Doua constitutii, doua regimuri politice

Pe parcursul istoriei tara noastra a fost transferata de mai multe constitutii fiecare dintre ele reglementand un anumit tip de organizare politica.

Primul act cu valoare constitutionala este considerat Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din data de 7/19 august 1858" (1864), insotit de Legea Electorala, proclamate de Alexandru Ioan Cuza,care consfintea ideea de bicameralism - prin crearea Corpului Ponderator, care alaturi de Adunarea Electiva trebuia sa constituie puterea legiuitoare - si ideea ca ocuparea unor dregatorii sau functii administrative este incompatibila cu mandatul de deputat, cei care dobandeau asemenea functii nemaiputand face parte din adunarile elective.

Legea Electorala imparte alegatorii in doua categorii, dupa criteriul averii, respectiv alegatorii directi, categorie in care erau incluse persoanele care plateau o contributie de cel putin 4 galbeni, aveau varste de peste 25 de ani, stiau carte, precum si intelectualii si pensionarii cu un venit de cel putin 200 de lei pe an, si alegatorii primari, categorie in care erau incluse persoanele care nu stiau carte, dar care isi plateau contributia la veniturile statului. Contributia era diferentiata in functie de zona de provenienta, astfel, contribuabilii de la sate plateau 48 de lei, iar cei de la oras intre 80 si 100 de lei. Alegatorii din ultima categorie votau prin delegati votau prin delegati.

Perioada ascensiunii politice si constitutionale a Romaniei nu se incheie o data cu abdicarea, in februarie 1866, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza; dimpotriva, ea dobandeste noi dimensiuni, prin adoptarea si intrarea in vigoare la 1 iulie 1866 a noii Constitutii. Constitutia din 1866 a fost este inspirata din Constitutia belgiana din 1831, considerata la timpul respectiv cea mai liberala din Europa.Ea consfintea o serie de principii democratice. Aceasta a constituit baza juridica a regimului monarhiei constitutionale din Romania pana in anul 1923.

Constitutia din 29 martie 1923, a reprezentat un instrument juridic care a fost orientat spre cerintele dezvoltarii societatii intr-un stat de drept.

A fost adoptata in 1938 o noua constitutie, care incerca sa limiteze individualismul si sa dea intaietate socialului.Aceasta Constitutie a fost suspendata in 1940 cand a abdicat Carol al II-lea.

Perioada care a urmat 1948-1949 a marcat desavarsirea edificiului stalinist in Europa Centrala si de Est. Regimurile politice instaurate, de "democratie populara" au fost rezultatul unor factori externi, dintre care un rol important l-a avut ocupatia sovietica, ce a stavilit dezvoltarea interna fireasca a statelor din aceasta parte a Europei, dupa cel de-al doilea razboi mondial.

In perioada regimului comunist au fost elaborate mai multe acte constitutionale      Constitutia din 13 aprilie 1948, Constitutia din 24 septembrie 1952, Constitutia din 21 august 1965.

Constitutia din 1965- Constitutia din 2003

In 1965, la 47 de ani, N. Ceausescu devenea oficial succesorul lui Dej si prelua functia de prim-secretar al partidului. Succesiunea fusese asigurata de grupul Maurer, Bodnaras, Stoica si Apostol, continuatorii liniei nationale promovate de Dej. Perioada 1965-1968 a fost una de consolidare a puterii pentru Ceausescu, in detrimentul aliatiilor sai. N. Ceausescu ocupa in scurt timp importante functii in aparatul de stat, printre care si pe cea de presedinte al Consilului de Stat.

La 21 august 1965 a fost adoptata o noua Constitutie care urma sa puna in evidenta " victoria definitiva a socialismului in Romania". Spre deosebire de constitutiile socialiste anterioare, Constitutia din 1965 consacra si fundamenteaza cel mai pregnant monopolul politic al unei unice formatiuni politice, reprezentata de Partidul Comunist Roman.

Prin aceasta Constitutie, Romania era proclamata "Republica Socialista", considerandu-se ca dispune de o economie socialista generalizata si de relatii de productie socialiste, dominante, in toate domeniile vietii sociale, oranduirea socialista reusind sa se impuna in mod deplin si definitiv art. 1. Tot in acest articol prevede si faptul ca Romania este "stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul statului este inalienabil si indivizibil".

