Rolul presei in revolutia romana - Europa Libera - Evolutii in statele comuniste

Rolul presei in revolutia romana

In revolutia romana din decembrie 1989 unul din principalele roluri l-a avut mass - media. Fiindca presa interna era drastic controlata, s-a ajuns ca presa straina sa contribuie la grabirea evenimentelor. Din analiza revolutiei din decembrie 1989 reiese ca majoritatea mass-media a exagerat in transmiterea evenimentelor.

Schimbarea regimurilor socialist - totalitare din Europa central-estica nu ar fi avut loc fara implicarea activa a S.U. A. alaturi de statele occidentale. Unul dintre mijloacele folosite a fost mass - media.

Unul din procedeele utilizate de presa, fie ea scrisa, radio sau tv a fost realizarea de reportaje din care sa reiasa ca locuitorii romani sunt privati de numeroase drepturi printre care dreptul la libera trecere a frontierei. Nu putini au fost cei care beneficiind de sansa de a calatori in strainatate nu s-au mai intors. Astfel, unii dintre cei care mergeau la un congres, conferinta stiintifica sau intrecere sportiva in strainatate ramaneau acolo .

Din analizele efectuate reiese faptul ca majoritatea mass media a militat pentru destabilizarea situatiei in tarile socialist - totalitare. Peste 67 % din presa scrisa continea stiri care porneau de la opinii emanate de clasa politica si economica.[2] Ceea ce nu este tocmai corect in transmiterea evenimentelor este ca se acorda mai multa atentie interpretarii faptelor decat acestora in sine, ceea ce duce la relatarea exagerata si tendentioasa a evenimentelor petrecute. Sunt de comparat doua evenimente majore : razboiul din Panama si Revolutia romana. Au aparut zvonuri ca la Timisoara au fost 4632 de morti, 1282 de rantii, 13 214 arestati si 7613 condamnati la moarte. Stirea a aparut si la Europa Libera. Cifrele impresionante aveau menirea de a accentua starea de revolta impotriva regimului Ceausescu si de a-i incuraja pe romani sa se ridice la lupta . Aceste "statistici" au aparut la majoritatea televiziunilor din Europa si in presa scrisa.

Agentia Guvernamentala de Informatii ( USIA ) pentru anul 1989 a avut un buget de 1 miliard de dolari, suma primita in schimbul transmiterii variantei americane in lume. Detinea posturi de radio ca: Vocea Americii, Radio Libertatea, Europa Libera. Pentru a putea observa cata atentie era acordata radioului in 1989 este necesar sa vedem cifra pe care a primito Vocea Americii : 260 milioane dolari.[5]

Existau temeri in ceea ce priveste URSS. Nu putini au fost cei care s-au temut de implicarea acesteia in evenimentele din Romania. Unii se gandeau chiar la o interventie de tip Cehoslovacia 1968. De aceasta data insa nu mai era cazul. Dintr-o nota a ministrului de externe rus Eduard Sevardnadze catre Gorbaciov aflam : " Evenimentele din Romania din ultimele zile nu pot fi deocamdata judecate decat pe baza informatiilor care ne vin telegrafic de la agentii, mai ales din Occident. Informatiile sunt deseori contradictorii si nu permit formarea unei imagini adevarate. Incercarile noastre de a obtine o versiune oficiala de la Bucuresti n-au ajuns la nici un rezultat.

La" Radio France International" din 24 noiembrie 1989 apare relatarea lui Oleg Bogomolov: " Procesul care se desfasoara in prezent in unele tari din Europa de est are un caracter ireversibil si de generalitate. Anumiti conducatori politici pot sa nu fie constienti de necesitatea unor asemenea schimbari, dar viata insasi le-o va impune. De aceea eu privesc cu un anumit optimism evolutia viitoare a Romaniei" .

Din relatarea lui Radu Portocala, din aceeasi zi " o sursa demna de incredere din Europa de Est afirma ca sovieticii sunt acum decisi sa se debaraseze de Ceausescu".

La 2 decembrie 1989, Buletinul de Stiri al Casei Albe a publicat un interviu cu George Bush in care facea urmatoarele afirmatii referitor la Romania: " As dori sa vad unele actiuni in aceasta tara (.) Nu stiu cand se va intampla acest lucru. Am trimis in Romania un nou ambasador, Alan Green, care imi este prieten. L-am trimis in Romania tocmai pentru ca este un om ferm si intransigent, ce cunoaste bine parerile mele despre democratie si libertate. Cred ca Alan Green a plecat la 29. 11. 1989 spre Romania si el va prezenta punctul nostru de vedere, al meu personal, presedintelui Nicolae Ceausescu. In orice caz vom incerca, dar va fi foarte greu". In completarea acestei declaratii, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru problemele Europei si Canadei, Raymond Seitz declara urmatoarele: " Nu pot sa anticipez ce se va intampla in Romania. Este o tara insensibila, sau imuna la toate schimbarile care au loc in Europa rasariteana. Ea are unele particularitati proprii. Situatia drepturilor omului este de-a dreptul deprimanta. Pentru moment, nu exista nici un indiciu ca ceea ce s-a intamplat in mod atat de fericit si salutar in majoritatea altor regiuni din Europa rasariteana se va intampla si in Romania. Dar in orice caz ii tinem pumnii" .

In Austria, Radiofuziunea nationala a inceput in data de 17 decembrie sa transmita stiri referitoare la "ciocnirile violente" de la Timisoara si Arad.(cauta, s-ar putea sa mai fi scris de ea) A doua zi insa nu s-au mai facut referiri la aceasta stire in presa.

La 19 decembrie, Radio Moscova relateaza prima data despre luptele de la Timisoara. Agentia TASS confirma " tensiunea nedisimulata" macelului din Timisoara. Soferi ce transportau mormane de cadavre si pentru a elimina orice martori erau impuscati in ceafa de catre politia secreta" " El Pais" edita: " cetatenii torturati, copii impuscati, desfigurati cu acid". Ziarul olandez "Blik" din 27 decembrie relata ca s-au inregistrat 100 000 de morti, la Timisoara peste 4000 de oameni au fost aruncati intr-o groapa uriasa. Le-au fost scoase hainele de pe ei, smulse inelele, furate ceasurile si alte bijuterii [.] Inainte de a fi mitraliati, li se legau mainile si picioarele cu sarma ghimpata, corpurile erau torturate, organele genitale smulse sau contuzionate. Multi au fost aruncati de vii in groapa, apoi omorati cu apa fierbinte. Dupa fuga securistilor cadavrele au fost deshumate. Numai in orasul Timisoara unde a inceput insurectia, au pierit 12 000 de cetateni [.] Securitatea a impuscat 800 de copii. Printre ei, 45 asistau la un spectacol de teatru de papusi. Mitralierele i-au secerat. Un medic ar fi declarat ca facea operatii pe banda rulanta: " Trebuie sa ne ocupam de 50 000 de raniti". "Le Nouvel Observateur" din 28 decembrie 1989 relata : "cadavrele erau pastrate in locuri secrete pentru a fi inmormantate si arse". Mergand pe aceasta idee, sa ajuns la a compara nazismul cu comunismul. Acelasi ziar scria: " sfarsitul nazismului, iar azi sfarsitul comunismului'. In ziarul "La Libre Belgique" se putea citi : " in osuare au fost gasite cadavre intr-o stare indescriptibila, maini si picioare taiate, unghii smulse, capete pe jumatate desprinse de pe corp, fete arse cu acid".

Cu toate ca revolutia trecuse, in Le Figaro din 30 ianuarie 1990 apare stirea conform careia masacrul de la Timisoara era regizat. Conform saptamanalului francez " Le Point", Ceausescu fusese informat de serviciile secrete francez si italian ca va fi rasturnat in cursul anului 1989.

Acestei afirmatii i se mai aduceau si precizari, anume ca "operatia va fi declansata prin manifestatii de strada si va cuprinde o interventie a regelui Mihai al Romaniei la posturile ungare, cu destinatia Romania". Se preciza ca interventia acestuia va avea loc curand. Interesant ca "Europa Libera" nu a transmis aceasta stire. Timpul ne-a aratat ca a fost viabila.

Presa a fost activa si in timpul desfasurarii revolutiei, ca urmare a imprastiat zvonuri care mai de care rasunatoare : au otravit apa de baut, au furat rezerva de sange din Spitalul de Urgenta, se intentioneaza inundarea oraselor , etc. Cetatenii erau chemati sa lupte pentru schimbarea regimului odios si instaurarea democratiei, sa elibereze tara de teroristi, securisti.

Starea de revolta din Timisoara a adus Romania in atentia presei occidentale. Datorita izolarii in care se aflase pana atunci informatiile despre Romania au emanat sub semnul surprizei si al uimirii. Primele informatii despre evenimentele de la Timisoara sunt aduse la Viena si Budapesta de calatorii care veneau din Romania. Cotidianul "Die Welt" a fost unul din primele ziare care s-a ocupat de relatarea celor ce se petreceau in Timisoara. In centrul evenimentelor relatate de presa se afla pastorul Tokes. Agentia romana de presa Agerpres, nu a transmis nimic despre evenimentele din Timisoara, cu toate ca sute de manifestanti au inceput sa protesteze in fata Ambasadei Romane din Budapesta.[15] Proteste au avut loc si in fata ambasadelor Romaniei din Viena, Paris, Moscova, Sofia, Varsovia.

Pentru ca starea de panica era in continua crestere, sustinuta de relatarile care erau redate de mass - media fara a fi in prealabil verificate, sa ajuns la o stare in care se credea ca in Romania s-au petrecut lucruri abominabile. Spre exemplu, la 18 decembrie, un medic roman din Graz venit in Romania, relateaza " masacrul" din Timisoara. Sub ochii acestuia o femeie este strivita de senilele unui tanc. Strazile orasului sunt " acoperite de sange". Un alt cetatean austriac de origine romana confirma ca a vazut " scene inimaginabile" si camioane transportand " metri cubi de cadavre in gropi comune". Orasul era fara apa si lumina. Studentii sirieni, greci care au reusit sa treaca granita in Iugoslavia vorbesc despre sute de morti in morga spitalului din Timisoara. "Radio Bucuresti" confirma incidente in principalele orase ale tarii. Ministrul de externe Istvan Oesz declara ca " au fost morti la Timisoara" Agentia de presa austriaca " Kathpress" avanseaza cifra de 400 de morti la Timisoara.

In ceea ce priveste U. R S. S, ministrul de externe declara : "urmarim cu atentie ce se petrece de-a lungul frontierelor noastre".

Ramasa singura tara din blocul sovietic in care regimul nu se schimbase, majoritatea guvernelor tarilor democratice si-au intensificat eforturile in a crea unele premise care sa duca la inlaturarea dictatorului. La aceste eforturi a contribuit si mass-media. Agentia BTA a relatat despre inchiderea granitelor, despre incidentele care ar fi avut loc intre granicerii romani si grupuri de turisti bulgari si polonezi. Agentia TANIUG, a informat despre ciocnirile dintre miile de demonstranti veniti in apararea pastorului Tokes si militie. Ziarul Pravda publica un articol cu titlul "Situatia din Romania" in care relateaza ca pe strazile din Bucuresti au aparut patrule mixte militare, militie si garzi patriotice. Deoarece presa din URSS a acordat spatii largi evenimentelor din Romania, aceasta a relatat pe larg : "Sovetskaia Rossia" a publicat un articol cu titlul " Incordare cu vecinii - inasprirea regimului de frontiera" "Izvestia" titra " Incordare in Romania", " "Selskaia Jizni" cu titlul "Incordare la granitele Romaniei', " Komsomolskaia Pravda" cu titlul : " Dezordine in Romania". Acestea sunt doar unele dintre gazetele si titlurile aparute cu privire la evenimentele din Romania.

Franta a condamnat categoric regimul de la Bucuresti prin primul ministru Michel Rocard : " Vreau sa imi exprim sentimentul de oroare si de indignare pe care acest regim mi-l inspira si ni-l inspira tuturor. Poporul roman are dreptul, ca toate celelalte, la democratie, la libertate si la respectul drepturilor sale! Franta intreaga si Adunarea Nationala sunt solidare cu poporul roman oprimat! Regimul lui Ceausescu nu va putea sa continue sa-si bata joc de Europa si de drepturile cele mai elementare ale omului. Soarta rezervata acestor dictatori e cea a tuturor regimurilor nefaste de acest tip. Va cadea" La randul sau presedintele Frantei, Mitterand a condamnat regimul lui Ceausescu: " Nu e un regim ideologic, e un regim personal, familial, care nu are nici un motiv cinstit sa subziste. Sunt convins ca zilele acestui regim, intr-o Europa aflata in plina evolutie, sunt numarate. Dar cu ce pret? In concluzie condamn acest regim!"

Dreapta franceza era mai radicala si se pronunta prin vocea fostului premier R. Barre in 21 decembrie sa-si recheme ambasadorul. " La lettre de la Nation" evoca datoria de a interveni intr-o tara, daca drepturile omului sunt amenintate.

Ca urmare a relatarilor mass-media si a instigarii anumitor persoane oamenii au iesit in strada pentru a protesta impotriva regimului, cu speranta ca de data asta vor reusi. Asa au iesit in strada pe 20 decembrie la Timisoara muncitorii de la unitatile industriale timisorene, care, alaturi de zeci de mii de manifestanti, in coloane impresionante ( in jur de 200 000) au ocupat Piata Operei unde se scanda : " Noi suntem poporul" , " Voi pe cine aparati?", "Armata e cu noi", " Nu va fie frica, Ceausescu pica". In aceste conditii armata se retrage, multe unitati fraternizand cu manifestantii. Timisoara devine primul oras liber. La o zi distanta, 21 decembrie, are loc memorabilul miting in Piata Palatului. Participantii purtau lozinci in care ii acuzau pe cei care abandonasera ideile regimului.

