Turnul Chindiei

Turnul Chindiei

Turnul Chindiei cunoscut si ca Turnul Chindia, este un turn construit in secolul al XV-lea, in Targoviste, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domneasca. Turnul a fost construit de catre domnitorul Vlad Tepes, in timpul celei de-a doua sa domnii, initial pentru scopuri militare, cladirea servind drept punct de paza, foisor de foc, dar si pentru stocarea tezaurului. Actualmente cladirea masoara 27 de metri in inaltime si 9 metri in diametru. Intre anii 1847 si 1851 turnul a fost complet restaurat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuala datorandu-se acestuia, inclusiv inaltarea sa cu circa 5 metri fata de constructia initiala.

Turnul Chindiei este cea mai importanta atractie turistica din oras si totodata simbolul orasului, elemente specifice turnului fiind prezente in stema orasului, in partea de sus, dar si in partea de jos. Fiind un monument istoric, turnul gazduieste acum o expozitie de documente, arme si obiecte care au apartinut lui Vlad Tepes. In prezent turnul se afla in administrarea Complexului National Muzeal "Curtea Domneasca" Targoviste.

Nume

Pana la momentul actual exista doua ipoteze privind originea numelui turnului, insa niciuna dintre acestea nu este recunoscuta in totalitate. Cea dintai sustine faptul ca zone din vecinatatea turnului era locul de desfasurare a unor ospete, denumite "chindii".

S-a sugerat ca numele isi are originea de la cuvantul "chindie", un arhaism ce insemna "apus", perioada a zilei in care soldatii ce aparau turnul aveau obligatia sa dea semnalul prin care cele cinci porti ale orasului sa fie inchise. Dupa acest moment, era interzisa intrarea sau iesirea din oras pe tot parcursul noptii, iar locuitorii aveau obligatia de a nu circula pe strazi si de a nu intretine focuri in aer liber care ar fi facut vizibil orasul de la mare distanta.

Istoric

Nu se stie cu exactitate de cand dateaza Curtea Domneasca, dar ceea ce este cert este faptul ca exista o casa domneasca la sfarsitul secolului al XIV-lea, in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Insa, prima mentiune documentara a Curtii domnesti din Targoviste dateaza din 1403, iar mai apoi in 1409. Se banuieste ca se initiasera lucrari de constructie la Curtea Domneasca din prima domnie a lui Vlad Tepes, dar care ramasesera neterminate. Sapaturile arheologice de la jumatatea secolului al XX-lea au aratat ca Turnul Chindiei dateaza din a doua jumatate a secolului al XV-lea, putand fi identificat cu acel "castel" pe care Stefan Bthory l-a vazut la 11 noiembrie 1476.

Cu toate acestea, insa, in documente turnul apare relativ tarziu. La 1595, Pigafetta consemneaza existenta unui "turn facut intr-o bisericuta" de unde pornea o galerie subterana spre raul Ialomita. In anul 1702, arheologul englez Edmond Chishull, spunea, dupa ce a vizitat locul, ca este "comparabil cu cele din crestinatatea civilizata".

Insa, La Motray nu gasea totul asa de spectaculos, spunand ca nu i-a placut acel "castel zidit à l'antique" (probabil Turnul Chindiei), la 1714. Mai tarziu, turnul este semnalat de episcopul catolic Baksici si de calatorii straini precum Paul din Alep care afirma ca "in mijlocul curtii e un turn foarte inalt ce serveste ca fanal pentru ceasornicul orasului" si in care canta o "fanfara" orientala pentru placerea domnului. Spre mijlocului secolului al XVIII-lea se arata in manuscrisul latin de la Biblioteca Batthyaneum, ca in acest turn se aflau inchisorile.^[7]

Pe la mijlocului secolului al XIX-lea, Turnul Chindiei a fost renovat, dar inainte de aceasta desenatorul francez Michel Bouquet a reusit sa-l surprinda in anul 1840.^[9] Ultimele lucrari de renovare au fost incepute in anul 1961 de catre Directia monumentelor istorice, incercandu-se reconstituirea si conservarea monumentului.

Arhitectura

Turnul domina ansamblul monumentelor ale Curtii Domnesti dinspre nord-vest. Datand din secolul al XV-lea, constructia a suferit cateva modificari, necunoscandu-se forma initiala a turnului. Cu toate acestea, desenul lui Bouquet din 1840 infatiseaza turnul mult mai scund decat este acum si cu baza piramidala din caramida, demonstrand ca refacerea sa nu avusese loc inca.

Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construita de Mircea cel Batran care insa acum nu mai pastreaza decat urme ale zidurilor altarului si naosului. Pronaosul se afla sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei. In manuscrisul latin de la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia se mentioneaza ca:

In partea de nord se vede un turn inalt unde erau inchisorile si langa el, indata, un paraclis mic unde principele cu partea femeiasca cercetau sfanta slujba la vreme potrivita

La inceput, turnul era alcatuit din doua etaje, iar accesul se facea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alaturata. Modificarile suferite impiedica stabilirea cu exactitate a formei initiale, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu care a ordonat restaurarea cladirii in 1847.

Constructia actuala are o inaltime de 27 metri si este alcatuita dintr-o baza in forma unui trunchi de piramida placata cu piatra, din care se dezvolta in sus un corp cilindric cu diametrul de 9 metri lucrat din caramida rosie. Edificiul are are trei etaje, dintre care ultimele doua sunt marcate la exterior de deschideri in arc frant si de balcoane sprijinite pe console de piatra. Accesul la partea superioara a turnului se face cu ajutorul unei scari interioare, in spirala, situata pe axul vertical al constructiei. La primul nivel, cu prilejul degajarii tencuielilor interioare din 1964, au aparut patru goluri de ferestre si un gol de usa, dispus catre casa domneasca, avand fiecare deasupra cate un gol mai mic, zidite ulterior, ingustandu-se toate catre exterior si servind, probabil, ca locuri de tragere.

S-a gasit, de asemenea, sub pardoseala de scanduri un fragment din bolta ce acoperea o incapere, umpluta cu bolovani de rau si moloz. Lucrarile efectuate in timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei, influentate de stilul neogotic, au constat in inaltarea cu circa 5 metri a structurii, adaugarea coronamentului si balustradelor crenelate si deschiderea unor goluri in arc frant. Tot din acea vreme dateaza si scara de lemn din interior, constructia mica de la partea superioara, care adaposteste iesirea pe terasa si placarea bazei piramidale cu blocuri de piatra si a intregului parament cu caramida. In prezent, dupa ultima restaurare din 1995, accesul pana la platforma superioara se face urcand cele 122 de trepte de lemn in forma de spirala.

Litografia lui Bouquet, din 1840 in care turnul este mult mai scund decat astazi, iar baza sa este facuta din caramida.