Spre deosebire de art. 1 al Constitutiei din 1965, art. 1 al Constitutiei din 2003 reglementeaza caracterul democratic al statului roman care in noua formulare stabileste ca "Romania este stat de drept, democratic si social, in care libertatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei de la 1989, si sunt garantate". Aliniatul 4 al aceluiasi articol consacra      principiul democratic al separatiei puterilor in stat. Acest principiu are numeroase avantaje, el permitand definirea clara a modului de organizare a autoritatilor ce exericita una dintre cele trei puteri, modalitatea de functionare a acestora, precum si mecanismele de interferenta dintre acestea.

Nerecunoscand principiul separatiei puterilor in stat, actul fundamental din 1965 nu a reusit sa incorporeze nici una dintre traditiile constitutionale romanesti in materie de legislatie si de aplicare a acesteia in functie de organele si institutiile indrituite sa o faca , in art. 3 se mentioneaza ca forta conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman.

Indusrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist. Initierea dirijismului absolut, organizarea Sovromurilor, a planurilor cincinale au avut rezultate doar pe termen scurt.Se poate observa cu usurinta ca in perioada regimului comunist economia tarii era o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Aceasta afirmatie este consacrata si de art. 5 al constitutiei din 1965. Caderea regimului si toate celelalte transformari au dus ca astazi sa se poata vorbi de o economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. Libera initiativa si concurenta reprezinta aspecte esentiale pentru realizarea criteriilor economice de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Se instituie de asemenea obligatia statului de a asigura "aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene, ofera o baza constitutionala pentru indeplinirea obiectivelor privind dezvoltarea regionala si crearea conditiilor pentru o dezvoltare economica durabila.      (art. 135. alin. (1) al Constitutiei din 2003).

Principalul instrument de transpunere si realizare in practica a politicii partidului comunist este statul socialist, care, conform dispozitiilor constitutionale, "organizeaza, planifica si conduce economia nationala, apara si dezvolta proprietatea socialista, asigura conditiile si dezvoltarea invatamantului, stiintei si culturii, apara legalitatea societatii si ordinea de drept, organizarea apararii tarii si dezvoltarea fortelor armate" (art.13 / 1965).

Art.2, alin. (1) din actuala Constitutie, prevede ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. Conform acestui cadru constitutional, poporul participa la conducere pe calea reprezentarii sau prin referendum.

In ceea ce priveste teritoriul Republicii Socialiste Romania art.15 prevede ca este organizat in unitati administrativ-teritoriale; judetul, orasul si comuna. Aceasta prevedere se regaseste si in Constitutia din 2003 in cadrul Titlului I art. 3 alin. (3).

Titlul II al celor doua Constitutii:

Titlul II, "Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor", consacra si garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor in domeniile vietii economice, juridice, sociale si culturale, dreptul la munca, dreptul la asigurare materiala de batranete, boala sau incapacitate de munca, dreptul la invatatura, drepturi acordate nationalitatilor, egalitatea in drepturi intre barbati si femei, dreptul de a alege si de a fi ales in Marea Adunare Nationala si in consiliile populare, dreptul la libertatea constiintei, a presei, a intrunirilor, a mitingurilor si a demonstratiilor, inviolabilitatea persoanei, a domiciliului, secretul corespondentei, dreptul la petitionare.

O parte din aceste drepturi se regasesc si in constitutia din 2003: dreptul la invatatura, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea constiintei, etc la care se mai adauga si unele prevederi noi rezultate din eforturile de integrare europeana;dreptul de a fi ales in Parlamentul European. Egalitatea in drepturi intre barbati si femei este prevazuta in ambele constitutii, doar ca prezenta Constitutie asigura astfel accesul femeilor la functiile publice si demnitati in aceleasi conditii cu barbatii. Acest demers, conform principiilor dreptului Uniunii Europene, reprezinta un raspuns eficient atat la tendintele de evolutie ale societatii moderne, cat si la imperativul integrarii europene.

Daca in Constitutia din 1965 drepturile sunt ocrotite de lege, in actuala Constitutie drepturile sunt garantate. Desi dreptul la proprietate personala este ocrotit de lege. Cu toate acestea, se consacra proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, acest tip de proprietate imbracand fie forma proprietatii de stat, fie a celei cooperatiste (Constitutia din 1965).

Constitutia din 2003 are in cadrul acestui TITLU un capitol destinat unei autoritati care nu exista in perioada regimului comunist, Avocatul Poporului. Acesta este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice art. 58 alin (1).

