Socialismul utopic. Fourier, Owen, Saint Simon

Termenul grec de eu-topos reprezinta fie "un loc bun si vesel", fie "un loc inexistent". In ambele semnificatii a fost acceptat pentru a descrie o lume imaginara mai buna, mai dreapta, vesela (daca nu chiar ridicola) prin imposibilitatea concretizarii ei.

Precursor al utopiilor socialiste, in plina Renastere si-a scris lucrarea Thomas Morus, Utopia (1516). Autorul a fost sfetnic apropiat al lui Henric al VIII-lea al Angliei, fiind executat apoi de acesta pentru opozitia la infiintarea Bisericii anglicane. Caracteristicile societatii ideale si irealizabile pe care o propune:

Diviziune stricta a muncii si disciplina civica riguroasa;

Egalitate sociala deplina (fara bani si fara proprietate individuala); la fel in domeniul politic (functiile sunt dobandite prin alegeri, si nu exista diferenta intre munca fizica si cea intelectuala);

Toleranta fata de convingerile religioase.

Utopiile vor capata dimensiuni stiintifice in detaliile lor odata cu Claude Henri de Saint-Simon (1760-1825), care a publicat o in 1819 o Parabola, care se completeaza cu alte lucrari cum ar fi Organizatorul Sistemul industrial Catehismul industriasilor

Omenirea trebuie sa accepte o revolutie spirituala care va face sa triumfe o noua religie;

Aceasta religie nu propune salvarea intr-o alta lume, ci realizarea umanitatii prin stapanirea completa a lumii de aici. Astfel, fericirea si virtutea vor fi prelungite la nesfarsit;

In ipoteza ca Franta ar pierde pe francezii care sunt "cu precadere producatori.; cei ce conduc lucrarile cele mai utile pentru natiune si care o fac productiva in domeniul stiintelor, artelor si mestesugurilor. Franta ar avea nevoie de cel putin o intreaga generatie pentru a remedia o asmenea nenorocire". Daca ar pierde pe nobilii de rang inalt, ministrii, maresalii, cardinalii, bogatasii, marii proprietari, "Statul nu ar avea de suferit";

In acest caz, o revolutie sociala va trebui sa incredinteze puterea industriasilor (antreprenorii, bancherii, muncitorii calificati, agricultorii si mestesugarii) si va elimina clasa politica - aristocratica si democratica;

Puterea ar fi exercitata de o camera compusa din artisti, savanti, industriasi, ingineri, care vor conduce societatea in felul unui consiliu de administratie, a unei societati comerciale, incercand sa realizeze numai opere pacificate de utilitate pozitiva;

Politica devine o stiinta pozitiva, "stiinta productiei, adica stiinta care are drept obiect ordinea lucrarilor, cea mai favorabila pentru toate felurile de productie";

Individul liber devine o fictiune in lumea industriala; aici indivizii se reduc la rolurile lor sociale si functiile lor productive;

Cunoasterea stiintifica "pozitiva" va trebui aplicata in planificarea sociala si economica, de catre o elita de experti. Prin planificarea se anticipeaza nevoile sociale, rezultand un sistem economic mai drept decat capitalismul "laissez-faire" - care duce la abundenta si risipa.

Charles Fourier (1772-1837) a creat o viziune socialist-utopica in care a dezvoltat misticism, numerologie, chiar o teorie psihologica:

Civilizatia inseamna represiune, corectie, moderare a realului; civilizatia este "iremediabila din punct de vedere teoretic";

In economie si politica, principiul liberal al concurentei premiaza pe cel mai tare, cel mai mincinos, cel mai smecher, cel mai egoist; societatea, fiind prost organizata, ii selectioneaza pe cei mai rai paraziti (rentierii, soldatii, comerciantii, savantii);

Libertatea politica, sistemul reprezentativ, separarea puterilor "sunt doar amageala si inselaciune";

Principiile mercantilismului si casatoriei coincid; casatoria a devenit o inselaciune in care toti sunt pacaliti, astfel incat barbati, femei si copii convietuiesc duplicitar, refulandu-si agresivitatea. Femeile devin proprietatea barbatului, copiii sunt inchisi, barbatii sunt sistematic victimele adulterului (Fourier descopera 76 de feluri de "incornorati";

In consecinta, trebuie inlocuita Lumea Civilizata cu Lumea Armonioasa. Celula sociala a acestei organizari va fi Falansterul, asociatie bazata pe eliberarea pasiunilor (sunt identificate 810 feluri de pasiuni, structurate in 12 pasiuni principale). Principiile Falansterului:

Numarul membrilor intre 1600-1610;

Rezidentii produc tot ceea ce le este necesar;

Toate pasiunile sunt satisfacute din plin;

Principiul "muncii atractive" (fiecare va munci ceea ce ii place - copiii, pentru ca le place sa se joace in mizerie, vor matura strazile si vor strange gunoaiele);

Aparatul coercitiv al statului (legi, politie, tribunale, inchisori) nu este necesar;

Banii si proprietatea sunt suprimate; la fel salarizarea;

Ierarhia sociale este foarte alambicata, cu multe titluri care satisfac pasiunile, dar care nu confera putere coercitiva.

In Anglia, socialismul utopic a fost reprezentat de un fost capitalist ingrozit de efectele sociale ale epocii acumularii primitive a capitalului, Robert Owen (1771-1857). Lucrarea sa principala este O noua viziune asupra societatii (1814):

Sistemul social deformat a nascut betia, hotia, desfraul - si nu pacatul originar si nici defectele individuale;

Capitalismul recompenseaza egoismul si lacomia; acesta trebuie inlocuit cu un nou siste, productia cooperatista pentru folosul public, care sa se sprijine pe un nou sistem de educatie;

Principiile teoretice le-a aplicat in 1800 in Scotia, intr-o fabrica textila: curatenie, conditii de munca relativ sigure, munca redusa ca durata, interzisa copiilor sub 10 ani - care erau educati pe cheltuiala proprietarului (scris, citit, socotit, valoarea cooperarii);

Al doilea proiect l-a realizat in 1824 in Indiana (America de Nord), pe o suprafata de 30.000 acri, unde a intemeiat comunitatea socialista "New Harmony". La scurt timp aceasta a esuat, iar proprietarul si-a pierdut cea mai mare parte a averii.

In secolul al XX-lea, retinem contributia teoretica a lui Ernst Bloch (1885-1977), principalul teoretician modern al utopiei. Cartea de referinta este Spiritul utopiei (1918), completata mai tarziu de Principiul sperantei (1959). Retinem:

Fiinta nu este o entitate statica sau finita, ci in mod constant tinde catre a deveni ceva;

In orice moment constiinta umana anticipeaza existenta, fundamentand astfel posibilitatea unei utopii care nu exista inca, dar care are sanse de a se concretiza

Traditia utopica vine din neoplatonism si ganditorii mistici medievali, prin Thomas Munzer si Marx.