Mitingul era transmis de televiziune si radio, in prezenta lui Nicolae si Elena Ceausescu, alaturi de care se aflau cei mai importanti membri din CPEx si nu numai. Cum era de asteptat Ceausescu a acuzat pe cei care au destabilizat ordinea la Timisoara si a promis masuri ferme impotriva acestor " elemente huliganice din Timisoara". Printr-un moment de panica creat de o busculada, amplificat de explozia unei petarde lumea incepe sa fuga. Transmisiunea in direct se intrerupe. Cand se reia transmisiunea, Ceausescu facea tot felul de promisiuni de imbunatatire a starii materiale a oamenilor. Se aud zgomote de elicoptere, tancuri, incepe sa se strige impotriva cuplului dictatorial. Incep sa se scandeze lozinci ca : " Jos dictatura" "Libertate" etc. Acesta a fost practic momentul psihologic in care s-a hotarat soarta cuplului dictatorial si a regimului acestora. Dupa fuga acestora cu elicopterul multimea a inceput sa scandeze cu mai multa ardoare impotriva regimului. Momentul este delicat deoarece multi analisti ai evenimentului din decembrie 1989 sunt de parere ca momentul phisologic reprezentat de "fuga" dictatorului cu elicopterul a fost crucial. Daca persoanele din anturajul sau il sfatuiau sa aleaga alta cale de retragere cu siguranta nu oferea acea imagine in care oamenii se gandeau la fuga lui Ceausescu. Aceasta usurare a populatiei cand a vazut elicopterul cu sotii Ceausescu plecand a creat un impuls semnificativ in decizia acestora de a se implica si mai mult in inlaturarea acestora. Un alt factor decizional creat de presa a fost momentul in care s - a raspandit zvonul reprezentand "fuga" si nu plecarea sau retragerea perechii dictatoriale.

Revolutia din decembrie 1989 s-a produs pe fondul starii de nemultumire a populatiei care nu mai putea suporta regimul la care era supusa. Bineinteles, starea de revolta a fost grabita si de factori externi printre care schimbarile de regim din celelalte state foste socialist - totalitare, de implicarea statelor din vest si a S U A. Un rol insemnat l-a avut insa mass-media care prin ceea ce transmitea contribuia la dezvoltarea unei stari de spirit ireale. Cateva exemple sunt elocvente: in timpul revolutiei romane a avut loc interventia armata a S. U. A. in Panama. Cum orice mediatizare a conflictului din Panama a fost interzisa de catre Departamentul de Stat al S. U. A., mass-media si-a indreptat atentia catre Bucuresti de unde a putut transmite cu lux de amanunte evenimentele in desfasurare.

Socanta este situatia prezentata de televiziune prin care o femeie mutilata i se scosese copilul nenascut din pantece. Facand inconjurul lumii aceasta imagine nu a putut decat sa creeze o stare de soc asupra a ceea ce se petrecea acolo si sa produca o imagine negativa asupra Romaniei si a romanilor. In realitate lucrurile nu erau deloc asa cum fusesera prezentate. Doctorul Milan Dressler a incercat sa explice faptul ca imaginile nu sunt reale. In atmosfera de atunci nu a fost luat in seama. Dupa analize efectuate de colegi de-ai sai din Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta s-a ajuns la concluzia ca imaginile nu erau reale. Femeia mutilata careia i s-a scos copilul din pantece murise la 8 noiembrie in urma unei come alcoolice la domiciliul sau. Avand o situatie materiala precara a fost inmormantata la cimitirul saracilor. Copilul nu fusese scos din burta femeii de catre securisti, nici macar nu era copilul ei, acesta avea 2 luni, decedase la 9 decembrie. Tatal ei a refuzat sa fie inhumata, astfel a ajuns la cimitirul saracilor .

Un alt exemplu edificator in care mass-media s-a grabit cu relatarea evenimentelor s-a petrecut la 15 martie 1990 la Targu Mures de ziua nationala a Ungariei. O televiziune irlandeza a filmat un om cazut la pamant, lovit cu bestialitate de numerosi indivizi setosi de sange. Imaginile erau prezentate astfel: un grup de romani loveau cu bestialitate un ungur participant la sarbatorirea zilei sale nationale. Peste cateva zile s-a constatat ca cel lovit era roman, Mihaila Cofariu iar atacatorii erau unguri. Insa imaginile fusesera deja raspandite.

Evenimentele relatate de presa, fie ca au fost premargatoare, din timpul revolutiei sau dupa au avut un caracter in general tendentios. Insa in acelasi timp revolutia datoreaza mult presei. Presa a fost in cele din urma cea care a informat continuu populatia despre desfasurarea evenimentelor, cea care a creat o stare de spirit pe fondul careia au venit si incurajari din afara. Cei care au luptat in revolutia din decembrie 1989 au prins curaj si au dus pana la capat dorinta tuturor romanilor. Presa a fost cea care a informat lumea despre reusita revolutiei si cea care a asigurat ca lucrurile si-au intrat pe un drum normal.

Europa Libera

Starea populatie din 21 decembrie se dovedea din ce in ce mai greu de controlat. Astfel Europa Libera transmite : " Greva generala la Arad; la Arad fortele armate au fraternizat cu populatia, iar tancurile au fost vazute impodobite cu steaguri romanesti, din care a fost rupta stema de partid.

Despre evenimentele de la Bucuresti agentia TASS transmitea ca strazile de acces spre Piata Universitatii sunt blocate de forte ale securitatii. De asemenea pe aceste strazi patrulau tancuri iar piata era survolata de elicoptere militare. Un grup de tineri masati in fata soldatilor scanda : " Armata e cu noi " si " Fara violenta".

Europa Libera transmite ca in Bucuresti, in jur de 20 de persoane au fost impuscate. Dupa amiaza, Ambasada americana a confirmat uciderea cu arme automate a 11 tineri. Tot in aceeasi zi, demonstratiile au continuat. In transmiterea informatiilor Europa Libera relata ca la proteste au luat parte zeci de mii de oameni, iar piata palatului era inconjurata de vehicule blindate.

Pe fondul manifestatiilor din Timisoara si Bucuresti, oamenii au prins curaj si au iesit in strada si in principalele resedinte de judet. Manifestatii s-au inregistrat la Cluj, Craiova, Iasi, Sibiu Resita. In urma relatarilor a doi straini care au parasit Romania, reiese ca Securitatea a deschis focul la Arad. De asemea doi polonezi au declarat ca au vazut tancuri care s-au indreptat cu viteza in multimea de demonstranti. Europa Libera transmitea ca zeci de mii de oameni au iesit in strada, in pofida starii de urgenta impusa de regim. Au aparut cazuri in care soldatii s-au alaturat protestatarilor.

Radio Moscova in limba romana si Agentia TASS relatau ca la Timisoara fabricile, uzinele si intreprinderile au fost ocupate de muncitori. Acestia au intrat in greva amenintand ca daca nu le sunt ascultate cererile arunca fabricile in aer. Cerintele acestora erau : tragerea la raspundere a conducerii de partid, a liderilor militari si a altor conducatori care au permis sa se ajunga la represiunea sangeroasa de la Timisoara, demisia conducerii de la Bucuresti si retragerea unitatilor militare aduse special pentru aceste evenimente.

Pe acest fundal s-a constituit Comitetul pentru Democratie Socialista care cerea demisia lui Ceausescu si organizarea de alegeri libere.

Oficiali ai diplomatiei engleze la Bucuresti au relatat ca in apropierea Ambasadei americane se afla opt sau noua cadavre ale unor tineri neinarmati, impuscate in cap. Jonathan Lamb, diplomat englez, intr-o interventie telefonica la un post de televiziune englez, transmitea din Bucuresti ca impuscaturile nu au incetat, pe cer au fost zarite gloante trasoare. In interventia sa, Lamb a facut referire si la cuvantarea de la miting a lui Ceausescu, cand acesta a fost intrerupt de huiduieli si fluieraturi. In acele momente transmisiunea in direct fiind oprita cateva momente dupa care Ceausescu a revenit reusind sa isi termine discursul. Diplomatul englez a facut referire si la starea de panica din Bucuresti in acele momente : " am vazut femei plangand si ambulante. Piata era ocupata de o mare multime de tineri veniti sau ramasi dupa incheierea demonstratiei oficiale. Ei sunt inconjurati de forte de securitate si de masini blindate. Deasupra multimii zburau elicoptere militare ". Oficialul englez isi incheia interventia astfel : " Pana in jurul orei 17,15 intre demonstranti si Securitate nu s-a intamplat nimic, fiecare parte asteptand ca cealalta sa faca prima miscare. Apoi Securitatea a atacat multimea si au fost auzite impuscaturi. Tinerii scandau : Jos cu Ceausescu ! Libertate ! Timisoara ![21]

Reactii din partea statelor est europene cu privire la evenimentele din Romania, sunt prezentate la Europa Libera astfel : in Cehoslovacia partidul comunist a rupt relatiile cu actuala conducere a Partidului Comunist Roman. Ungaria a decis sa abroge Tratatul de prietenie si colaborare cu Romania incheiat in 1948 si a cerut convocarea urgenta a Consiliului de Securitate O.N.U. In ceea ce priveste U.R.S.S., Mihail Gorbaciov a indemnat la calm declarand ca nu se poate face inca o evaluare obiectiva a evenimentelor de la Bucuresti. In acest sens l-a convocat pe reprezentantul Romaniei la Moscova la Ministerul de Externe Sovietic pentru detalii (cred ca am mai scris odata). Astfel a procedat si cu ambasadorul sovietic de la Bucuresti, transmitandui sa ia legatura cu liderii romani. Polonia, prin Solidaritatea a condamnat in termeni duri regimul de la Bucuresti. In Germania de Est, sute de demonstranti au protestat in fata Ambasadei Romaniei, scandand lozinci anti Ceausescu si cerand expulzara ambasadorului roman. Germania rasariteana cat si guvernul de la Bonn si-au retras ambasadorii de la Bucuresti. Bulgaria a condamnat la randul ei regimul de la Bucuresti, ziaristii dela B.T.A. cerand Bulgariei sa trimita telegrame lui Ceausescu in care sa protesteze impotriva terorii sangeroase.

La Washigton, adjunctul secretarului de stat, l-a convocat pe ambasadorul roman, Ion Stoicici pentru a-i inmana o nota de protest, insa acesta a motivat ca nu este disponibil. In acesata directia S.U.A. au luat contact cu Moscova, cerandu-i sa-si exercite influenta cu scopul de a stopa masacrarile din Romania. In sprijinul manifestantilor s-a manifestat si presedintele Frantei, Francois Mitterrand. Acesta era de parere ca zilele lui Ceausescu sunt numarate. Germania de vest si-a indemnat cetatenii sa paraseasca Romania. Regele Mihai, aflat la Paris declara : " armata romana ar trebui sa intervina in ajutorul celor care se opun guvernului comunist de la Bucuresti". Acesta era de parere ca trebuie format un guvern provizoriu care sa restaureze democratia in Romania.

Din Sibiu sunt redate la Europa Libera stiri in legatura cu fiul dictatorului, Nicu Ceausescu. Acesta ar fi trebuit sa fie comandantul trupelor locale, dar nu se mai afla in oras. Trupele care au intervenit pentru a imprastia manifestantii au fost cele ale Securitatii.

Tot in ziua de 22 decembrie a fost redat un mesaj din partea " Congresului Mondial Romanesc" din S.U.A. : " ne exprimam solidaritatea cu toti cei care astazi si in zilele trecute au reusit sa-si ia soarta in maini si sa incerce sa zdruncine din temelii dictatura criminalului Ceausescu. Suntem solidari integral ". Acestia isi incheiau mesajul astfel :" Suntem alaturi de eroii, care, infruntand cu pieptul gol gloantele trupelor de Securitate, au indraznit sa-l infrunte pe tiranul Ceausescu. Un singur gand ne anima azi. Suntem alaturi de voi cu sufletul, va spunem: declarati greva generala, constituiti comitete de cetateni, stati de vorba cu ostasii fortelor armate, stati de vorba cu ostasii fortelor de Securitate, transmitandu-le mesajul nostrum: Nici un glont impotriva propriilor frati. Traiasca Romania libera si democratica ! " Fostul ambasador American, David Fundenburk a tinut sa isi arate sprijinul si solidaritatea cu poporul roman, indemnand totodata la rezistenta : " Eu cred ca clopotul libertatii o sa sune pentru libertatea pamantului Romaniei din anul 1990. Din 1990 cred ca vom putea spune " Bine ai venit, libertate" Pe fondul acestor evenimente a recomandat guvernului american sa retraga ambasadorul american din Bucuresti si sa intrerupa relatiile comerciale si orice fel de alte schimburi cu regimul Ceausescu. Academia Romano - Americana de Stiinte si Arte a tinut sa isi exprime la randul ei solidaritatea cu miile de demonstranti. Acestia erau de parere ca " a venit timpul ca si Romania, ultimul bastion al stalinismului, o tara total inchisa, lugubra, un negativ fotografic al restului Europei rasaritene, cum o caracterizeaza in aceste zile presa occidentala, sa inlocuiasca guvernantii barbari si criminali si sa paseasca pe drumul reformelor.." Se pronunta pentru condamnarea regimului criminal, demisia imediata a lui N. Ceausescu si a acolitilor sai, pentru evitarea varsarii de sange.

In 20 decembrie, Eugen Ionescu, a acordat un interviu Radioului Vocea Americii, in care isi exprima convingerea ca in final romanii vor birui. Totodata condamna categoric pe cei care trageau " sunt niste criminali si niste canalii si niste idioti cei care au hotarat sat traga! [26] Opinii a exprimat si pictorul Eugen Mihaescu de la New York : " spitalele sunt pline, morga este plina si oamenii continua sa iasa pe strada. Si se va sti si se stie, totusi, nu se poate ascunde crima sangeroasa pe care a facut-o acest criminal " Poetul Andrei Codrescu era convins ca vremea lui Ceausescu se aproprie de sfarsit : " Brutalitatea regimului Ceausescu a revoltat intreaga lume civilizata! Nici in Uganda nu s-au macelarit copiii ! Ceausescu a pierdut si respectul celor mai aspriti comunisti. Este un terorist ! Eu cred ca se vede inceputul sfarsitului la noi ! Ceausescu nu poate sa supravietuiasca singur, dispretuit de popor, izolat de lumea civilizata, el nu poate sa incuie la nesfarsit poporul intr-un lagar de sarma ghimpata, lumea lui a trecut ! "

La 22 Decembrie, Europa Libera, a prezentat declaratia lui George Palade, in care acesta isi exprima nemultumirea fata de cruzimea represiunii, de faptul ca guvernul roman nu respecta drepturile civile ale cetatenilor. Acesta era de parere ca partidul si armata trebuie sa-l abandoneze pe Ceausescu : " Populatia Romaniei l-a abandonat de mult pe Nicolae Ceausescu! In criza care afecteaza tara in momentul de fata, e randul partidului sau armatei sa-l abandoneze pe Ceausescu fara rezerve pentru totdeauna ". Acelasi post de radio, a transmis in dimineata zilei comentariul lui Monica Lovinescu in care arata interesul tarilor occidentale si adeziunea acestora cu manifestantii : " aproape ca nici la caderea zidului Berlinului, canalele de televiziune particulare si oficiale ca si posturile de radio, n-au acordat o mai mare importanta ca azi . Aceasta afirma ca a participat la doua emisiuni la Radio si o emisiune la Televiziune. La televiziune se mai aflau Mihnea Berindei, Paul Goma, Mihai Dinu Gheorghiu, Maria Mailat, Mircea Iorgulescu, Virgil Tanase si Sanda Stolojan. Starea de euforie i-a cuprins pe toti in momentul cand Mircea Dinescu a anuntat fuga cuplului Ceausescu. Pe langa aceste imagini, erau prezentate si altele mai putin obiective. "Imagini cu cele 4630 de trupuri mutilate din groapa comuna de la Timisoara ! " Monica Lovinescu conchide : " imaginile, cuvintele, sterile se succedau in acelasi ritm vertiginous, cel mai vertiginos din tot restul Europei Rasaritene, in care soseau si stirile din Romania.

