CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE - Revolutia de la 1848-1849

CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE - Revolutia de la 1848-1849

Situatia internationala - anul 1848 in Europa

- declansarea revolutiilor burgheze intr-o serie de state europene (spatiul italian si german, Franta, Imperiul Habsburgic):

Ø      emancipare sociala;

Ø      emancipare nationala.

- evenimentele din spatiul romanesc au fost influentate de lupta pentru eliberare nationala a popoarelor aflate sub dominatia Imperiului Otoman;

- formarea unui stat maghiar independent;

Cauze

Ø      incalcarea autonomiei de catre Imperiul Rus;

Ø      politica de maghiarizare in Transilvania;

Ø      politica de germanizare in Banat si Bucovina;

Ø      necesitatea modernizarii societatii romanesti.

Desfasurarea revolutiei

- conditiile izbucnirii:

Ø      revolutia europeana

Ø      intensificarea propagandei in Tarile Romane

Ø      revolutia maghiara urmareste anexarea Transilvaniei la Ungaria.

I. MOLDOVA

Reprezentanti revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza;

Adunari populare: Adunarea de la Iasi, hotel Petersburg in martie 1848;

Document programatic: Petitia proclamatiune;

Revendicari:

imbunatatirea situatiei taranilor;

dizolvarea Adunarii Obstesti;

reorganizarea invatamantului;

libertate personala;

desfiintarea cenzurii;

eliberarea detinutilor politici;

infiintarea unei garzi nationale.

Desfasurare:

La 29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. In iunie 1848 trupe rusesti intra in Moldova.

II. TARA ROMANEASCA

Reprezentanti revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A. Rosetti, I. H. Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.

Adunari populare: Adunarea de la Izlaz - 9 iunie 1848.

Document programatic: Proclamatia de la Izlaz.

Revendicari:

inlaturarea protectoratului strain;

desfiintarea privilegiilor feudale;

eliberarea clacasilor si improprietarirea lor cu pamant;

secularizarea averilor manastiresti;

dezrobirea tiganilor;

garda nationala;

libertatea tiparului,

egalitate in fata legilor;

schimbarea institutiilor statului;

domn ales pe 5 ani.

Desfasurare:

La 11 iunie incepe revolutia si la Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu aproba Constitutia (Proclamatia) de la Islaz, dupa care abdica si se refugiaza in Transilvania.

La 14 iunie se alcatuieste Guvernul Provizoriu format din revolutionari care incearca infaptuirea unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti, organizarea de garzi civice, adoptarea unui drapel national;

Armata rusa trece prin Moldova in Tara Romaneasca.

La 13 septembrie trupele turcesti intra in Bucuresti si are loc confruntarea din Dealul Spirii cu trupele de pompieri care sunt infrante.

Guvernul Provizoriu a fost inlocuit cu o locotenenta domneasca.

III. TRANSILVANIA

In Transilvania revolutia a avut un caracter predominant national.

Reprezentanti revolutionari: Simion Barnutiu, George Baritiu, Timotei Cipariu, Avram Iancu, Andrei Saguna.

Adunari populare: Marea Adunare Nationala de la Blaj din mai 1848.

Document programatic: Petitiunea nationala

Revendicari:

- folosirea limbii romane in administratie, scoala, justitie;

- independenta Bisericii Romane Ortodoxe;

- infiintarea garzii nationale romanesti;

- desfiintarea iobagiei si a dijmelor;

- libertatea cuvantului si a presei;

- participarea romanilor la Dieta;

- respingeau unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Desfasurare:

Obiectivele revolutiei maghiare au intrat in conflict cu cele ale revolutionarilor romani din Transilvania. Dorinta Ungariei de a anexa Transilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor romani, de aceea trupele maghiare au invadat Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu. Nicolae Balcescu a incercat o mediere intre revolutionarii din cele doua tabere, dar s-a ajuns prea tarziu la o intelegere. Interventia armatelor tariste si austriece au inabusit revolutia, trupele maghiare capituland la Siria in august 1849.

CONSECINTE:

- revolutiile din Tarile Romane nu au avut efecte imediate; ele prin revendicarile stipulate au avut un caracter unitar;

- chiar daca au fost infrante, revolutiile de la 1848 au constituit un pas inainte pe drumul fauririi natiunii romane moderne;

- aceste miscari au reusit sa stranga legaturile dintre romanii din cele trei Tari Romane in vederea intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.