Conform art. 61 alin (1) din actuala Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului si unica autoritate legiuitoare a tarii. Parlamentul este alcatuit din camera Deputatilor si Senat. Aceasta institutie ar fi echivalentul Marii Adunari Nationale din 1965 Marea Adunare Nationala este "unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania" art. 42 /1965. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani care se poate prelungi in anumite conditii art. 63 alin. (1). Legislatura Marii Adunarii era cu un an mai mare decat a Parlamentului, adica de 5 ani art. 45/1965. Atat cele doua Camere, cat si Marea Adunare Nationala isi aleg pe parcursul mandatului Birouri; Birouri permanente in cazul celor doua camere si biroul Marii Adunari Nationale pentru Marea adunare Nationala. Cele doua autoritati (Parlamentul si Marea Adunare Nationala) lucreaza in sesiuni.

O alta deosebire intre acestea apare si la nivelul procesului de legiferare; in timp ce Parlamentul adopta legi constitutionale, organice, ordinare, Marea Adunare Nationala adopta legi si hotarari. Aceasta ultima categorie de legi este legiferata in actualului regim de catre Guvern care adopta si ordonantele. In martie 1974 se inregistreaza in viata politica o modificare in Constitutie. Evenimentul a fost determinat de hotararea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman de a propune spre dezbatere Marii Adunari Nationale instituirea functiei de Presedinte al Republicii socialiste romania si alegerea in aceasta functie a lui N. Ceausescu. Articolul 71al Constitutiei din 1965 prevedea ca "Presedintele Republicii socialiste Romania este seful statului si reprezinta puterea de stat in relatiile interne si internationale ale republicii", "este comandantul suprem al fortelor armate" art.74. Principalele atributii sunt prevazute in art. 75 al Constitutiei din 1965.

Unele dintre ele sunt:

Ø      Prezideaza Consiliul de Stat;

Ø      Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri atunci cand apare necesar;

Ø      Numeste si revoca, la propunerea primului-ministr, pe viceprim-ministri, ministri si presedintiialtor organe centrale ale administratiei de stat;

Ø      Acorda gradele de amiral, general si maresal;

Ø      Confera decoratiile si titlurile de onoare;

Ø      Acorda gratierea;

Ø      Acorda cetatenia, aproba renuntarea la cetatenie si retrage cetatenia romana;

Ø      Acorda dreptul de azil;

Ø      Stabileste rangurile misiunilor diplomatice;

Ø      Incheie tratate internationale in numele Republicii;

Ø      Emite decrete prezidentiale si decizii      etc.

Presedintele Republicii Socialiste Romania raspunde pentru activitatea sa in fata Marii Adunarii Nationale.

In ceea ce priveste justitia in Republica Socialista Romania aceasta se infaptuieste, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunale judetene, judecatorii, precum si prin tribunalele militare. Prin activitatea de judecata, tribunalele si judecatoriile apara orinduiala socialista si drepturile persoanelor, educand cetatenii in spiritul respectarii legilor art.102. Tribunalul suprem raspunde pentru activitatea sa in fata Marii Adunari Nationale, iar intre sesiuni, in fata Consiliului de Stat. In Constitutia din 2003 justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si justitie si prin celelelte instante judecatoresti stabilite de lege. In domeniul justitiei, exista de asemenea dispozitii armonizate cu normele comunitare. Astfel este reglementata organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, astfel incat acesta sa isi indeplineasca in mod eficient rolul de garant al independentei justitiei.

Deosebirile dintre cele doua Constitutii se regasesc si la nivelul simbolurilor nationale:

Ø      Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu. Acelasi drapel era si in perioada Republicii Socialiste Romania doar ca acesta avea in centru stema Republicii Socialiste;

Ø      Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane"; in 1965 imnul national se aproba de catre Marea Adunare Nationala;

Ø      Stema tarii si sigilul sunt reglementate prin legi organice. In regimul comunist stema reprezenta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema era incadrata de o cununa de spice de grau. In partea de sus a stemei se afla o stea in cinci colturi; in partea de jos, spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care este scris "Republica Socialista Romania";

Ø      Pe sigilul Republicii Socialiste este reprezentata stema tarii, in jurul caruia este scris "Republica Socialista Romania".

