CIVILIZATIA ROMANA IN DACIA

CIVILIZATIA ROMANA IN DACIA

ROMANIZAREA- proces istoric de simbioza si sinteza etno-lingvistica si culturala intre autohtoni si romani.

Componenta esentiala a romanizarii este cea lingvistica

Prin romanizare, statul roman a schimbat destinul multor popoare antice, care vor purta "sigiliul Romei".

Conditii esentiale romanizarii:

ocuparea teritoriului unui popor antic

integrarea acestui teritoriu in statul roman pentru cateva generatii

existenta unuei populatii neromane numeroasa

asigurarea de catre statul roman a evolutiei pasnice in toate domeniile.

Eetapele si factorii romanizarii in Dacia:

a.   mijlocul sec. II i. Hr. - 43 i.Hr.: patrunderea unor aspecte materiale romane in Dacia pe cale neoficiala si pasnica-schimbul de produse dar si violenta- campanii de prada in sudul Dunarii.

b.  43 i. Hr. - 69 i. Hr. in timpul lui Vespasian: colaborare economica, relatii politice si militare de colaborare dar si de confruntare.(colaborare militara intre Octavian si Roles capetenie getica din Dobrogea dar si campania romana impotriva lui Dapyx,Dicomes si Zyraxes).

c.   69 - 106: incepe "opera de romanizare oficiala" dupa parerea lui Iorga in Dacia.Este utilizat alfabetul latin inca din timpul lui Decebal.

d.  106 - 271: ultima etapa cea decisiva, incepe romanizarea organizata, ireversibila a spatiului daco-moesic.

e.   271: sec.VII - continuarea romanizarii dupa retragerea aureliana

Administratia romana:

28 i. Hr. Dobrogea a fost cucerita de romani

46 i. Hr. Dobrogea a fost anexata Moesiei

106 d. Hr. a devenit provincie imperiala romana

118-119 imparatul Hadrian a impartit Dacia in doua:

- Dacia Superior

- Dacia Inferior

123 Dacia este impartita in: - Dacia Superior

- Dacia Inferior

- Dacia Porolissensi

168 imparatul Marcus Aurelius imparte provincia in: Dacia Porolissensis

Dacia Apulensis

Dacia Malvensis.

271 retragerea aureliana (administratia si armata romana)

Factorii romanizarii:

Administratia -106 d. Hr. Dacia (Transilvania, Banat, Oltenia) a devenit provincie imperiala romana, fiind condusa de un guvernator de rang consular (LEGATUS AUGUSTI)

Urbanizarea: reprezinta o trasatura a noului mod superior de organizare a societatii

civilizatia orasului in Dacia a inceput datorita cuceritorilor in Moesia traditia urbana exista anterior cuceririi

orasele grecesti isi pastreaza autonomia interna

2 categorii de orase: municipia Romula, Napoca, Drobeta in timpul lui Hadrian, Noviodunum baza fluviala

: colonia Ulpia Traiana Dacica Sarmizegetusa in timpul lui Traian

sunt construite terme, depozite de grane, sisteme de canalizare,instalatii miniere retele de drumurii.

Intemeierea de noi asezari rurale:

vicus (sat), pagus - asezare civila autohtona

villa rustica

canabae (asezari civile in jurul castrelor).

Limba latina : dacii incep sa invete limba latina si sa uite treptat propriul idiom. Acest lucru este demonstrat prin descoperirea a mii de inscriptii in limba latina.

- latin este folosita in administratie, justitie, armata, comert, dar si de tinerii daci inrolati in trupele auxiliare ala sau      cohors.

Armata:

organizata in legiuni (XIII Gemina, V Macedonica) si trupe auxiliare

in Dacia au fost adusi soldati latinofoni care stationau in castre (garnizoane)

legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost esentiale pentru procesul de romanizare.

Veteranii:

erau latinofoni

primeau functii, pamant in proprietate si dreptul de a se casatori in provincia respectiva.

Colonistii:

- erau latinofoni

- adusi EX TOTO ORBE ROMANO,

- actioneaza in toate domeniile economice.

Religia:

ilustreaza sinteza spirituala daco romana

se intalnesc 2 fenomene: SINCRETISM RELIGIOS- contopirea mai multor zeitati neromane intr-un singur zeu

: INTERPRETATIO ROMANA- adorarea unor zeitati neromane sub nume roman

Dreptul roman favorizeaza intrepatrunderea etno-lingvistica

Viata culturala romana a avut un rol decisiv in invatarea limbi latine

copii aveau profesori particulari cu care invatau limba latina

Crestinismul

Raspandirea crestinismului in limba latina la N. de Dunare demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si crestinitatea daco-romanilor dupa 271. La romani crestinismul a avut un caracter popular pentru ca s-a raspandit fara sustinerea Bisericii.

Initial, crestinismul a patruns in Dobrogea prin apostolul Filip. In Dacia a patruns o data cu armatele si colonisti adusi de Traian (incepand cu 106). Un rol important a avut apostolul Andrei. Pana in secolul IV, raspandirea crestinismului a fost de influientata de politica imparatilor romani:

imparatii care i-au persecutat: Traian, Diocletian, Galeriu (304-305)- inscriptii cu martiri au fost descoperite la Axiopolis (Cernavoda), Isaccea (Tulcea), Niculitel.

Imparati care au sustinut crestinismul:

313 Constantin cel Mare a adoptat edictul de la Milano prin care crestinismul a devenit religie oficiala

392 Teodosius I a interzis cultele pagane, transformand crestinismul intr-o religie unica si universala.

Un rol important in propagarea crestinismului au avut misionarii:

TEOTIM I episcop de Tomis

SF. IOAN CASSIAN: a organizat viata monahala in Dobrogea

DIONISIE CEL MIC: initiatorul cronologiei crestine

SAVA GOTUL: a predicat in gota si daca

WLFILAS: a predicat in greaca, latina si gota.

Majoritatea izvoarelor confirma raspandirea crestinismului in limba latina:

Donariul de la BIERTANI (Sibiu)

Basilici crestine: Porolissum, Sucidava, Calatus

Caracterul latin al crestinismului romanesc poate fi demonstrat si de termeni de baza ai religiei crestine: biserica- basilica

- Dumnezeu-Domine Deus

- inger-angelus

Crestinismul reprezinta o dovada importanta a originii poporului roman si a limbii romane, aovada a continuitatii daco-romanilor

Romanicii si migratorii:

secolele III-VIII au adus - o serie de transformarii ce au dus la schimbarii etnice si politico-sociale: formare pop. roman, aparitia primelor structurii politico-statale de tip medieval

patrunderi succesive de populatii migratoare care au gasit in acest spatiu:

o poulatie sedentara ce vorbea o limba romanica si locuia in asezari rurale greu accesibile

autohtonii erau organizati din punct de vedere politic in "tari" conduse de un jude-viitoarele nuclee pt. cnezate si voevodate

- migratorii si-au impus militar dominatia- au devenit patura conducatoare

- slavii sunt o exceptie- au convetuit pasnic si au fost asimilati.