LUCIAN BLAGA

LUCIAN BLAGA

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram, linga Alba Iulia, intr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, 'sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului', viitorul poet - care se va autodefini mai tirziu 'mut ca o lebada' - neputind sa vorbeasca pina la virsta de patru ani.

Primele clase le-a facut la Sebes (1902-1906), a urmat Liceul 'Andrei Saguna' din Brasov (1906-1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat rom^nesc de Teoria dramei. In anul izbucnirii primului razboi mondial si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917. Intre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinind si doctorantul.

Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti din Transilvania, fiind redactor la revistele 'Cultura' din Cluj si 'Banatul' din Lugoj.

Cariera

la 9 mai 1895 la Lancram, langa Alba Iulia, intr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el insusi, 'sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului', viitorul poet - care se va autodefini mai Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, diplomat, a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. S-a nascut tarziu 'mut ca o lebada' - neputand sa vorbeasca pana la varsta de patru ani.

Primele clase le-a facut la Sebes ( - ), a urmat Liceul 'Andrei Saguna' din Brasov ( - ), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de teoria dramei. In anul izbucnirii primului razboi mondial si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in . Intre 1917 si a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinand si doctoratul.

Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei romanesti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj si Banatul din Lugoj.

In 1926 a intrat in diplomatie ocupand succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al Academiei Romane in . Discursul de receptie si l-a intitulat 'Elogiul satului romanesc'.

In 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaza, incepand cu , revista Saeculum, care va aparea un an.

Din 1948, indepartat de la catedra, a lucrat in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.

A trecut la cele vesnice pe 6 mai , fiind inmormantat la Lancram.

Versuri

Poemele luminii (1919),

Pasii profetului (1921),

In marea trecee (1924),

Lauda somnului (1929),

La cumpana apelor (1933),

La curtile dorului (1938),

Nebanuitele trepte (1943),

Poezii(1962) - volum postum cuprinzind ciclurile Mirabila saminta, Vara de noiembrie ssi Stihuitorul. Postum au aparut si ciclurile Virsta de fier 1940-1944, Cintecul focului, Corabii cu cenusa, Ce aude unicornul.

Dramaturgie

Zamolxe, mister pagin (1921); Daria; Fapta; Ivanca; Invierea (1925); Mesterul Manole (1927); Cruciada copiilor (1930); Arca lui Noe (1944), postum aparind Anton Pann (1964).

Filosofie

Creatia filosofica este grupata in trei trilogii: a cunoasterii (1943), a culturii (1944), a valorilor (1946). Cea de-a patra, cosmologica, a ramas in stadiul de proiect.

In 1926 a intrat in diplomatie ocupind succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al Academiei Rom^ne in 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiul satului rom^nesc.

In 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.

Din 1948, indepartat de la catedra, a lucrat in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.

aA trecut la cele vesnice pe 6 mai 1961, fiind inmormintat la Lancram.