In 18 decembrie 1989, la ora 01.04 Agentia Deutsche Presse Agentur, transmitea : "Cativa tineri au fost batuti mai multe persoane au fost arestate'. Associated Press (A.P.), ora 5.01, relata din Viena: "Nu a fost dat nici un numar pentru cei arestati si nici pentru cei raniti' Reuter, 15.48, Budapesta: Numerosi raniti si arestati'. Agentia France Press, (AFP), 16.40, Budapesta: Au existat numerosi raniti si posibil chiar o victima pare sa fi fost o femeie sau un copil'. United Press International (UPI), 22.05, Budapesta: Au murit mai multi oameni o femeie a fost calcata mortal de un tanc O locuitoare a Timisoarei, intr-un interviu telefonic transmis de televiziunea de stat austriaca, a spus ca a vazut cadavrele a patru soldati'.

La 22 decembrie, la ora 02.45, la Radio Budapesta, corespondentul Jsef Orosz, din Arad, arata ca este razboi civil!' In aceeasi zi, in jurul orei 09.00, Emil Hurezeanu, cita din declaratia unei perechi poloneze intervievata de Televiziunea maghiara, conform careia unitatile Securitatii trageau ieri intr-o multime de aproximativ 3000 de persoane la Arad " Aceasta stire pana in momentul de fata nu a devenit plauzibila. Spre seara, acelasi post de radio, revine si creioneaza atmosfera de euforie, sarbatoare si pace, evidentiind ca nimeni nu crede ca ar exista morti si raniti.

Stiri contradictorii continua si in zilele urmatoare. Astfel, la 23 decembrie, Radio Budapesta (R. B.), la ora 20.00, mentiona: Corespondentii Televiziunii sovietice au transmis ca la Timisoara, dupa ora sapte seara, au reinceput luptele. Anterior au fost parasutate in oras trupe ale Securitatii'.

La 23 decembrie, Vocea Americii, ora 20.00, reproducea o declaratie a ministrului ungar al Apararii, Ferenc Krpthy. Acesta mentiona ca nu exclude posibilitatea ca elementele Securitatii, obediente inca conducatorului rasturnat de la putere, Nicolae Ceausescu, sa se aventureze intr-o provocare militara impotriva Ungariei Doua blindate, apartinand dupa toate indiciile detasamentelor Securitatii din slujba dictatorului rasturnat, s-au indreptat spre linia de frontiera a Ungariei, fara sa treaca insa granita.

De asemenea, doua elicoptere decolate din spatiul aerian al Romaniei au violat spatiul aerian al Ungariei. Ministrul ungar al Apararii a declarat ca armata si fortele aeriene ungare sunt pregatite sa previna alte eventuale incidente'.

La 22 decembrie Radio Budapesta, la ora 19.00, relata despre infruntarile de la Targu Mures. "Momentan se mai trage cu artilerie grea, securistii trag si asupra militarilor Ieri s-a tras inca doar cu tunuri de apa, dar seara au fost si impuscaturi'.

Vocea Americii a transmis la ora 20:00 stiri preluate de la agentia Taniug conform carora armata a izolat grupuri de securisti inarmati, obediente inca lui Ceausescu. De asemea se astepta ca luptele sa se inteteasca in timpul noptii.

Majoritatea stirilor transmise sunt parvenite de la studenti, turisti, emigranti. De aici si exagerarea cifrelor privind mortii si ranitii care merg pana la cateva mii de mortii. Radio Budapesta, in dimineata zilei de 19 decembrie relata ca la Timisoara numarul mortilor este de 300 - 400. Emitand acesta stire, celelalte agentii si-au canalizat atentia catre Radio Budapesta. Astfel, la 09:37 Center Monitoring Departament, din Mnchen mentiona ac intr-un spital din Timisoara se afla 200 de pacienti care au murit in urma ranilor. Associated Press transmite din Viena, la 11.25, o convorbire telefonica cu un tanar maghiar care declara ca avea mai multe rude care lucrau ca doctori in spitalele din Timisoara.

Acesta afirma ca intr-un singur spital erau 250 de morti, printre cei ucisi fiind mai multi copii. Circa 30% la suta dintre cei ucisi si raniti erau etnici maghiari, ceilalti etnici romani'. AFP, ora 13:02 : ' Mii de morti la morga spitalului',Vocea Americii, 21:00, cateva sute'. Radio Europa Libera, 22.15: Numarul mortilor variaza de la doi la cateva sute specificam ca aceste cifre nu sunt confirmate'. Tanjug, 22.52: Aproximativ 2000 oameni'.

La 20 decembrie, Reuter transmite din Belgrad: 'De cand fortele Securitatii au intervenit cu tancuri si elicoptere impotriva demonstrantilor anti-guvernamentali, au fost ucisi pana la 2000 de oameni'. Tot Reuter, de data aceasta de la Budapesta, la ora 14.20, relateaza ca ministrul de externe ungar, Gyula Horn, a spus ca mai multe sute de oameni au fost ucisi si raniti la Timisoara cand militia si armata au atacat demonstrantii'. Reuter, la 20.57 din Berlinul de Rasarit, stire preluata de la AND: circa 3000-4000'.

In 21 decembrie la ora 15:16, la Viena apare o stire a agentiei ungare MTI: 'in Romania, demonstratiile in care au fost ucisi pana la 4000 de oameni continua'.

La ora 17.00, Europa Libera, informeaza despre o conferinta a ministrului de externe ungar, la care acesta a declarat ca potrivit unor informatii credibile, in vestul Romaniei au loc ciocniri intre fortele armate si cele ale Securitatii. 'Se pare ca unii soldati au refuzat sa execute ordinele de a trage in demonstratii si s-au alaturat manifestantilor. Horn a informat totodata ca potrivit informatiilor detinute, intre 1000-2000 de persoane au fost ucise la Timisoara si in imprejurimi, ca urmare a ciocnirilor dintre fortele Securitatii si demonstranti'.[33]

In 22 decembrie, Europa Libera difuzeaza stirea neconfirmata cum ca la Timisoara ar fi fost de 4632 morti, 1282 de raniti in spitale, unii in judete apropiate.Numarul arestarilor ar fi fost de 13214 si 7613 condamnari la moarte! Deci la Timisoara! Cifrele respective ar fi fost discutate intr-o sedinta cu usile inchise a Cabinetului 2 a Comitetului Executiv, miercuri seara'. Bineinteles ca aceste cifre sunt departe de realitate, dar in acele momente au creat momente de panica.

Aceste relatari au continuat sa exagereze, fiecare agentie de presa exagerand progresiv parca numarul mortilor si ranitilor.

Iata si cateva stiri din ziua de 25 decembrie. La ora 12-14, Associated Press, citeaza Radio Budapesta ca spunand ca 70 000-80 000 de oameni ar fi fost omorati de cand a inceput in decembrie revolutia care l-a rasturnat pe ultimul conducator stalinist din blocul sovietic.

'Numarul ranitilor a atins cifra de 300 000' a spus Radio Budapesta.

Aceeasi agentie revine, la ora 13.18, cu o declaratie a ministrului Sanatatii de la Bucuresti care apreciaza ca in intreaga tara sunt mai multe mii de victime. In ceea ce priveste cifra data de Radio Budapesta, 70 000 de morti din 17 decembrie, inceputul revoltei in Timisoara, ministrul roman a apreciat-o ca fiind 'foarte exagerata'.

BBC transmite ca in Romania sunt peste peste 60 000 de victime'. Aceste stiri contradictorii au circulat de multe ori dupa principiul bumerangului; s-au intors uneori impotriva romanilor care, de altfel, le-au preluat fara discernamant'.

Dupa incheierea reuniunii la nivel inalt a C.E.E. din 10 noiembrie 1989, presedintele Frantei, Francois Mitterand declara : " problema unor provincii cum ar fi Silezia, Mazuria, Prusia orientala trebuie sa ramana intangibila. In schimb nu trebuie sa se omita existenta divergentelor intre Ungaria si Romania in problema Transilvaniei, sau problema Basarabiei. Franta si U.R.S.S. trebuie sa-si reia rolul de asigurare a echilibrului in Europa, asa cum au facut-o de secole ." Aceasta declaratia a venit pe fondul intelegerii de la Yalta careia ii conferea un rol insemnat S.U.A in Europa.

La nivelul contactelor diplomatice este de evidentiat intalnirea dintre Bush si Gorbaciov. Aceasta intalnire a abordat discutii privind redefinirea sferelor de influenta si elaborarea unei noi strategii care sa le asigure un rol dominant in toate probleme internationale. In contextul politic al anului 1989, U.R.S.S a fost nevoita sa faca anumite concesii in favoarea americanilor pe fondul obtinerii de ajutoare economice si financiare. In sens mai larg, se urmarea stabilirea unui nou echilibru in Europa care sa permita atenuarea treptata a diferentelor de sistem politic si economic intre tarile socialiste si cele capitaliste. Se presupune ca s-a discutat si despre gasirea de metode prin care sa se faca anumite presiuni asupra tarilor "inca nereformate". R.P. Chineza, Cuba si Romania. In ceea ce priveste Romania, presedintele american era de parere ca statele memre NATO, sa continue aplicarea restrictiilor in relatia cu tara noastra. Solicitarea catre U.R.S.S. a fost similara in ceea ce priveste livrarile de titei, gaz metan si minereu de fier. Guvernele Marii Britanii, Frantei, Germaniei si Italiei au hotarat impreuna cu administratia de la Washington ca fiecare sa aiba un rol sporit in influentarea Europei de Est, astfel incat : " sa-si asigure promovarea propriilor interese pe termen lung in aceasta zona."

La Intalnirea dintre cancelaru Kohl si presedintele Mitterand, printre altele s-a hotarat : " sa se intensifice aplicarea masurilor elaborate in cadrul NATO pentru stimularea evolutiilor din Europa de Est, indeosebi prin sprijinirea constituirii unui front comun al fortelor de opozitie din tarile socialiste. " Una din hotararile reuniunii de la Paris a sefilor de stat si de guvern ai tarilor membre ale CEE cu privire la tara noastra era : " in contextul pozitiilor concertate ale S.U.A si U.R.S.S., se are in vedere intensificarea actiunilor vizand crearea unor tensiuni interne destabilizatoare, prin folosirea unor stari de nemultumire si incitari in mediul minoritatii maghiare, considerandu-se ca in acest fel Romania ar putea fi determinata sa nu mai obstructioneze procesele ce au loc in Est ".

Coraborat cu aceste hotarari la nivel inalt, presa a adoptat pozitii similare. Astfel si-a intensificat eforturile de a scoate in evidenta toate nelegimitatile existente. Primul lucru despre care s-a scris a fost nerespectarea drepturilor omului, ingradirea libertatii cetatenilor, rolul pe care l-a jucat Securitatea in viata oamenilor, problema minoritatilor, in special minoritatea maghiara, inchiderea granitelor pentru cetatenii romani. Toate acestea corroborate cu starea de nemultumire in care se gasea Romania au dus la starea generala in care o parte a populatiei a riscat si a iesit in strada pentru a se revolta impotriva regimului Ceausescu. Acele momente au fost cruciale, presa jucand un rol esential, prin transmiterea informatiilor, e drept majoritatea neverificate si aberante, dar pe acest fond si mai multi romani erau nemultumiti ceea ce a crescut numarul revoltatilor. Dupa izbucnirea revoltei la Timisoara si eliberarea orasului, celelalte orase s-au revoltat, in special Bucurestiul, care a fost si momentul cand revolta, rascoala s-a transformat in revolutie. Un moment aparte l-a constituit Televiziunea Nationala, prin numarul impresionant de morti si raniti care a avut loc in jurul acesteia. Totodata un rol insemnat l-au jucat transmisiile TVR, cu revolutionari in direct anuntand intregii tari deciziile care se luau. Asa a aflat intreaga tara despre fuga dictatorului, despre schimbarile produse, despre numarul de morti, despre alcatuirea FSN, despre executarea Ceausestilor si multe altele.

Aceste fapte s-au produs si pe fondul schimbarilor de afara : " Zidul Berlinului cazuse, Cehoslovacia trecea prin revolutia ei,  de catifea , Bulgaria la fel, in RDG lumea era deja in fierbere si vorbea deja de reunificarea celor doua Germanii, iar Moscova asista la prabusirea acestor regimuri intr-un mod neasteptat de linistit "

Evolutii in statele comuniste

In ceea ce priveste rolul serviciilor secrete straine implicate in rasturnarea regimului Ceausescu, Vladimir Bukovski declara in 1990: 'Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, care au lansat "revolutia de catifea" in Cehoslovacia, care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand indeosebi circumstantele favorabile distrugerii zidului Berlinului'

Contele Alexandre De Maranches,fostul sef al SDECE-ului francez, l-a citat in Le Figaro, pe unul dintre apropiatii lui Gorbaciov, anume Gheorghi Arbatov, cel care a afirmat: 'U.R.S.S. va face cel mai rau lucru cu putinta: ea va va lipsi de dusmanul vostru'[41] Lev Nevrozov, scria,: 'In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale ". Intr-un interviu acordat televiziunii germane DSF, la 10 octombrie 1990, Erich Honecker, declara ca a existat o strategie pe termen lung a KGB-ului conform careia in Uniunea Sovietica si in alte parti trebuie sa se schimbe sistemul actual.In 21 noiembrie 1990, Honecker afirma: in ziarul Berliner Wochenpost :'Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unei manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt altceva decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor schimbari extrem de importante, care nu au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala Reunificarea Germaniei trebuia sa fie considerata ca o contributie la construirea "Casei europene si, data fiind situata actuala, lucrul acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG " .

