CULTURA IN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA IN SECOLUL AL XVI-LEA

Cultura in Tara Romaneasca si Moldova in secolul al XVI-lea

Un loc important in istoria culturii in Tarile Romane in epoca medievala il ocupa productia istoriografica. Primul letopiset s-a redactat in Moldova in timpul domniei lui Stefan ce Mare, in limba slavona. Originalul s-a pierdut, dar textul cronicii ne este cunoscut din copii ulterioare, in asa numitele Letopisete de la Bistrita si de la Putna, precum si in traduceri: Cronica moldo-germana, Cronica moldo-rusa si Cronica moldo-polona. Letopisetul dupa care s-au reallizat aceste copii si traduceri a fost redactat la curtea lui Stefan cel Mare, foarte probabil din insarcinarea domnitorului. Autorul scoate in evidenta figura domnitorului in contextul luptei antiotomane. In secolul al XVI-lea calugarii Macarie, Eftimie si Azarie au continuat cronica oficiala a Moldovei de la moartea lui Stefan cel Mare pana la 1574.

In Tara Romaneasca inceputurile istoriografice sunt mai tarzii. S-a ajuns la concluzia ca in secolul al XVI-lea s-au redactat doua cronici sau letopisete sumare in limba slavona, dintre care prima trata istoria Tarii Romanesti de la moartea lui Neagoe Basarab pana la 1568, iar cea de-a doua continua pana la Mihai Viteazul. Domnia lui Mihai Viteazul a fost tratata intr-o cronica oficiala redactata de logofatul Teodosie Rudeanu, pastrata doar intr-o traducere latineasca. Din aceeasi perioada dateaza Cronica Buzestilor, boieri care au jucat un rol important in timpul lui Mihai Viteazul.

In Tara Romaneasca s-a redactat o lucrare hagiografica, cu informatii despre istoria tarii in secolul XV si inceputul celui urmator - Viata Sfantului Nifon, patriarhul Constantinopolului. A fost scrisa intre 1517-1520 de Gavriil, Protul manastirilor de la muntele Athos, pe vremea cand se afla in Tara Ramaneasca. In aceeasi perioada domnitorul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, a redactat in limba slavona "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie", o lucrare pedagogica care trateaza diverse aspecte ale guvernarii.

In domeniul juridic s-au tradus din greaca in slavona colectii de legi bizantine. Zakonicul de la Targoviste, de exemplu, a fost copiat in 1451 de un gramatic de la curte din porunca domnitorului Tarii Romanesti, Vladislav al II-lea. In Moldova s-a copiat la finalul secolului al XV-lea Syntagma lui Matei Vlastares, o culegere de legi bisericesti si dispozitii penale si civile bizantine. In secolul al XVI-lea s-au tradus in limba romana unele legiuiri, dintre care in anii 1570-1580 Coresi a tiparit la Brasov Pravila sfintilor apostoli.

Inceputurile activitatii tipografice dateaza din primii ani ai secolului al XVI-lea. In Tara Romaneasca a functionat o tipografie la Targoviste in timpul domniei lui Radu cel Mare, cand tipograful Macarie a tiparit cateva carti bisericesti. De altfel majoritatea productiei tipografice a fost legata in primele secole de cartile bisericesti. In anii 1545-1546 s-a reluat activitatea tipografica in Tara Romaneasca, tiparindu-se unele carti bisericesti si la cererea domnilor moldoveni. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea se remarca activitatea tipografica a lui Coresi, care, in Scheii Brasovului, a tiparit mai multe carti bisericesti in limba romana. Cartile lui Coresi s-au difuzat in intreg mediul romanesc, atat an Transilvania, cat si in Tara Romaneasca si Moldova.