Marsul asupra Romei

Marsul asupra Romei

4 septembrie 1922. Orasul Civitavecchia este ocupat de squadristi. Administratia socialista trebuie sa-si dea demisia. Fascistii se instaleaza in oras, care scapa de sub controlul guvernamental.

12 septembrie. Facta, prezideaza Consiliului de Ministri. Taddei, ministrul de interne, propune concentrarea unui contingent care sa intareasca armata. Consiliul se opune.

14 septembrie. Ministrul instructiei publice, Anile, din Partidul Popular, asista la un banchet la Ancona. Deodata se produce dezordine. Ancona scapa de sub controlul guvernamental. Orasul Terni, care strajuieste linia drumului de fier Ancona-Roma, trece sub dominatia fascista.

In seara zilei de 20 septembrie, cativa oameni se indreapta spre localul Federatiei cooperativelor de pe Via Monte d'Oro. Printre ei si Michele Bianchi: se studiaza Marsul asupra Romei; participantii cad de accord asupra obiectivelor operatiei: sa daruiasca Italiei un guvern pentru a scapa de regimul parlamentar, fara sa fie atinsa insa monarhia, si sa se obtina, cu orice pret, neutralitatea armatei.

Asadar, evenimentele se precipita si zvonurile despre marsul planuit razbate repede.

Cremona este printre primele orase din Italia care s-au supus legilor fasciste. Mussolini asista la defilarea Camasilor negre, apoi se adreseaza multimii din Piazza del Commune: "Principi, triari, avangardisti, balilli, femei fasciste, popor muncitor din Cremona si din provincie! Marsul pe care l-ati inceput nu se poate opri inainte de atingerea telului suprem: Roma!".

3 octombrie. "Agentia de informatii" da pentru prima oara indicatii precise cu privire la "un mars asupra Romei" care se pregateste.

4 octombrie. La Roma, la congresul Partidului socialist italian, maximalistii se hotaresc sa excluda din partid pe socialistii democrati care infiinteaza Partidul socialist unitar.

In seara zilei de 4 octombrie, Mussolini se duce la fascia din Milano "Antonio Sciesa", de la Via Senato. Comemoreaza acolo pe fascistii cazuti la asaltul "criminalelor vizuni ale lasilor de comunisti". Se asteapta insa altceva. Intr-adevar, la 1 octombrie, evenimentele se precipita. Squadrele s-au concentrat in Trentino, avand in frunte pe Giunta, Farinacci, De Stefani, Starace.

Tot la 4 octombrie, in timp ce Mussolini vorbeste la Milano, De Stefani apare pe balconul unui palat de pe Via Belanzani din Trento, pe care fascistii tocmai l-au ocupat. Este aclamat si declara, declasand noi ovatii: "Aceasta este prima etapa a Marsului asupra Romei".

La 24 octombrie se aduna 40 000 de Camasi negre, venite din toata Italia cu trenuri speciale. Dimineata, la teatrul " San Carlo", in prezenta prefectului si a lui Benedetto Croce, Mussolini rosteste un discurs amenintator: "Noi fascistii, nu intelegem sa intram in guvern prin usa de serviciueste o problema de raport de forte".

De Vecchi, Grandi, Costanzo, Ciano se opresc la Roma. Trebuie sa supravegheze din interior orasul amenintat. Ei il insarcineaza pe Salandra sa-i prezinte lui Facta si regelui ultimatumul fascist: "Demisia guvernului sau Marsul asupra Romei".

In dupa-amiaza zilei de 26 octombrie, ministrii ii prezinta lui Facta demisiile lor.

Facta cere regelui, care are resedinta la San Rossore, langa Pisa, sa se intoarca la Roma.

Sosind in gara in ziua de 27, pe la ora 20, regele pare hotarat. Facta a venit sa-l astepte si regele il indeamna sa proclame starea de asediu.

Peste cateva ceasuri in Italia incepe mobilizarea Camasilor negre. Pretutindeni este publicata proclamatia quadrumviratului: "Fascisti din toata Italia! A sunat ceasul bataliei decisivearmata Camasilor negre afirma din nou victoria ciuntitaLegea martiala a fascismului intra in vogoare. Armata, rezerva si pavaza natiunii, nu trebuie sa participe la luptaFacsismul nu avea sa lupte nici impotriva agentilor fortei publice".

In ziua de 27, la ora 23, ministrul de razboi e informat ca Marsul asupra Romei a inceput. Unele orase sunt ocupate fara mari dificultati. La Triest, Padova, Venetia, autoritatile militare colaboreaza pe fata cu Camasile negre. Alte orase, in schimb, si printre ele cele importante, sunt mai rezervate.

Quadrumvirii sunt nelinistiti: falimentul miliar al Marsului asupra Romei este aproape evident cand le soseste stirea, in ziua de 28 octombrie, ca guvernul Facta - care si-a dat demisia din ziua de 27 - a proclamat starea de asediu.

La ora 9, Facta se prezinta la rege sa-i semneze decretul cu privire la declararea starii de asediu, pe care-o sugerase insusi regele. Dar, lovitura de teatru, Victor Emanuel al III-lea refuza.

La ora 11:30 dimineata, agentia Stefani anunta retragerea decretului cu privire la starea de asediu; la ora 12:15, stirea este comunicata ziarelor. La ora 18, regele il insarcineaza pe Salandra cu alcatuirea guvernului.

De altfel, Salandra primeste seara doua mesaje precise - unul din partea Comfindustriei, a Confagricolei si a Asociatiei bancare, avertizandu-l ca pentru rezolvarea crizei nu exista alta solutie decat un guvern Mussolini; celalalt, din partea senatorilor Albertini si Conti, in acelasi sens.

In ziua de 29, Salandra se duce la Quirinal si-l sfatuieste pe rege sa-l convoace pe Mussolini pentru constituirea cabinetului.

De Vecchi, primit de rege, ii telefoneaza lui Mussolini si-l pofteste, in numele regelui, sa vina la Roma. "E o cursa - spune Mussolini - sa mi se scrie!". Pe la ora 14 primeste urmatoarea telegrama: "Foarte urgent. Prioritate absoluta. Domnului deputat Mussolini. Milano. Din Roma. Quirinal. Maiestatea sa regele, dorind sa confere cu dumneavoastra, va roaga sa veniti la Roma. Respectele mele. Generalul Cittadini".

Duminica 29, la ora 15, Mussolini ii telefoneaza prefectului sa-i pregateasca un tren special, dar Mussolini se razgandeste. Vrea o manifestatie. Va pleca mai tarziu.

In timpul acesta, Mussolini se duce sa-si viziteze sotia. Foarte uimita sa-l stie seful guvernului, incepe sa planga: "Simteam ca eu si familia noastra il vom pierde".

La gara din Milano i se ofera lui Mussolini jerbe de flori.

In ziua de 30 octombrie, trenul se opreste in gara Romei. Trupele dau onorul. Mussolini se urca intr-un taxi, insotit de Bianchi, suita lui se repede in alte doua masini, si cele trei masini se indreapta spre Quirinal.

Regele il insarcineaza pe Mussolini sa formeze guvernul. Constitutia este respectata intocmai. Ducele a dat insa ordin squadrelor sa intre in Roma cu trenul, intendenta militara ocupandu-se de gazduirea si aprovizionarea Camasilor negre.

Defilarea squadristilor va masca apa tulbure a intrigilor, a compromisurilor, a renuntarilor; legenda unei puteri, smulsa cu pretul unei mari insurectii a poporului, va putea sa devina, in viitor, o adevarata forta politica.