Ofiterul de securitate (r) Radu Tinu,in decembrie 1989, prim-adjunct al Securitatii din Timisoara scrie in cartea sa 'No Comment' ca Ceausescu trebuia sa cada. Pentru aceasta era urmarit de serviciile secrete unguresti si americane : 'Se cautau 'detonatori' pentru debarcarea lui. Se incercase la Iasi, dar nu se reusise. Intotdeauna trebuie sa existe un Cozma sau un Tkes. Fara ei nu pot fi astfel de evenimente. Pacat ca trecerea s-a facut brutal. Cu morti, cu raniti, cu Nu trebuia sa se intample asa ceva. Cum au ajuns armele in mana populatiei? Armament nu a fost la populatie. La Timisoara a fost o revolta populara spontana, aparuta pe fondul unor nemultumiri. S-a aruncat cu pietre, cu cocktail-uri 'Molotov'. In urma revoltei din Timisoara, pe 18 decembrie erau 42 morti. Acesta continua pe o linie critica sa detalieze evenimentele de atunci, asa incat generalul Militaru, este facut agent KGB si responsabil pentru mortii din revolutie. Silviu Brucan si Cico Dumitrescu sunt vinovati in acceptiunea acestuia de victimele de la Otopeni. Sunt acuzati cei care au facut procesul de la Targoviste si modul cum au executat cuplul Ceausescu.[44]

Dintr-o declaratie a lui Doina Cornea reiese ca Silviu Brucan i-a acordat lui Emil Hurezeanu un interviu in 1993 in care recunoastea ca a fost la Moscova si a vorbit cu Gorbaciov cu scopul de a cere sprijin. Dibaciul diplomat insa nu specifica cu ce scop a cerut sprijinul. Tot din acest interviu aflam ca Gorbaciov ar fi zis ca nu se amesteca in treburile interne, dar a cerut sa se mentina sistemul comunist.[45]

Intr-un interviu acordat cotidianului 'The Independent', Silviu Brucan, afirma ca societatea post-comunista, pe care intentioneaza s-o construiasca va avea doua clase: oamenii inteligenti si oamenii prosti, apreciind ca in Romania exista cam 2 milioane de intelectuali si 20 milioane de prosti. Intrebat cum ar putea fi convinsi prostii sa voteze pentru puterea celor inteligenti, Brucan raspunde: 'li se va asigura mancare, caldura, medicamente'; La finalul interviului a tinut sa precizeze:'Eu spun aceasta intelectualilor de la 'The Independent' nu oamenilor din Romania. Ei nu ar intelege. Va trebui sa prezentam aceste idei intr-o maniera populara'.

La sfarsitul lui 1988, Silviu Brucan intreprinde o lunga calatorie in strainatate. El viziteaza Statele Unite si Marea Britanie. De la Londra, se deplaseaza la Moscova, pentru discutii oficioase cu responsabilii regimului apoi se intoarce la Bucuresti, trecand prin Viena. Brucan a lasat sa se inteleaga ca, in timpul acelei calatorii, au fost puse la punct anumite elemente ale loviturii de stat care, un an mai tarziu, avea sa-l debarce pe Ceausescu. 'Moscova, Washington si Londra asigurau forta si stabilitate. Moscova ii furniza scenariul, Washingtonul si Londra, prin intermediul posturilor de radio, ii furnizau mijloacele. Indispensabile, intrucat lovitura de stat a fost infaptuita aproape exclusiv pe baze propagandistice'

Dupa fuga cuplului Ceausescu, cu elicopterul, Televiziunea romana 'libera' a inceput sa emita stiri cu privire la locul unde se va duce dictatorul.Pe masura ce orele se scurgeau, versiunile cele mai contradictorii, si, deseori, cele mai absurde, referitoare la plecarea lui Ceausescu, au inceput sa fie oferite publicului. Astfel, la mai putin de jumatate de ora dupa plecarea sa, agentia Taniug anunta faptul ca dictatorul a fugit si se afla in drum spre China. Intre orele 14.30 si 19.00, Televiziunea Romana a anuntat de doua ori arestarea lui Ceausescu, si de doua ori ca acesta ar fi reusit sa scape. Taniug si Agentia ungara de presa au inceput sa confirme, in mod sistematic, informatiile oferite de presa romana. Cele doua agentii au anuntat, tarziu in noapte, ca sotii Ceausescu au fost prinsi, dar, a doua zi de dimineata, radioul din Romania dezmintea stirea declarand ca nu au fost inca arestati, dar se afla in Romania.

In 18 decembrie, Romania si-a inchis granitele cu Ungaria si Iugoslavia dupa ce in prealabil in urma ciocnirilor dintre politie si populatie au murit cativa oameni. Granitele au fost inchise cu scopul de a nu se transmite in occident vesti despre cele ce se petreceau la Timisoara.. Agentia de presa Taniug afirma ca fortele securitatii romane au preluat controlul orasului Timisoara. In fata ambasadei romane din Budapesta au protestat 25 000 de refugiati unguri si romani. De asemenea cancelarul germa Helmuth Kohl aflata in vizita la Budapesta, si-a exprimat ingrijorarea pentru minoritatea germana in numar de peste 200 000. A condamnat si nerespectarea drepturilor omului. Omologul sau, Nemeth afirma : " poporul roman e interesat sa gaseasca cat mai repede cu putinta, un model care sa i se potriveasca. Singura cale este prin reforma, democratie si dezvoltare.

Intr-un articol din Baltimore Sun din 20 decembrie se vorbeste despre strictetea cu care era controlata mass - media, despre cetatenii tematori de a intra in vorba cu cetatenii straini, cat si despre demonstratiile controlate la maxim si regizate pentru a-l slavii pe conducatorul roman. Acestia isi dezvolta articolul pe baza declaratiei lui Ceausescu :" Tot ce cer de la ziaristi este ca ei sa raporteze adevarul". Se poate aprecia clar ca "adevarul" era detinut de partid, iar orice luare de pozitie era privita ca incercare de complot impotriva statului si a institutiilor sale de drept. Stirile care nu conveneau conducerii superioare a partidului erau sistate. Mass - media occidentala a fost impiedicata sa vorbeasca cu disidentii romani. Conform analizei ziaristului Kay Withers, presa era devotata cultului personalitatii iar arta slavea si intarea principiile nobile ale umanismului socialist. Un lucru care nu a putut fi impiedicat de regimul Ceausescu a fost transmiterea de stiri de catra statiile de radio occidentale. Acestea transmiteau stiri necenzurate, iar de-a lungul granitelor se puteau viziona programele Tv ale vecinilor nostri. Astfel romanii puteau urmarii programele Televiziunilor bulgare, iugoslave, ungare si chiar ale Uniunii Sovietice. Ziaristul american isi incheie articolul cu un crez al lui Ceausescu :" Este singura solutie de progress. Capitalismul a inlocuit feudalismul, si comunismul va inlocui capitalismul.

In Financial Times din 20 decembrie dupa ce se face o analiza a dictaturii lui Ceausescu, autorii demonstrand ca seful statului roman a dus o politica de independenta fata de Moscova, fiind diferit de ceilalti lideri sateliti ai Uniunii Sovietice, spre sfarsitul perioadei sale a luat o serie de masuri care i-au adus sfarsitul. Unul din motivele enuntate in articol, impotriva lui Ceausescu este faptul ca a folosit forta armata impotriva poporului sau, in locul renuntarii pasnice la putere. Ministrul de stat in departamentul britanic de externe, William Waldgrave a facut un apel la fortele securitatii in care acestea sa " reprezinte adevarata dorinta a poporului roman si sa inlature regimul actual". O pozitie critica la adresa lui Ceausescu a adoptat si ministrul de externe sovietic care a condamnat omorurile din Romania. Statele Unite au propus adoptarea unei luari de pozitie impreuna cu statele din Europa occidentala.

In Financial Times din din 21 Decembrist, era reluata teza lui Ceausescu conform careia acesta aprecia ca evenimentele din Timisoarase datoreaza actiunilor internationale si teroriste. Agentia Est - Germana ADN, citand romani stabiliti in Germania de Est, a relatat ca securistii au omorat intre 3000 si 4000 de demonstranti in Timisoara. Agentia iugoslava Taniug relata ca 30 de copii au fost masacrati de politie in Timisoara. Aceeasi agentie relata ca pasagerii sositi cu trenul in orasul Vrsac de la granita cu Iugoslavia au vazut un masacru in fata catedralei. Acestia relatau ca 36 de copii care duceau lumanari intr-o parada in care cereau paine, pace si demnitate umana au fost omorati.

Ceausescu a declarat stare de urgenta in Timisoara. Aceasta stare a fost insotita de un comunicat al Agerpres, in care anunta ca circulatia dupa 11 noaptea si reuniuni de mai mult de 5 persoane au fost interzise, in vederea " violarii serioase a ordinii publice in judetul Timis, prin acte de terrorism, vandalism si distrugere a bunului public." Ceausescu nu a incetat sa critice evenimentele din Timisoara, fiind de parere ca acestea erau menite sa provoace dezordine si sa distruga institutiile din tara. De vina erau imperialistii, revansarzii, iredentistii si serviciile de spionaj straine. Ceausescu a ramas pe pozitii si in ceasul al doisprezecelea, el indemnand la intelegere deplina pentru apararea socialismului si pentru evitarea repetarii unor astfel de incidente. Agentia Taniug citand consulatul iugoslav din Timisoara raporta ca peste 50 000 de oameni au marsaluit pe strazi. Taniug afirma ca politia nu a deschis focul in timp ce o organizatie romaneasca pentru drepturile omului din Paris a declarat ca aceasta a folosit forta impotriva demonstrantilor. Ministrul de externe maghiar, Gyula Horn, afirma in fata parlamentului " sute au fost omorati si raniti".

Intru-un articol din Financial Times, realizat de Judy Dempsey impreuna cu corespondenti din strainatate in 22 Decembrie se aprecia ca Ceasescu se lupta pentru a se mentine la putere. Mass -media din Iugoslavia si Ungaria au relatat ca mai mult de 50 de persoane au fost omorate de fortele securitatii. Acestea au deschis focul impotriva celor care scandau pentru inlocuirea regimului. Agentia Taniug aprecia ca cel putin 20 de studenti au murit in capitala cand politia a improscat mii de demonstranti cu o ploaie de gloante si a deschis foc de rachete din elicoptere. Radio Budapesta a relatat ca 32 de persoane au fost omorate in Cluj. Taniug raporta : " Sunt multi morti pe strazile Timisoarei, ale Bucurestiului si ale altor orase". Aceeasi agentia relata : " masini blindate au calcat studenti, in timp ce politia a tras in orice miscare pe strada". TASS relata : " cand un grup de martori oculari s-au repezit sa-i scoata pe cei calcati de sub rotile masinilor blindate, s-a tras asupra lor cu automate ". De asemenea au aparut relatari cum ca un grup care scanda intr-o intersectie importanta, "Jos Ceausescu!" "Jos Asasinii!" au fost incercuiti cu tancuri dupa care s-a tras asupra lor cu pusti automate. Toate informatiile mass - media au venit de la agentiile de presa est - europene si de la diplomatii aflati la fata locului. Majoritatea mass - media a transmis cu lux de amanunte despre evenimentele din Romania. Majoritatea agentiilor de presa mereau pe aceeasi linie semnaland incidente de la cele mai diverse la cele mai serioase. Cele mai multe rapoarte indica faptul ca declansarea demonstrantilor din 21 decembrie s-a petrecut atunci cand presedintele si-a inceput discursul in fata multimii adunate in centrul Bucurestiului. A urmat intreruperea discursului la radio si tv. Discursul lui Ceausescu a fost inlocuit cu un cantec patriotic care a durat 3 minute.

In ziarul american, Baltimore Sun din 22 decembrie gazetarul Scott Shane analizeaza atitudinea lui Gorbaciov si a Rusiei in special asupra evenimentelor din Romania. Din datele detinute pana in acele momente, liderul sovietic a recurs la o strategie de neimplicare, bazandu-se si pe rapoartele contradictorii care erau difuzate de agentiile mass - media. In fata Congresului de Deputati ai Poporului acesta declara :" Deocamdata informatiile pe care le-am primit din Bucuresti si de la ambasadorul roman nu ne dau posibilitatea de a ne forma o notiune a ceea ce se intampla in tara aceasta." Uniunea Sovietica oscila intre aplicarea strategiei de condamnare a ceea ce se petrecea in Romania sau aplicarea strategiei de a se abtine de la orice declaratie in baza principiului de neamestec in treburile interne ale unui stat suveran, un principiu de baza al doctrinei gorbacioviste. Exista insa semnale ca in planul relatiilor diplomatice Gorbaciov a facut presiuni asupra guvernului de la Bucuresti de a evita varsarea de sange. De asemenea, ambasadorul sovietic la Bucuresti a fost mandatat sa ceara un acont oficial al evenimentelor recente in timp ce ambasadorul roman a fost chemat la ministerul de externe sovietic, fiind chestionat in legatura cu evenimentele recente. Cu toate ca oficialii de la Moscova declarau ca le lipsesc informatiile, agentia sovietica TASS, a fost una din agentiile de presa care oferea rapoarte de la fata locului. Agentiile de presa din occident s - au vaut in postura de a se baza pe TASS pentru informatii veridice. Tot in Baltimore Sun din 22 decembrie apar stiri referitoare starea de revolta a populatiei. De la camioane pline cu trupe si pompe de incendiu masate in centrul capitalei la demonstranti care striga " Libertate" si "Jos Dictatura". Pe langa agentiile de presa care transmiteau continuu stiri, majoritatea neverificate, televiziunea romana si radioul continuau sa transmita cuvantarea lui Ceausescu la adunarea de dimineata.

