PARTICIPAREA ROMANIEI LA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

- se disting urmatoarele faze:

1. campania in est (in URSS)-22 iunie 1941-23 august 1944 in care Romania aliata cu Germania si satelitii acesteia a actionat initial pentru eliberarea Basarabiei si nordului Bucovinei iar ulterior, trimitand fortele militare dincolo de frontiera Nistrului a fost pusa in stare de razboi, cu toate puterile Natiunilor Unite; trebuie sa mentionam ca la 23 noiembrie 1940 Antonescu semnase protocolul de aderare a Romaniei la Pactul Tripartit alaturi de reprezentantii Germaniei, Italiei si Japoniei, in conditiile in care, in acel moment, fostii aliati traditionali erau deja infranti de Germania;

2. campania dintre 23-31 august 1944, desfasurata exclusiv pe teritoriu romanesc pentru alungarea fostului aliat german devenit inamic odata cu lovitura de stat de la 23 august 1944;

3. campania din vest (septembrie 1944-12 mai 1945) in cursul careia trupele romane au actionat in tabara Natiunilor Unite fara sa se recunoasca statutul de cobeligerant al Romaniei, sub conducerea unui Inalt Comandament Sovietic, initial pentru eliberarea nordului Transilvaniei si recuperarea teritoriului rapit prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 si, mai departe pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si nordului Austriei.

- angajamentul romanesc pe frontul de est in intervalul 22 iunie 1941-23 august 1944 poate fi analizat de asemenea, in mai multe etape:

a. batalia pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta (22 iunie-26 iulie 1941) la care au participat Armatele III si IV romane si Armata 11 germana;

b. batalia pentru Odessa (august-septembrie 1941) desfasurata de efective ale Armatei IV, conduse de generalii Nicolae Ciuperca si Iosif Iacobici;

c. campania romano-germana pe directiile Bug-Nistru-Marea de Azov-zona Berdiansk-Mariupol-cunoscut sub numele de Stepa Nogai (august-octombrie 1941);

d. batalia pentru Crimeea, desfasurata in intervalul septembrie 1941-iulie 1942 in colaborare cu Armata 11 germana, avand ca obiectiv final cucerirea la 4 iulie 1942 a Sevastopolului. Remarcabila a fost actiunea trupelor romane de Vanatori de Munte conduse de gen Gh. Avramescu;

e. batalia pentru Stalingrad, care a cuprins mai multe episoade:

- marsul trupelor romane (Armatele III si IV) si germane spre Stalingrad si, in acest context, stabilirea alaturi de celelalte combatante aliate ungare si italiene in zona Cotul Donului si Stepa Kalmuca- iunie-septembrie 1942;

- asaltul Stalingradului-septembrie-noiembrie 1942;

- apararea in zona Stalingradului dupa declansarea contraofensivei sovietice-noiembrie 1942. Antonescu a nesocotit, in conditiile in care nici Hitler nu isi onorase angajamentele, decizia de a nu retrage trupele din zona si, la 26 noiembrie 1942 a decis aducerea in tara a armatelor III si IV romane, operatiune realizata in lunile februarie-aprilie 1943.

- operatiunile din Kuban (1 februarie-9 octombrie 1943) in care au fost antrenate trupele romane atasate grupului de armate german care avusese ca misiune cucerirea Caucazului, dar care dupa capitularea comandantului Armatei VI germane, von Paulus (la 2 februarie 1943, exact in ziua in care Hitler ii incredinta bastonul de maresal), a abandonat pozitiile castigate anterior si s-a indreptat spre Crimeea pentru a astepta evacuarea;

f. apararea si evacuarea Crimeii (octombrie 1943-12 mai 1944)- infaptuite sub presiunea armatei rosii si soldate cu evacuarea pe apa si in aer a efectivelor germane si romane (cele 7 divizii din Kuban) ajunse in tara;

g. retragerea armatelor germane si romane in Basarabia si Moldova, sub presiunea sovietica, in iarna anului 1943-1944; atunci au actionat intre Bug si Nistru 5 divizii romane;

h. batalia pentru Moldova desfasurata intre 20-23 august 1944, dupa dezlantuirea ofensivei sovietice in zona Iasi-Chisinau-Tiraspol, de Fronturile 2 si 3 ucrainiene, impotriva trupelor romano-germane cuprinse in grupul de armate "Ucraina Sud". Dispozitivul romano-german nu a putut fi aparat integral, iar puternicul aliniament Focsani-Namoloasa-Galati (1700 de cazemate betonate dotate cu armament modern construite de-a lungul celor 160 km cuprinsi intre localitatile mentionate) nu a mai fost incercat, deoarece fortele politice complotiste in frunte cu regele Mihai au ales varianta capitularii neconditionate la 23 august 1944, maresalul Antonescu fiind arestat in seara aceleiasi zile.