluarea activitatilor comerciale, consecinta directa a incheierii invaziilor normande si maghiare si mai ales a recuceririi bazinului meditereanean, devenit, incepand cu sec. 8, un lac musulman. Din aceasta teorie Þ orasele au suferit de la aceasta data un puternic declin si o restrangere a activitatii lor comerciale Þ au supravietuit numai doua tipuri de aglomerari urbane:

ð    cetatile episcopale, fostele resedinte ale diocezelor romane din Imperiul tarziu

ð    burgurile sau castra, ridicate pentru a tine piept navalitorilor

Incepand cu sec. 11, in contextul relansarii comerciale, cei care au determinat reinvierea oraselor si rapida dezvoltare a acestora au fost negustorii care si-au instalat antrepozitele si activitatea in jurul aglomerarii initiale, mai exact in jurul portus-ului sau la periferia targului.

s-a spus ca aceasta teorie nu este intru-totul gresita, chiar daca de-a lungul vremurilor i s-au mai adus unele imbunatatieri.