Intr-o corespondenta din Moscova pentru Baltimore Sun din 23 decembrie ziaristul anunta ca parlamentul sovietic s-a declarat solidar cu revolution populara din Romania. Congresul a adoptat o hotarare in acest sens : " In acest moment istoric soarta Romaniei, al doilea congres al deputatilor poporului isi declara sprijinul hotarat cauzei poporului roman". Stirile erau primite cu bucurie de deputatii sovietici. Acestia urmareau cu interes stirile transmise de la Bucuresti de catre cei 4 corespondenti ai agentiei TASS. La Moscova au existat si stiri care sugereau si eliberarea Moldovei. Aceste stiri apreciau ca dupa ocuparea acesteia de U.R.S.S. in 1940 este momentul ca Moldova sa revina in granitele sale firesti. Cu toate ca la Chisinau a fost tinuta o slujba in memoria celor cazuti in Romania la care au participat peste 10 000 de oameni care scandau " Jos cu gardurile", aceste stiri nu au avut ecou.

In 23 decembrie, Baltimore Sun anunta rasturnarea lui Ceausescu. Cotidianul saluta aceasta schimbare, insa avertizeaza asupra pericoleleor care inca nu s-au terminat. Securitatea se lupta cu fortele ministerului Apararii. Este dat ca viitor prim ministru Manea Manescu, sef al unui guvern tranzitoriu. Analizand aceasta ipoteza analistii americani sunt de parere ca nu poate reprezenta o solutie viabila intrucat Manescu, in varsta de 73 ani nu mai poate fi un adversar serios. De altfer aparitia unei opozitii consistente prinde greu contur deoarece aceasta practic lipsise cu desavarsire in anii premergatori revolutiei. Scott Shane, corespondentul Baltimore Sun la Moscova transmitea redactiei sale din SUA in 24 decembrie un articol in care analiza pozitia Uniunii Sovietice in raport cu evenimentele din Romania. Mihail Gorbaciov declara in 24 decembrie :" Noi suntem de acord acum sa contactam tarile Pactului de la Varsovia pentru a coordona actiunile noastre reciproce de ajutorare a poporului roman."

Dupa ce un cetatean sovietic a fost ranit, guvernul sovietic a emis un comunicat agentiei TASS : " Uniunea Sovietica nu poate ramane indiferenta de soarta cetatenilor sovietici si cere ca cei care au dezlantuit actiunile ce au pus in pericol vietile oamenilor sovietici sa fie imediat opriti". In relatiile diplomatice acest comunicat a creat pe deoparte teama deoarece se considera ca daca se va atenta la siguranta cetateniilor rusi, guvernul acestora va putea sa ia atitudine impotriva statului roman si nu putine erau statele occidentale care chiar se pronuntasera pentru o interventie a U.R.S.S. in Romania, pentru a mentine siguranta. Mai mult se lansa si ipoteza ca in cazul interventiei sovietice in Romania, soarta tarii v-a sta din nou sub influenta rusa. Pe de alta parte aceasta declaratia putea schimba raporturi diplomatice intre Rusia si celelalte state implicate in relatii cu Romania.

Primul ministru, Nicolai Rijkov referitor la aceste probleme ca : " noi trebuie sa ii ajutam pe ei din punct de vedere medical si chiar cu altfel de ajutoare "[50]. Mai mult chiar, oficialul sovietic a declarat ca interventia rusa in Cehoslovacia din 1968 a fost facuta pentru a oprii schimbarile democratice, in timp ce in evenimentele de azi, daca fortele pactului de la Varsovia vor interveni va fi numai pentru a proteja schimbarile democratice. Liderul sovietic a aprobat la randul lui un document in care a sustinut ca revolutia romana este o cauza a poporului roman. Poporul roman a inlaturat regimul dictatorial si s-a angajat pe drumul reformelor. Ziua de 24 decembrie este o zi in care majoritatea agentiilor de stiri au relatat de haosul in care se gasea Bucurestiul, de luptele de strada, de teroristi, de civili care infiltrau printre oameni si aparau cauza securistilor, de tragatori de elita, de tineri, de studenti multi dintre ei morti. Seara dupa lasarea intunericului se preconiza o lupta si mai crancena. In paralel cu aceste stiri, televiziunea nationala transmitea emisiuni cu oameni veniti din strada, cu indemnarea populatiei la calm si indemnul ca mai e putin si teroristii se vor recunoaste infranti.

In Washington Post din 24 decembrie, Liviu Turcu, fost angajat in structurile Securitatii, aflat in Statele Unite in vremea revolutiei face o analiza a Securitatii si raportului acesteia cu Armata. Acesta afirma ca frictiunile dintre Securitate si Armta sunt de lunga durata : " Recentele masacre din Romania se dovedesc a fi contrare afirmatiilor sententioase ale Presedintelui rasturnat, Ceausescu " sa nu facem martiri", pe carele repeta adesea celor din jur". Liviu Turcu preciza ca in Securitate criza s-a amplificat odata cu teama lui Ceausescu de a i se intampla ceva rau. Totodata acesta aprecia ca in Securitate lucreaza in jur de 50 000 de oameni. Faptul ca Elena Ceausescu a intervenit in principiile de selectare ale viitorilor ofiteri, propunand ca acestia sa nu mai fie alesi din randul studentilor ci tineri cu un nivel de inteligenta mai scazut, de regula, dupa afirmatiile lui Turcu, copii de la orfelinate crescuti si educati in spiritul partidului i-au transformat pe acestia in aparatori ferventi ai regimului.[51] In 25 decembrie, in Baltimore Sun apare un articol in care se analizeaza variantele prin care sa se ofere ajutor nou infiintatului F.S.N.. James Baker, Secretarul de Stat a declarat ca SUA ar sprijini orice interventie militara a unei tari est-europene de partea fortelor prodemocratice in Romania. Cu toate ca pe 24 decembrie Mihail Gorbaciov anuntase ca URSS nu intentioneaza sa intervina direct in Romania, J. Baker in acord cu o delegatie a guvernului francez a afirmat ca Pactul de la Varsovia are sprijinul SUA, daca acesta v-a trimite trupe sa ajute noul regim de la Bucuresti. Baker, declara la NBC : " Cred ca vom sprijini orice efort de a ajuta F.S.N. din Romania. Ei incearca sa scuture jugul unei dictaturi foarte, foarte opresive"[52]. In continuarea articolului se preciza ca fortele democratice din Romania au cerut ajutor, in special munitii pentru a invinge trupele de securitate care erau fidele regimului Ceausescu. Secretarul Apararii al SUA, declara la NBC : " Este evident ca speram ca fortele revolutionare sa invinga, dar situatia inca este foarte confuza". Oficialul american aprecia : " cred ca rezultatul este incert. Guvernul francez sprijina o interventie militara a tarilor din estul Europei in favoarea Revolutiei". La randul sau, Roland Dumas, ministrul de externe francez aprecia ca Franta este dispusa sa trimita o brigada de voluntari cu precizarea insa ca aceasta brigada sa faca parte dintr-un grup multinational de interventie ca sa ajute Romania. In acelasi sens, guvernul olandez s - a aratat dechis acestei propuneri.

Israelul a luat si el pozitie prin ministrul sau de externe : "Israelul se bucura de transformarea democratica din Romania si doreste poporului roman libertate si prosperitate. Israelul condamna masacrele teribile din Romania si regreta miile de persoane care si - au pierdut viata". De altfel in Israel, Ceausescu era vazut ca un diplomat abil, independent de celelalte guverne socialiste, dovada fiind ca Romania a mentinut relatiile cu statul evreu si dupa Razboiul de sase zile din 1967. Prin vocea vice prim-ministrului si ministrului de externe, Simon Peres intr-o declaratie la un post de radio afirma :" Ceausescu era. un om al pacii in relatiile internationale, dar in politica lui interna el a folosit masuri dure ca nimeni de la Stalin si pana acum".

PETER SIANI DAVIES

Conform teoriei enuntate de Siani Davies, factorii declansatori ai revolutiei nu se pot explica prin saracia relativa sau absoluta. Declinul economic dupa 1989 devedeste acest fapt . Penru a putea fi declansata o revolutie este nevoie de implicarea mai multor grupuri, o coalitie care sa duca la schimbarea regimului existent. Lucru esential, masele, societatea in fapt trebuie starnita pentru a legitima intr-un oarecare fel viitorul regim.

Intelectualii s-au situat si ei pe pozitii diferite - unii care au luat atitudine, altii care au ramas consecventi. Poetul Mircea Dinescu, acorda in august 1988 un interviu postului de radio Moscova in limba romana in care exprima elogii la adresa lui Gorbaciov si aprecia spiritul reformator al liderului de la Kremlin. In martie 1989, declara in Liberation ca in Romania nu se respecta drepturile omului. Aceste declaratii i-au adus poetului arestul la domiciliu. Ungaria, prin ministrul sau de externe, Gyula Horn, a condamnat intr-o conferinta la Geneva, 27 februarie 1989, politica romaneasca in ceea ce priveste nerespectarea drepturilor omului. A criticat si statutul la care era supusa minoritatea maghiara din Romania. O luna mai tarziu, Ungaria alaturi de U.R.S.S. si Bulgaria au cerut efectuarea unei anchete asupra respectarii drepturilor omului in Romania. Statisticile arata ca peste 24 000 de mii au fugit in Ungaria. Cu trecerea timpului aceste cifre luau amploare, ajungandu-se la sfarsitul anului sa treaca granita 300 pe saptamana. Se aprecia ac 25 % sunt romani. Un caz celebru este al gimnastei Nadia Comaneci care a parasit tara in noimebrie.

Romania, ajunsese in 1989 izolata pe plan international. Oarecum neasteptat pentru conducatorii de la Bucuresti, acestia au vazut cum din mult laudata politica semiautonoma occidentul ii intoarce spatele. Reconstructia capitalei prin politica de demolari a fost aspru criticata in occident. Romania a refuzat sa se supuna constrangerilor legate de prevederile referitoare la drepturile omului si la libertatea religioasa adoptata in declaratia comuana a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa ( CSCE) astfel Comisia Europeana si-a suspendat negocierile cu Bucurestiul. La 20 noiembrie 1989, cand au inceput lucrarile celui de-al XIV - lea Congres, romanii, occidentali, sovieticii sperau in inlocuirea liderului de la Bucuresti. Practic toti au inteles ca pe cale pasnica Ceausescu nu va putea fi schimbat. Faptul ca revolutia a inceput la Timisoara, pentru presa a constituit un avantaj deoarece orasul fiind situat mai aproape de Belgrad si Budapesta decat de Bucuresti a permis o circulatie mai usoara catre jurnalistii din Vest a datelor despre primele demonstratii, in pofida blocadei informationale impuse de regim. Prin intermediul posturilor de radio occidentale : BBC, Europa Libera si Deutsche Welle stirea cu evenimentele de la Timisoara s-a raspandit repede in intreaga tara. O contributie a avut si CNN-ul care in 1989 intre orele 1.00 si 13.00 era retransmis de la Belgrad, acesta putand fi receptionat si la Timisoara. Informatiile au circulat rapid, avand o preocupare generala acestea s-au transmis prin telefon, la cozile de la magazine si prin reteua de cai ferate. Convorbirile internationale au fost greu de efectuat insa un aport substantial si-au adus Radio Europa Libera, BBC, televiziunea si radioul din Ungaria care au transmis interviuri cu locuitorii din Timisoara. Se cunoaste, revolta de la Timisoara a izbucnit de la cazul pastorului Tokes. Exista pareri conform carora Ceausescu nu a vrut sa implice securitatea pentru a-l anihila deoarece i-ar fi cauzat daune la imaginea publica si asa sifonata. Acesta in 1989, devenise cunoscut in intreaga lume prin atitudinea pe care a adoptat-o si prin critica asupra Bisericii Reformate din Romania. Totodata, postul ungar de radio a relatat despre situatia acestuia. La fel si televiziunea ungara. Astfel, prin mass - media ungara a ajuns cunoscut in occident. O alta cauza a grabirii prabusirii regimului Ceausescu este aceea ca ministerul de externe roman selecta informatiile care ajungeau la seful statului.

La Malta, in zilele de 2 - 3 decembrie 1989 a avut loc intalnirea dintre liderii politici ai momentului, Mihail Gorbaciov si George Bush. Speculata de presa, aceasta intalnire este vazuta ca fiind cea care a stabilit un punct de plecare al revolutiei romane. Datorita avantajului politic al Statelor Unite, deoarece devenisera prima putere a lumii, influentau statele din Europa de Est. Astfel oficialii americani nu se multumeau ca valul schimbarilor sa nu se limiteze la perestroika si sa parcurga etapele necesare trecerii la o democratie autentica. Oleg Bogomolov, consilierul sefului de la Kremlin declara la 24 noiembrie 1989 : " Procesul care se desfasoara in prezent in unele tari din Europa are un caracter ireversibil si de generalitate. Anumiti conducatori politici pot sa nu fie constienti de necesitatea unor schimbari, dar viata insasi le - o va impune. De aceea privesc cu un anumit optimism evolutia viitoare a Romaniei. Incurajatoare a fost si declaratia lui Gorbaciov, care afirma : " suntem pe cale de a trece de la o lume bipolara la una multipolara". Acesta aprecia ca au aparut noi centre de putere ca Japonia, China si India. In continuarea acestei declaratii, omologul sau, George Bush a completat : " Dumneavoastra sunteti catalizatorul schimbarilor din Europa, care sunt constructive".[58] De altfel, presedintele american l - a impulsionat pe omologul sau in ceea ce priveste valul schimbarilor : " puteti fi sigur de faptul ca atat Administratia Americana, cat si Congresul american doresc ca reformele dv. sa aiba success." Largind sensul acestei idei, M. Gorbaciov aprecia : " Ideea de baza pe care am adoptat-o sip e care o urmarim in noul nostrum system de valori consta in faptul ca fiecare stat are dreptul la propria alegere si, mai mult, are dreptul sa - si reexamineze si sa - si schimbe alegerea initiala. Este o chestiune foarte dureroasa, dar este un drept fundamental. Dreptul de a alege fara interventie din afara ". In ceea ce priveste Romania, Bush, ii declara omologului sau : " Avem aceleasi pareri. Suntem de acord cu dreptul de a alege si cu dezbateri libere. As dori sa intelegeti abordarea noastra intr-o maniera pozitiva ; valorile vestice nu inseamna nici pe departe ca noi am dori sa ne impunem sistemul in Romania, Cehoslovacia sau R.D.G. Ca urmare a acestor declaratii, mass - media si-a intensificat eforturile in a ataca constant regimul de la Bcuresti. Conform lui Mihai Retegan, din analiza sutelor de telegrame/rapoarte a reiesit ca unele cuvinte, fragmente sau chiar pasaje erau sterse. Aceste fapte se petrec in ultima perioada a regimului de la Bucuresti.