Poate ca legea suprema din 1965 nu este foarte sugestiva pentru unii dintre noi, a ceea ce a reprezentat epoca regimului comunist, sistemul totalitar, dar sunt convisa ca printre noi se afla si acei oamenii care nu pot uita ca au fost martori la nebunia serbarilor omagiale, a congreselor, a conferintelor, care au fost membri ai Academii de partid " Stefan Gherghiu". Acei oameni sunt istoria vie a acelei perioade si daca mai avem nelamuriri in ceea ce unele documente afirma astazi ei sunt marturia pura a evenimentelor. Constitutia din 1965 a fost abrogata total si expres la data de 8 decembrie 1991 de catre Constitutia Romaniei din 21 noiembrie 1991, aprobata prin referendumul national din 8 decembrie 1991, data la care a intrat in vigoare; Constitutie care a fost modificata prin referendum national in anul 2003.

Asa cum s-a putut constata pe parcursul acestei scurte dezbateri noua constitutie cuprinde numeroase prevederi cu relevanta comunitara. Pe langa prevederile de mai sus, se mai numara si altele. De exemplu in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se acorda cetatenilor Uniunii Europene dreptul de a alege si a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale din statul membru pe al carui teritoriu isi au resedinta, in aceleasi conditii ca si cetatenii acelui stat.

O alta prevedere constitutionala introdusa in anul 2003 se refera la dreptul cetatenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dreptul de a alege si de a candida la alegerile pentru Parlamentul European in statul de resedinta, consacrat in Tratatul instituind Comunitatea Europeana, precum si in Tratatul instituind Constitutia Europeana, reprezinta un corolar al libertatii de circulatie in spatiul european si o aplicare a principiului nediscriminarii pe baza de cetatenie. Aceasta prevedere decurge din principiul universalitatii alegerilor in Parlamentul European si raspunde cerintei de a asigura o reprezentare in acest for a tuturor popoarelor care fac parte din Uniunea Europeana. Introducerea noii prevederi va determina modificarea legii electorale in vigoare, atat sub aspectul participarii cetatenilor romani la alegerile pentru Parlamentul European organizate in Romania, cat si in ceea ce priveste participarea la aceste alegeri a cetatenilor altor state membre ale Uniunii, care isi au resedinta in Romania.

O prevedere de o deosebita importanta este reprezentata de posibilitatea cetatenilor straini si apatrizilor de a dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Roamaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. Noua redactare constitutionala este concordanta nu numai cu prevederile Tratatului instituind Comunitatea Europeana, ci si cu o serie de principii ale dreptului comunitar, precum nediscriminarea pe baza de nationalitate, libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului.

Legea fundamentala consacra posibilitatea de inlocuire a monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene. Uniunea Economica si Monetara este un demers integrativ mai accentuat, avand consecinte economice, sociale si, nu in ultimul rand, juridice, distincte. Statele zonei euro renunta la un atribut fundamental al suveranitatii, respectiv dreptul de a bate moneda. Acest fapt a impus o reglementare distincta, in cadrul proiectului de Constitutie, a trecerii la moneda unica, in conditiile aderarii la Uniunea Europeana.

Un element de noutate este dat de introducerea unui titlu distinct in Constitutie referitor la "Integrarea euro-atlantica". Articolul intitulat "Integrarea in Uniunea Europeana" reprezinta baza juridica pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prin semnarea tratatului de aderare, cu toate implicatiile acesteia, inclusiv transferul anumitor competente de la nivel national la nivel comunitar.
Printre cele prezentate un aspect deosebit de important este acela al prioritatii tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa introduce principiul prioritatii dreptului comunitar asupra dreptului intern, Constitutia Romaniei utilizeaza asadar o formulare similara celei din Tratatul mentionat.

Un element de noutate este dat de introducerea unui titlu distinct in Constitutie referitor la "Integrarea euro-atlantica". Articolul intitulat "Integrarea in Uniunea Europeana" reprezinta baza juridica pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prin semnarea tratatului de aderare, cu toate implicatiile acesteia, inclusiv transferul anumitor competente de la nivel national la nivel comunitar.

Un aspect deosebit de important este acela al prioritatii tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa introduce principiul prioritatii dreptului comunitar asupra dreptului intern, Constitutia Romaniei utilizeaza asadar o formulare similara celei din Tratatul mentionat.

Bibliografie:

1. "Constitutia din 1965"

2. " Constitutia din 2003"

3. " Istoria Romaniei" ed. Academiei

4. Angela Baciu - "Istoria Constitutionala a Romaniei - deziderate

nationale si realitati sociale" - Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

5.Constantinescu Mihai, Deleanu Iona, Iorgovan Antonie, Muraru Ioan,Vasilescu Florin, Vida Ioan - "Constitutia Romaniei comentata si adnotata" - Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992.