FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

Transilvania

Formarea voievodatului transilvanean a avut loc in doua etape:

Prima etapa (sec. IX-XI):

- sec. IX-XI - aparitia formatiunilor politice prestatale romanesti mentionate de sursele maghiare si de descoperirile arheologice.

- sec. X - inaintarea ungurilor asezati in Campia Pannonica in Transilvania se loveste de rezistenta romanilor de aici organizati in voievodate (mentionate in Gesta Hungarorum).

- sec. XI - dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca "rege apostolic" si crestinarea ungurilor in rit catolic incepe cucerirea organizata a Transilvaniei, prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul Transilvaniei si Banat.

A doua etapa (a II-a parte a sec. XI - sec. XIII):

- organizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea comitatelor, unitati administrativ-teritoriale aflate sub autoritatea Ungariei;

- are loc organizarea politica a Transilvaniei ca voievodat cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar, condusa de un voievod, numit de rege;

- organizarea religioasa prin infiintarea de episcopate catolice;

- pentru intarirea stapanirii maghiare au fost colonizati in Transilvania, sasi, secui si cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti).

Tara Romaneasca

Formarea Tarii Romanesti s-a realizat in trei etape.

Prima etapa

- aparitia formatiunilor politice prestatele la sud de Carpati mentionate de Diploma cavalerilor ioaniti (1247);

- invazia mongola din 1241 care a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis afirmarea cnezatelor si voievodatelor romanesti amintite de Diploma cavalerilor ioaniti;

- incercarea de unificare a acestor formatiuni prestatale de catre un urmas al lui Litovoi si de iesire de sub suzeranitate maghiara, in a doua jum. a sec. XIII; ca raspuns, regele maghiar Ladislau IV a organizat o expeditie militara in urma careia voievodul roman a fost ucis, iar fratele sau, Barbat, a fost luat prizonier.

A doua etapa

Are loc unificarea formatiunilor politice prestatale romanesti dintre Carpati si Dunare pe fondul urmatoarelor situatii:

- criza politica a regatului maghiar la inc. sec. XIV (schimbare dinastica - dinastia arpadiana cu dinastia angevina);

- slabirea dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti;

- unificarea politica a cnezatelor si voievodatelor romanesti de catre Basarab I si recunoasterea acestuia ca domn in 1324 de catre Carol Robert de Anjou asupra teritoriului ce cuprindea Banatul Severinului, Oltenia, Muntenia si teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia);

- cucerirea independentei noului stat fata de regalitatea maghiara prin infrangerea lui Carol Robert de Anjou in batalia de la Posada (9-12 noiembrie 1330);

A treia etapa

Consolidarea statului prin crearea institutiilor interne si afirmarea ca stat medieval de sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu, Radu I, Dan I la sfarsitul sec. XIV.

Moldova

S-a format, ca si Tara Romaneasca, in trei etape.

Prima etapa

- crearea de catre regalitatea maghiara, in contextul luptelor cu tatarii, a unei marci de aparare in teritoriul de la rasarit de Carpati, cu centrul la Baia, pusa sub conducerea voievodului maramuresean Dragos (1353).

A doua etapa

- rascoala romanilor din Maramures sub conducerea voievodului Bogdan urmata de "descalecatul" acestuia in Moldova, unde ii alunga pe urmasii lui Dragos si castiga independenta noului stat de sub suzeranitatea maghiara in urma infruntarilor pe care le are cu regele maghiar (1364) Ludovic de Anjou.

A treia etapa

- desavarsirea teritoriala si consolidarea institutionala a statului medieval Moldova care s-a realizat sub urmasii lui Bogdan: Latcu, Petru Musat, Roman I si Stefan I.

Dobrogea

- 1230 - intr-o diploma a lui Ioan Asan al II-lea era mentionata Tara Cavarnei, nucleul statului dobrogean;

- 1346 - in fruntea statului se afla Balica care s-a amestecat in razboiul civil de la Constantinopol;

- 1347 - Dobrotici, fratele lui Balica, a urmat la conducerea statului din Dobrogea. La inceput acesta era vasal Bizantului, fiind numit "despot". Treptat a devenit autonom fata de imperiu si a unificat "tarile" dintre Dunare si mare intemeind Dobrogea.

- 1388 - Ivanco, fiul lui Dobrotici, urmatorul conducator al Dobrogei, a participat alaturi de Mircea cel Batran la luptele cu turcii, si, probabil, a fost ucis.

- Mircea cel Batran a anexat Dobrogea la Tara Romaneasca.