In mesajele sale din 20 - 21 decembrie, Ceausescu avertiza ca Romania este victima statelor componente ale Pactului de la Varsovia si Occident, care si-au infiltrat agenti straini in tara si a crea premisele unei lovituri de stat. Fratele dictatorului, generalul - locotenent Ilie Ceausescu, a incercat sa intareasca spusele lui Ceausescu declarand ca la Timisoara 100 din cei arestati la 19 decembrie erau din Targu Mures. Pe 20 decembrie a declarat la Cluj ca evenimentele de la Timisoara erau o diversiune terorista organizata de Ungaria cu ajutorul S.U.A., al Uniunii Sovietice si al Europei Occidentale, toate in acceptiunea generalului fiind anexarea Transilvaniei de catre Ungaria. Exista marturii ca in sedinta CPEx din decembrie Ceausescu a amenintat cu demisiam dupa ce in prealabil ii acuzaze pe Milea si Postelnicu. Considerand ca acestia nu sunt in stare de a pastra linistea si siguranta nationala a lansat varianta destituirii acestora. Spiritele s-au calmat urmand ca o decizie finala sa fie luata dupa stabilizarea situatiei.

Muncitorii de pe marile platforme industriale din Timisoara au facilitat transmiterea informatiilor despre mortii sau ranitii din anumite familii ale muncitorilor. Tot atunci au inceput sa circule veste despre atrocitati comise de securitate in care se spunea ca ar fi ucis si femei insarcinate. O greseala a autoritatilor a fost ca au organizat intalniri in care incercau sa explice starea ireala a evenimentelor, fapt care a dus la aflarea acestor zvonuri si de catre cei din afara Timisoarei. La 17 decembrie, ministrul Apararii Nationale, Vasile Milea datorita relatarilor din mass - media si nu numai incerca sa stranga informatii despre ceea ce se intampla la Timisoara de la seful Departamentului Securitatii Statului, Iulian Vlad si de la ministrul de interne Tudor Postelnicu. In aceasta problema fiecare incearca sa plaseze problema in departamentul celuilalt. De aceea si Ilie Ceausescu, fratele dictatorului, care ocupa functia de sef al Consiliului Politic Superior al Armatei declara : " sunt initiate si se desfasoara cu sprijin din afara, din Ungaria si din alte tari, inclusive din U.R.S.S."[60] Tot 17 decembrie este ziua in care Ceausescu a decretat starea de necesitate, hotarand sa intervina armata pentru a rezolva situatia. Intr-o convorbire a generalului Vasile Milea cu generalul Iulian Topliceanu, il informeaza pe acesta din urma ca in Ungaria se pregateste o agresiune la frontiera de vest a tarii si ii cere sa aplice masuri ferme pentru a mobilize unitatile de lupta. [61]Cu toate ca generalul Gusa, alaturi de generalul Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac au fost trimisi pentru a rezolva situatia de revolta izbucnita la Timisoara, acestia nu au reusit sa faca fata situatiei. Ceausescu, vizibil iritat de evenimetele de la Timisoara, incearca sa remedieze situatia din mers, afirmand ca militia : " trebuia sat raga, nu sa se lase sa fie batuta". Continuand pe aceeasi linie declara : " dusmanul nu cu predici il potolesti, ci trebuie sa il arzi. Socialismul nu se construieste cu cu dezinformare, cu inchinaciune, ci cu lupta. Cu lupta trebuie sa - l construim. Acum in Europa este o situatie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului ."

Dupa acuzarea lui Milea, Vlad si Postelnicu de incompetenta, Ceausescu este de parere ca numai cu actiuni ferme se va iesi din situatia creata. Astfel este de parere ca trebuie sa se lupte : " pana la ultimul si trebuie sa supunem aprobarii partidului pentru ca independenta si suveranitatea se cuceresc si se apara prin lupta" Pasul urmator efectuat de Ceausescu este sa inchida granitele deoarece in opinia acestuia turistii devenisera posibili spioni in slujba agenturilor straine. Totoodata, in calitatea sa de sef al armatei decreteaza stare de alarma in toate unitatile, conchizand : " Toti trebuie sa stie ca suntem in stare de razboi. Tot ce s-a intamplat si se intampla in Germania, in Cehoslovacia si in Bulgaria acum si in trecut in Polonia si Ungaria, sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietica cu sprijinul american si al Occidentului. Trebuie sa fie foarte clar acest lucru, iar ceea ce s - a intamplat in ultimele trei tari - R.D. Germana, Cehoslovacia, Bulgaria - au fost lovituri de stat organizate si cu sprijinul plevei societatii, cu pleava societatii cu sprijin strain. In acest fel trebuie intelese lucrurile. Nu se pot judeca altfel ".[64] Din aceasta declaratie rezulta optimismul liderului comunist care inca nu lua in calcul vreo schimbare importanta in aparatul organismului de stat. Continua sa creada ca lumea e multumita, doar anumite elemente - pleava societatii - tulbura linistea statului. De un ridicol aparte sunt si ultimele cuvinte ale declaratiei in care acesta stabileste modul in care trebuie gandite si intelese problemele actuale.

Faptele petrecute dovedesc ca pana in 18 decembrie Ceausescu nu a crezut ca evenimentele de la Timisoara vor lua amploare. Se pare ca s-a gandit ca lucrurile se vor linisti la fel cum s-a intamplat in Valea Jiului in 1977 sau Brasov 1987. Presa a lansat tot felut de teorii despre aceasta vizita a lui Ceausescu in Iran, de la cele ca isi pregateste retragerea cu ajutorul popoarelor arabe, ca duce cu el cantitati mari de aur pana la cele ca va semna tratat de modernizare a echipamentului de lupta iranian de catre romani. Intors din Iran in jurul orei 15 : 00, Ceausescu a tinut o teleconferinta cu liderii partidului dupa care a atacat in termeni duri evenimentele de la Timisoara. Dupa ce a aparut la televizor, si a declarat ca evenimentele de la Timisoara sunt opera unor "huligani", a doua zi s-au convocat adunari ale oamenilor munci cu scopul de a se debarasa de ceea ce se intampla la Timisoara si de asi arata sustinera fata de regim. Intr-o sedinta organizata in acest scop a CPEx s-a luat hotararea de a se organiza un miting pe decembrie, transmis in direct de radio si televiziune cu scopul de a arata multimii sprijinul de care se bucura regimul Ceausescu. Condamnand public ceea ce se intampla la Timisoara Ceausescu vroia sa arate intregii lumi ca ceea ce reprezentase manifestatia impotriva sa era ceva insignifiant. Sunetul produs de o petarda sau ceva asemanator urmat de tipete ale multimii a produs o stare de panica printre participanti. Transmisiunea radio si tv a fost intrerupta, insa telespectatorii au putut citii uimirea de pe fata lui Ceausescu. Ziaristii bulgari si iugoslavi aflati la fata locului precizau ca zgomotul declansator ar fi venit de la o grenada cu gaze lacrimogene. Nu conteaza asa de mult sunetul ci efectul acesteia. Acest sunet a fost factorul declansator al revolutiei romane. Ceausescu, vazandu-se in fata acestei situatii a promis marirea salariilor si a alocatiilor pentru copii, insa fara efect. In acceptiunea acestuia devenea clar ca ceea ce se intampla la Timisoara si incepuse si la Bucuresti era pus la cale din exterior. S-a incercat, tot fara rost apelul la demnitatea nationala.

In opinia sa, ceea ce avea loc la Timisoara era o actiune orchestrata de cercurile care vor sa distruga integritatea si suveranitatea Romaniei, sa opreasca edificarea socialismului si sa supuna, din nou, poporul dominatiei straine. In acest sens declara : " este mai bine sa mori in plina glorie luptand decat sa devii din nou sclav pe pamantul stramasesc"

Ciocnirile dintre demonstranti, in Bucuresti, s-au produs in dupa amiza zilei de 21 decembrie. Dupa ora 17 :30, s-au tras primile focuri, aparand si primele victime. Dupa unele cercetari, Stanica Laurentiu a fost primul ranit, impuscat grav, internat la spitalul de urgenta Floreasca. Dupa ora 3.00, s-au adus echipe de salubritate sa stearga lozincile scrise pe ziduri si celelalta resturi rezultate in urma confruntarilor. In urma ciocnirilor din acea noapte au rezultat : 49 morti, 463 raniti si 698 arestati . La ora 10.58, la radio s-a anuntat instituirea starii de necesitate la nivel national prin care toate unitatile fortelor armate, ale Ministerului de Interne, garzile patriotice erau puse in alerta maxima. Se interziceau de asemenea adunarile publice a mai mult de 5 persoane. Tot la radio s-a anuntat sinuciderea generalului Milea. Stirea era prezentata in varianta convenabila regimului Ceausescu, acesta fiind acuzat ca a lansat zvonuri si minciuni in stransa colaborare cu tradatori din interiorul tarii si cu cercurile imperialiste. De altfel era acuzat ca a transmis informatii false despre situatia din tara. Cazul a fost indelung comentat in presa, parerile fiind impartite. Unii analisti considera ca s-a sinucis, altii sunt de parere ca a fost ucis. Raportul comisiei senatoriale de ancheta a stabilit ca generalul s-a sinucis.

In ceea ce priveste organizarea mitingului din 22 decembrie, autoritatile au luat masuri speciale. Astfel, inca de la ora 7.00 in zona se gaseau 14 tancuri, 45 transportoare blindate si peste 1000 militari ai Armatei si Securitatii. In jurul orei 10.45 trupele au fost retrase din piata. Se poate crede ca a fost sansa revolutiei acest ordin. Ordinul, dupa declaratiile unui ofiter U.M. 01210, a fost primit la 10.25. Astfel in jurul orei 11.00 trupele se gaseau in cazarmi. Corespondentul agentiei TASS la Bucuresti a relatat ca un grup de demonstranti au scandat " Armata e cu noi", amestecandu-se printre soldatii uluiti. De asemenea, relata ca " sute de oameni" s-au urcat pe tancuri si transportoare blindate.[70] Dupa ce armata a fraternizat cu populatia, ofiterilor nu le ramanea de facut decat sa retraga trupele. In noaptea premergatoare mitingului din 22 decembrie, autoritatile au incercat sa mobilizeze 5 000 membri ai garzilor patriotice, insa la apel nu au raspuns decat 300. Dimineata, oficialitati ale partid au primit sarcina de a merge in intreprinderi pentru a atrage muncitorii de partea lui Ceausescu. In Comitetul Central, la ora 13.00, Ceausescu era asteptat sa se adreseze prin intermediul televiziunii, populatiei. Silviu Brucan, unul dintre principalii actori ai evenimentelor din 1989, a afirmat ca Ceausescu a planuit sa mearga la Targoviste unde voia sa-si stabileasca o baza de rezistenta . Insa, este greu de crezut ca in viltoarea evenimentelor Ceausescu a dorit in mod special sa ajunga la Targoviste. Exista unele informatii ca acesta a vrut initial sa se deplaseze catre Craiova, dar reperearea elicopterului si teama de a nu doborati, i-a facut pe Nicolae si Elena Ceausescu sa aterizeze si sa se indrepte spre Targoviste. Mai mult, daca Ceausescu si-ar fi pregatit un plan de aparare in garnizoana Targoviste probail reusesa sa se apere macar un timp. Evenimentele au luat insa alta directie, iar desfasurarea lor le-a adus sfarsitul cuplului dictatorial. Teoriile lansate in timpul revolutiei au fost inspaimantatoare : " un atac masiv al unei forte extreme de mari asupra MApN de valuri succesive de teroristi ". Luptele de la Timisoara din 22-23 decembrie erau prezentate astfel : " Dupa masacru am crezut ca sambata dimineata vom fi toti ridicati de la casele noastre si pusi cu spatele la zid. Am crezut ca nu era sfarsitul revolutiei, ci sfarsitul intregii lumi." O alta caracteristica a revolutiei, a fost ca Televiziunea si Radioul s-au aflat in centru evenimentelor, deoarece focuri de arma s-au inregistrat indeosebi langa aceste imobile. Alaturi de acestea, focuri intense de arma au mai avut loc la Ministerul Apararii, sediul CC si la aeroportul Otopeni.

Presa, in special cea straina, care a contribuit prin mijloacele specifice al erodarea sistemului socialist - totalitar, a contribuit din plin si la starea starea de euforie care ii marcase pe romani incepand din 22 decembrie, dupa fuga lui Ceausescu. Multi dintre participanti la evenimente scandau : Libertate, Romania, Ceausescu nu mai e, Nu plecam. Starea era explicabila si datorita amaraciunii care ii cuprinsese pe romani.

Momentul declaratiilor, incercarea de formare a unui guvern, presa vorbeste de alcatuirea a 14 guverne, unele personalitati care se remarcasera sau erau cunoscuta incercasera de a face parte din viitorul guvern al tarii. Silviu Brucan, declara in 1993, in cotidianul Expres, ca Iliescu era pregatit sa accepte si formula cu Ilie Verdet prim - ministru. Un rol deosebit de important a inceput sa il joace televiziunea nationala, datorita aparitiei in direct a principalilor remarcati in revolutie. Cel care a anuntat ca Ceausescu a fugit, a fost poetul Mircea Dinescu. Acesta a aparut pe post impreuna cu actorul Ion Caramitru. Acest moment a fost urmarit de milioane de telespectatori, ceea ce a creat o stare de euforica de nedescris. Totusi, starea de bucurie a fost oarecum franata de anuntarea la televiziune ca sunt teroriste care trag in populatie, ca exista Securitatea care inca incearca sa il readuca pe Ceausescu. Astfel de zvonuri au tinut suspansul pana cand populatia a luat cunostinta de executara cuplului Ceausescu.

Dupa aparitia lui Caramitru si a lui Dinescu la televiziune se pot distinge anumite catogorii care au aparut in direct pentru a face apel la populatie, pentru a anunta ca Revolutia este castigata. Prezentatorii Teodor Brates si Petre Popescu au fost cei care au condus transmisiunea in ziua de 22 decembrie. Astfel diversi militari printre care Voinea, Chitac, Stanculescu, Militaru au venit si au intrat in direct. O alta categorie, cea a fostilor activisti de partid in frunte cu Ion Iliescu, Silviu Brucan si Alexandru Barladeanu au fost cei care luat cuvantul alaturi de grupul oamenilor de cultura format din Sergiu Nicolaescu, Ion Caramitru si Mircea Dinescu. Printre acestia s-au amestecat si persoane care au prins notorietate atunci si anume Petre Roman, Cazimir Ionescu, Gelu Voican Voiculescu. Pe parcursul zilei de 22 decembrei, la Televiziune s-au prezentat mai multe grupuri pentru a incerca sa isi prezinte programele politice. Boris Zingher a reprezentat Miscarea Democrata Romana, Florin Filipoiu a vorbit in numele Actiunii Sociale, Ion Iliescu a reprezentat FSN. In televiziune, majoritatea participantilor au facut apel la Ion Iliescu. Iliescu afirma ca se afla la Editura Tehnica unde era director si cum a auzit s-a indreptat catre Televiziune. Nicolae Militaru, Sergiu Nicolaescu, Dumitrescu au fost cei care au cerut in anumite feluri aparitia lui Iliescu la televiziune. Inainte de a pleca spre televiziune, Iliescu l-a sunat pe directorul acesteia si pe Stanculescu la Ministerul Apararii pentru a se informa despre situatia existenta. Indreptandu-se spre televiziune, dupa spusele acestuia, agentul de securitate, in valtoarea evenimentelor a renuntat la urmarire. In acele zile majoritatea populatiei a urmarit postul public de televiziune. S-a constatat ca figurile cele mai publice erau cele care aparusera la televizor. Dupa decenii de prezentare numai a cuplului Ceausescu si a colaboratorilor acestuia, multimea era atrasa de programele televiziunii libere. S-a lansat ideea, in special de radio Europa Libera ca Iliescu ar fi fost desemnat de Gorbaciov sa devina succesorul acestuia. Iliescu devenise cunoscut pentru indemnul la reforma publicat in Romania Literara in 1987. Astfel, in 22 decembrie 1989 numele Iliescu s-a aflat pe buzele tuturor romanilor. In aparitia s-a la televiziune, acesta a declarat : " Principalul vinovat este Ceausescu. Aces tom lipsit de inima, de constiinta.de ratiune. care nu a vrut sa se dea la o parte, un fanatic care a condus aceasta tara cu metode medievale si a mers atat de departe pana la dramatica deschidere a focului. pana la a da ordin sa se traga impotriva propriului sau popor. Si a avut rusinarea sa vorbeasca in numele poporului ! Sa vorbeasca in numele apararii suveranitatii si independentei nationale ! Cine !El ? El care a pus in pericol soarta acestei tari si a adus acest popor in mizerie. Si, dupa cum vedeti, si-a luat zborul, a fugit in mod rusinos, acum cand trebuie adus sa dea socoteala in fata poporului. "

In partea a doua a discursului, Iliescu a atacat din nou faptul ca Ceausescu se autonumise in functii, dar a aparat comunismul : " cei care s-au autointitulat comunisti, care nu aveau nimic in comun nici cu socialismul, nici cu ideologia. comunismului stiintific. Nu au facut decat sa intineze numele Partidului Comunist Roman, sa intineze memoria celor care si-au dat viata pentru Victoria socialismului in aceasta tara" Aceasta declaratie explica intr-un anumit mod felul in care se derulau evenimentele in acele momente. E drept ca evenimentele ulterioare au scos PCR in afara legii. Tot la televiziune Ion Iliescu a facut apel la toti oamenii " responsabili" sa vina in jurul orei 17.00 pentru a forma un comitet de salvare nationala. Incepand cu 17.30 cand Iliescu a vorbit in balconul Comitetului Central impreuna cu Roman, Voiculescu, Lupoi, Gusa si altii se pare ca a inceput sa se traga. In piata, atat timp cat a vorbit Iliescu, nu s-a tras. In balconul CC-ului s-a referit la faptul ca Securitate nu mai exista, fiind inclusa in structurile armatei. Tot aici a declarat ca " vechile structuri - partidul - guvernul si asa mai departe - au fost in realitate eliminate."

In incheierea discursului, Iliescu a declarat ca exista stiri conform carora Ceausescu ar fi arestat la Targoviste.

Dupa cuvantarea lui Ion Iliescu, in balconul CC-ului a urmat discursul lui Dumitru Mazilu. Discurs pasional si direct. Acesta ocupase functia de sef al Directiei juridice din Ministerul de Externe. A fost dat afara in 1987 deoarece prezentase un raport critic despre Romania in cadrul subcomitetului ONU pentru drepturile omului. Din declaratiile acestuia, Securitatea l-a mutat fortat din Bucuresti, impreuna cu familia sa la Alexandria. Evenimentele de la Bucuresti sondate cu fuga lui Ceausecu a facut ca acesta sa se reintoarca si sa participa la evenimente. Reintors in Bucuresti, a mers acasa de unde a recuperat programul politic la care lucrase dupa care a fugit catre CC. Din spusele sale, programul respectiv fusese ascuns de sotia sa dupa frigider. Acesta a citit din el, urmatoarele : " Sa organizam alegeri libere anul viitor, cel mai tarziu in mai. Sa separam puterile legislative, executive si judecatoreasca in stat. Toti conducatorii politici sa fie alesi pentru unul sau cel mult doua mandate. Nimeni sa nu aiba voie sa detina puterea pe viata - putere nelimitata invesmantata in straie anormale. Doi - restructurarea intregii economii nationale pe criterii de eficienta. Sa restructuram agricultura si sa oprim planul de distrugere a satelor patriei noastre. Sa respectam taranul ! Sa reorganizam invatamantul si, incepand chiar de astazi,.sa lasam deoparte marxism - leninismul, aceasta dogma.Sa eliminam minciuna.neadevarul.Sa stabilim criterii de competenta, de responsabilitate si de devotament fata de Romania !Presa, radioul si televiziunea sa treaca in mainile poporului si niciodata sa nu mai apartina unei singure familii sau unui clan.Sa respectam drepturile tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalitate. Nu suntem indiferenti fata de nationalitate, asa cum obisnuia sa spuna tiranul, iubim minoritatile si vrem sa traim in liniste si pace cu toate minoritatile din tara. Sa nu uitam ca printre ei sunt martiri.Intreaga politica externa si comertul exterior sa serveasca interesele poporului. Incepand de azi, sa punem capat tuturor exporturilor de alimente pentru ca tara sa nu mai rabde de foame. Principalul nostru obiectiv este INDIVIDUL, respectarea INDIVIDULUI. Ar trebui sa fim bucurosi ca avem onoarea sa traim pe acest pamant. Sa fim mandri, sa fim mandri ca suntem romani !Concetateni, tara noastra are oameni deosebiti, oameni care in aceste zile au stiut cum sa-si recapete.libertatea si demnitatea, cu pretul propriului lors sange "

Multimea prezenta s-a identificat cu discursul, ceea ce a generat o stare de euforie. Au fost ideile care in linii mari deranjau, iar Mazilu a stiut sa puna la baza discursului sau ideile revolutiei franceze si anume libertate, egalitate, fraternitate. Mai mult, milita pentru alegeri libere iar viitorii presedinti sa nu detina mai mult de doua mandate.

Presa a ocupat un loc aparte in revolutie. Prin intermediul acesteia, in special radio si tv, s-au facut apeluri locuitorilor capitalei de-a lungul intregii zile de 22 decembrie, pentru a veni si a forma ziduri vii care sa apere centrele vitale ale revolutiei. Apelul s-a dovedit eficient, deoarece "aparatorii revolutiei" nu au venit numai din Bucuresti. Au venit si din alte judete : Bihor, Galati, Ramnicu Valcea. Acestia s-au grupat in Gara de Nord in functie de judetul din care proveneau. Dupa care au mers spre televiziune. Dand curs apelurilor de la radio si televiziune in care soferii de camioane erau indemnati sa blocheze drumurile cu vehiculele lor. Spre seara aparusera stiri ca existau intre 6-8 bariere ridicate intre centrul orasului si sediul Televiziunii. Crescand zvonurile cu amenintarea terorista se inmulteau si baricadele si nu doar in Bucuresti ci si in restul tarii. Starea in momentul respectiv irita multimea deoarece controalele erau repetate. Se ajunsese ca pe o distanta de 200 metri sa fie 2-3 controale. In The Times a aparut un articol in acest sens : " In Slatina, ca si in multe alte orase, din haosul initial a aparut o periculoasa situatie suprarealista. Tineri, deveniti prin propria lor decizie aparatori ai revolutiei, poarta pe revere ecusoane scrise de mana si se agita controland actele unor oameni pe care ii cunosc de-o viata si verifica atent sacosa cu cumparaturi a cate unui profesor. Actioneaza alaturi, dar nu chiar la ordinele catorva soldati - poate cu numai un an mai mari decat ei - , care, uneori, ii considera un motiv de enervare."

Dupa fuga lui Ceausescu, resedinta sa din nordul Bucurestiului a fost pradata. In prima aparitie la televizor, Ion Iliescu a facut apel la cei care distrug magazinele. Generalul Gusa, intr-una din aparitiile sale le televiziune a indemnat populatia sa actioneze impotriva celor care " incearca sa destabilizeze si sparg magazinele" La 27 decembrie un corespondent occidental nota ca in capitala starea de anarhie e atat de mare incat la numai cativa metri departare de armata, hotii patrund in cladirile guvernamentale abandonate, unde furau dosare si ardeau documente.

In 24 decembrie noul regim, facea apel prin radio si televiziune, cetatenilor sau grupurilor de cetateni care au facut uz de arma pentru razbunari absurde sa se opreasca deoarece aceste excese au atins proportii alarmante. In Romania Libera, Dumitru Mazilu face apel la incetarea vendetelor si a denunturilor anonime. Starea de incordare era mentinuta in 22 decembrie, fiind alimentata in special de afirmatii neverificate. Astfel au aparut stiri de genul : Securitatea a aruncat in aer o cladire in care se aflau rezerve de sange pentru a impiedica tratarea celor raniti in luptele din noaptea precedenta ; Securitatea a otravit apa la Timisoara, Sibiu si probabil la Bucuresti. O coloana inarmata se indrepta catre rafinariile de la Pitesti si spre un baraj din apropiere. La ora 16.10 Brates anunta ca o coloana de teroristi se deplasa spre sediul Televiziunii. Anuntul lui Brates a fost repetat de Costin Tugui, care in mod disperat a chemat populatia : " Ajutati-ne, ajutati-ne, sa ne apere cineva." Pericolul s-a dovedit imaginar, dar exista varianta ca unele trupe ale armatei care veneau sa apere televiziunea sa fie luate drept forte ostile. Starea de panica a fost amplificata si de faptul ca ecranul televizoarelor ramasese gol aproape o ora. Cei responsabili au declarat ca se datoreaza unei supraincalziri ale aparatelor. Radiol emitea stiri venite de la populatie, fara a fi in prealabil verificare, functionand dupa sintagma Televiziunea si Radioul poporului.

Televiziunea a inceput sa emita in direct din Piata Palatului in momentul cand Ion Iliescu isi tinea discursul in balconul Comitetului Central. Multimea era cuprinsa de agitatie deoarece fusese informata despre luptele de la Sibiu si despre impiedicarea atacurilor impotriva Radioului si Televiziunii. Starea acasta a fost amplificata, cand li s-a cerut sa fie atenti deoarece printre ei s-ar putea sa existe dusmani care sustrag arme si care impusca. In jurul orei 17.00 au aparut primele focuri de arma, iar televiziunea a transmis imagini cu urme de gloante. Cei din balconul CC-ului au indemnat la calm, au aparut zvonuri ca gloantele sunt de cauciuc, ca e posibil sa fie cateva focuri trase de bucurie sau ca sunt cativa teroristi care incearca sa creeze panica. Cert este ca odata cu lasarea intunericului a inceput sa se traga. Dupa ora 17.00, Radioul a facut apel la populatie pentru a veni sa apere Muzeul National de Arta si de a nu permite intrarea teroristilor in cladire. Cu cat intunericul era mai patrunzator cu atat teama si frica erau mai pronuntate. Se ajunsese la concluzia ca Muzeul era ocupat de forte ostile. In ciuda apelurilor disperate din balconul CC-ului de a oprii focul, acesta nu a incetat. Transmisiunea televizata din piata a facut sa avem in Romania prima revolutie din lume in direct. Ziaristi straini prezenti la eveniment declara ca oamenii din piata erau indemnati a nu se imprastia, de a ramane uniti. Tancurile s-au indreptat catre Piata Universitatii, focul continuand pana in zorii zilei. Stirile de la Televiziune continuau sa fie alarmante, Radioul chema insistent oamenii sa mearga sa apera institutia. A aparut stirea ca Ministerul Apararii si centralele telefonice din Dorobanti si Rahova vor fi atacate. Dupa lansarea acestor stiri, urmau corecturi in care se preciza ca cele precedente erau zvonuri[82]. Existand zvonuri de tot felul in ceea ce priveste tuneluri si ramificatii de tot felul pentru ascunderea si evacuarea lui Ceausescu in caz de nevoie, prinsesera si acestea contur. Poetul si ziaristul romano - american, Andrei Condrescu observa : " labirintul subteran de sub picioarele noastre era imaginea exacta a cosmarului pe care dictatorul il cladise pe pamant pentru poporul sau. Stateam deasupra lui, dar in mintea noastra, inca mai cautam metode pentru a iesi din el 

Televiziunea a inceput sa fie atacata in jurul orei 20.00 Bilantul luptei de la Televiziune este de 62 morti. S-a tras timp de trei zile, insa lupta nu a avut decat unele momente de varf, urmate de impuscaturi ocazionale.[84] Paradoxal, cu toate ca lupta a fost in jurul televiziunii, aceasta nu a suferit daune majore in timp ce vilele rezidentiale din jurul acesteia au fost distruse sau avariate serios.

Dupa izbucnirea evenimentelor de la Timisoara, in cazarmi a fost instaurata o cenzura totala. Acest fapt s-a dovedit riscant deoarece a creat deruta in randul soldatilor. Se poate crede ca cifrele aparute in presa si radio in timpul revolutiei, ajunse si la de soldati au produs panica. Zvonurile enuntate in acele momente au avut acelasi rol. In opinia lui Siani Davies, a fost greu de facut distinctia intre prieteni si dusmani. La televiziune a avut loc un asemenea episod. Oamenii care vroiau sa intre in cladire ridicau mainile si trebuiau sa treaca pe langa trupe care tineau degetul pe tragaci.[85]

Starea de confuzie s-a prelungit la televiziune. Se cunosc 14 unitati ale garzilor patriotice care au venit sa apere televiziunea. In numar de 300, multi membri veniseara in urma apelurilor de la radio si televiziune. Odata ajunsi, imbracati in haine civile acestia nu si-au anuntat sosirea. De altfel au actionat dupa cum au considerat. Au existat si accidente. Trei civili inregistrati de armata ca ar fi intentionat sa formeze o unitate de garzi patriotice s-au strecurat in complexul televiziunii dupa un tanc, au deschis focul si au omorat cinci parasutisti si au ranit grav alte trei persoane.[86] In revolutie sunt multe alte asemenea exemple, in care grupuri mici au actionat dupa cum au crezut de cuvinta, au deschis focul fara a cerceta in prealabil daca asupra carora se trage sunt dusmani. Multi dintre presupusii teroristi, cand au fost arestati s-a dovedit ca sunt membri ai garzilor patriotice. S-au format si grupari ad - hoc de garzi patriotice la Gara de Nord, la sediul Radiofuziunii. Aceste grupuri dovedesc caracterul spontan al revolutiei romane. O greseala majora a fost distribuirea de arme civililor. Statisticile arata ca acolo unde s-au distribuit arme rata uciderilor a fost mai mare. La televiziune, in prima etapa s - a facut apel la distribuirea cu atentie a armelor, urmand ca termenul limita de depunere a acestora sa fie 25 decembrie. Cei care refuzau, erau amenintati ca vor fii pedepsiti in cel mai aspru mod. Cu privire la acest episod, Valentin Gabrielescu, presedintele Comisiei senatoriale de ancheta declara : " Mii de civili erau inarmati la fel ca Armata si Politia si se aflau sub influenta stresului provocat de zvonuri false sau de false pericole din interior sau din afara. Oricine impusca pe oricine, oricine era terorist. Era un haos. Oricine avea o arma in mana. Armata a tras aproximativ cinci milioane de gloante, iar populatia pe cele care a putut sa puna mana : la inceput, au tras de bucurie, apoi impotriva teroristilor si dupa aceea pentru ca erau beti." Valentin Gabrielescu era de parere ca majoritatea celor ucisi erau : " nevinovati, prinsi in schimbul de focuri dintre soldatii bolnavi de panica si civilii care trageau in teroristii imaginari"[88] Presa a speculat confruntarea dintre Silviu Brucan si generalul Iulian Vlad, seful Securitatii in ceea ce priveste departamentul condus de general. Brucan l-a intrebat de ce in dimineata zilei de 23 decembrie cand s-a adresat natiunii la televizor nu a dat trupelor sale ordin sa inceteze focul. Iulian Vlad a dat asigurari ca trupele sale sunt de partea revolutiei. Brucan a ramas insa convins ca trupele securitatii mentin starea conflictuala. La 31 decembrie, Iulian Vlad a fost eliberat din functie si arestat alaturi de alte cadre din ministerul de interne.

O alta decizie controversata, dezbatuta indelungat in presa a fost in legatura cu procesul sotilor Ceausescu. Petre Roman a dat de inteles ca decizia in cazul respectiv a fost " mai putin oficiala". Generalul Gusa sustine ca Iliescu, Roman,Brucan, Stanculescu, Voiculescu si MIilitaru au fost cei care au luat decizia a-i executa. In momentul arestarii lor, Iliescu a declarat : " va veni timpul judecarii lor de catre popor", ceea ce rezulta ca in momentul arestarii acestora inca nu se hotarase soarta acestora. Unii analisti ai evenimentelor sunt de parere ca parcursul evenimentelor printre care neincetarea focului a grabit procesul acestora soldat cu executia. In acest context este memorabila declaratia lui Brucan : " ei au depus un juramant sa - l apere pe dictator pana la moarte si numai cand calaul a fost executat au inceput sa se predea masiv. Nu toti, insa, mai exista si pericole."

In cele din urma, executia se pare ca a fost hotarata de la Bucuresti. In timp ce se " judeca procesul" generalul Victor Athanasie Stanculescu cauta locul unde vor fi executati. Dupa urmarirea casetei se pot trage anumite concluzii printre care cea ca, inculpatii nerecunoscand instanta nu au fost de acord nici cu decizia. Asta ne face sa credem ca acestia, dupa ce au fost scosi in curtea garnizoanei, au fost legati la repezeala dupa care s-a tras asupra lor. Nu a fost o executie organizata in care sa se traga la ordin. Mass - media a speculat mult pe aceasta tema si inca mai speculeaza. Cert este ca dupa ce caseta a fost difuzata pe postul public de televiziune, focurile au incetat treptat. Capetele de acuzare enuntate la proces au fost : genocid conf. art.357 din Codul Penal ; subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate, art. 162 ; distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neutilizare, prin explozii sau prin alte metode, a unor instalatii industriale sau de alt tip, art. 163 ; subminarea economiei nationale, art. 165 si 145[92]. In timp ce se intorceau spre Bucuresti, s - a dat un comunicat in care se adauga si a - l cincilea cap de acuzare si anume tentativa de a fugi din tara cu o suma de peste 1 miliard de dolari depusa in banci din strainatate. S - a vehiculat cifra de 60 000 de victime ale genocidului. Gelu Voican Voiculescu declarase ca la aceasta cifra s -a ajuns prin adunarea la cei 4 000 de ucisi la Timisoara conform datelor preluate de la radioul iugoslav, a celor care se estima ca ar fi murit in ultimii ani din cauza frigului si foamei. In timpul procesului presedintele completului de judecata a afirmat : " astazi, din cauza ordinelor dumneavoastra, sunt 64 000 de victime in toate orasele" Cifra aceasta a fost vehiculata ca cifra oficiala si in occident, preluata de agentia TANIUG. Agentia preluase un extras din proces.Acuzele aduse nu erau formulate pe baza de cercetari si probe. Mai mult, cei doi nu erau invinuiti de aceleasi delicte si nu individual. Maiorul Dan Voinea cauta argumente in care sa explice necesitatea aplicarii pedepsei capitale. De altfel si avocatii apararii s-au transformat in acuzatori, afirmand ca le fac cinstea de a-i apara. Alt fel de acuzatii au fost : mercenarii care lupta pe strazi, ofiterii de Securitate care se imbracau in uniforme de soldati pentru a nu fi recunoscuti, uciderile comise in spitale si orfanii care ar fi fost instruiti pentru a fi folositi impotriva poporului roman.

Dupa executie, Silviu Brucan declara : " de luni seara, dup ace lumea a aflat de executia celor doi, situatia s - a schimbat radical. A fost un punct de cotitura ". In occident, observatorii straini au inclinat sa accepte derularea procesului, insa cu timpul majoritatea statelor au luat atitudine regretand ca Ceausestii nu au avut parte de un proces transparent. Chiar si Uniunea Sovietica se pronunta prin ministrul de externe Eduard Sevardnaze : " Executia mi-a facut cu adevarat o impresie proasta" . In Romania starea de spirit era cu totul alta, 84 % dintre romani erau in favoarea executiei. Cunoscutul disident, Paul Goma si-a exprimat regretul cu procesul rapid in care au fost executatii Nicolae si Elena Ceausescu : " l - a rapit pe Ceausescu celor care suferisera din cauza lui". Procesul, continua scriitorul : " a realizat un lucru extraordinar, nemaiauzit si nemeritat: i-a transformat pe sotii Ceausescu in fiinte umane"

Ziaristii occidentali au creionat elementele fidele fostului regim astfel : " au ordin sa lupte pana la capat si sa se sinucida cu ajutorul unei fiole cu cianura pe care o purtau la guler." Generalul Chitac afirma ca acestia detineau arme sofisticate si chiar elicoptere si blindate usoare. " Acestia" aveau sa ramana dilema revolutiei din decembrie 1989. In timpul evenimentelor Securitatea era perceputa ca institutia care il apara pe Ceausescu. Ulterior la radio si televiziune au aparut apeluri prin care membrii acesteia erau chemati sa se alature revolutiei. Mihai Lupoi a fost unul dintre cei care a lansat acest apel la televiziune. La radio Dan Cristescu a insistat ca Securitatea sa predea armele. La 23 decembrie, 16.03, printr-un mesaj la radio, seful Securitatii dadea asigurari ca cei din subordinea sa erau de partea revolutiei.

O alta caracteristica importanta care a creat o stare de incordare a fost stirea intarita la radio si televiziune ca Securitatea va ramane fidela regimului Ceausescu. Aceasta a fost intarita de faptul ca din Sibiu veneau semnale ca intre armata si Securitate au izbucnit lupte. General - maiorul in rezerva Nicolae Tudor, a declarat la televiziune in seara zilei de 22 decembrie : " Trupele de Securitate conduse de generalul Ghita sunt, la ora actuala, toate, loiale poporului. Au ordine si emit ordine din partea Comitetului de Salvare Nationala. Este corect cand se spune ca trupe ale securitatii actioneaza impotriva poporului, este corect din cauza unor unitati speciale. Sunt trupe antitero si alte trupe ale fostului dictator, cateva, putine la numar, dar inraite si care actioneaza din puncte diferite. Aceste puncte sunt in curs de lichidare de catre fortele armate. De mentionat ca termeni ca huligani, extremisti, fanatici, elemente ostile ale vechiului regim erau folositi pentru cei care nu predasera armele si continuau sa spera ca vor avea castig de cauza. Termenul terorist a fost folosit ca termen general pentru opozantii noii ordini. In acest sens, Ion Iliescu avea sa declare : " anumite bande de teroristi special antrenati pentru a lupta impotriva maselor populare si pentru a - l apara pe dictator,. indivizi fanatici actionand cu o cruzime fara precedent, tragand in cladiri si cetateni si facand victime din randul militarilor. Vrem sa spunem ca toate unitatile militare si marea majoritate a unitatilor de militia si ale Ministerului de Interne actioneaza impreuna impotriva teroristilor. De fapt, trebuie sa va spun ca nu avem de-a face cu un numar mare de elemente teroriste, ci mai degraba ca sunt special instruite si echipate pentru asemenea actiuni,. teroristii nu poarta uniforme. Sunt in haine civile. Deseori, incearca sa creeze confuzie si poarta chiar banderole, pentru a putea fi luati drept oameni care fac parte din grupurile de cetateni. Vor sa provoace confuzie. Trag din toate pozitiile. Prin urmare, cer ca oamenii inarmati din grupurile noastre sa se retina de la a actiona spentru ca pot fi luati drept teroristi si sa cada victime ciocnirilor cu unitatile militare.

Decalaratia aceasta a avut un impact nelinistitor pentru populatie deoarece in primul rand crea nesiguranta si fiecare suspecta pe fiecare. Majoritaea populatiei, in special in Bucuresti se supunea riscului daca isi pararea locuinta. La 28 decembrie Oliviu Tocaciu, membru CFSN, a dat o definitie a teroristilor. Conform acestuia " sunt considerati teroristi si declarati ca atare persoanele care poarta asupra lor arme de foc si alte arme de atac, munitie, explozivi si orice alte tipuri de arme de distrugere sau aparate de emisie, care.lupta impotriva Frontului Salvarii Nationale si a invingatorilor din Romania libera. De asemenea, sunt considerati teroristi si declarati ca atare persoanele care raspandesc sau publica zvonuri, precum si informatii exaggerate sau tendentioase despre situatia exceptionala pentru a induce in eroare populatia si pentru a crea panica. Vor mai fi declarati teroristi cei care intretin ralatii cu teroristii sau favorizeaza terorismul. In opinia lui Silviu Brucan, teroristii : " operau pe baza unui plan - aveau locuri de intalnire, de antrenament cu arme si munitie si mijloace de comunicare care functionau bine si aveau pasaje subterane bine puse la punct. Toate acestea erau, de fapt, prevazute intr-un singur plan - plan pentru situatii de urgenta, cum este denumit in termeni militari - , un plan care au inceput sa il puna in aplicare in momentul in care au primit semnalul. Continuand pe aceeasi linie oficialitatile vremii au acordat calificative exceptionale acestor " teroristi". Brucan si Militaru aveau sa afirme : " Toti erau tragatori de elita, instruiti in tehnici de gherila de tip urban si dotati cu cele mai moderne arme automate.Unii ofiteri aveau cate doua buletine de identitate si pasapoarte, chei de la cate doua apartamente cu frigidere umplute cu alimente, haine militare si civile. Au fost numiti teroristi deoarece, incepand din seara de 22 decembrie, au ocupat pozitii in cladirile din jurul posturilor de radio si TV, ale Ministerului Apararii, ale Comitetului Central al Partidului si asa mai departe, si au inceput sa impuste, fara deosebire, civili si militari.

In 23 decembrie, dupa mediatizata fuga a dictatorului, mass - media anunta cu entuziasm vestea fugii lui Ceausescu. Washington Post titra : " Jubilarea ia locul revoltei", observand starea emotionala prin care treceau emigrantii romani. La 29 decembrie 1989, a aparut in Le Monde un articol in care se preciza ca revolution romana se bucura de un sprijin nesustinut si peste Prut. Cotidianul francez, citand agentia iugoslava Taniug, aprecia ca 5 000 de voluntari, membri ai Frontului National Moldovenesc erau pregatiti sa vina in ajutorul revolutionarilor romani. La 11 martie 1990, apare un articol al lui Adam Michnik in cotidianul The New York Times, in care acesta preciza printre altele : " Sistemul care s - a autoproclamat viitorul omenirii a fost ingropat in cenusa oraselor romanesti ce au ars la revolutie". Canalul britanic, BBC conchidea : " revolutia romana a fost cea care a pus punctul final valului de revolutii europene ale anului 1989, o apoteoza sangeroasa si dureroasa".