ION C.BRATIANU - personalitate marcanta a vietii politice din Romania

ION C.BRATIANU



Una dintre personalitatile marcante ale vietii politice din Romania secolului al XIX-lea,Ion C. Bratianu,este considerat fauritorul Romaniei moderne.Participant de frunte la revolutia din 1848 si unirea Principatelor ii revine meritul ca a stiut, in calitate de prim-ministru al tarii ,sa conduca tanarul stat roman spre dezvoltare si prosperitate.Pentru a realiza biografia politica a acestui mare roman,este necesara trecerea in revista a principalelor elemente care au dus la formarea sa intelectuala si implicit politica.
Ion C.Bratianu era al cincilea copil al lui Dinca Bratianu si al Anastasiei Tigveanu ,nascut in orasul Pitesti la o data necunoscuta cert,dar cuprinsa in intervalul dintre 29 mai si 29 iunie 1821.Avand o copilarie nu prea fericita,tanarul Bratianu,a infruntat de mic asperitatile vietii.El isi amintea despre copilarie ca despre"viata amara si aspra "la care fusese sortit.Copilarind cu fii de tarani,cunoscuse si pe parintii acestora,le observase reactiile ,nevoile,aspiratiile,obiceiurile si credinteleDragostea aceasta fata de propriul avut,de acea mica proprietate aparata impotriva tuturor injonctiunilor cu pretul unor mari dsacrificii,trebuie sa-l fi izbit puternic.Primele contacte avute cu sfera intelectuala au cele din scoala publica din Pitesti deschisa de N.Simonide la 15 ianuarie 1833Scoala in care a fost dus se afirmase nu numai ca si institutie de invatamant ci mai ales ca un focar de iradiere a constiintei nationale.In timp ce facea aparte dintr-un escadron de cavalerie condus de fratele sau Teodor,sublocotenentul Ion C.Bratianu,frecventeaza locuri unde ii intalneste pe cei care vor deveni nume importante in societate secolului al XIX-lea:Ion Ghica,fratii Golescu,fratii Nicolaie si Costache Balcescu,Cezar Bolliac,etc

Dand dovada de exceptionale calitati in ale invatatului,este trimis la studii in Occident.In momentul plecarii sale in strainatate Ion C.Bratianu,poseda deja "principii statornice",convingeri ferme pe care voia sa le desavarseasca in contact cu institutiile occidentalede invatamant superior.La aproape 20 de ani,cauta in universitati nu numai secretele unei meserii ci si mediul intelectual se social adecvat pentru dezvoltarea lui nu numai ca specialist,ci si ca om politic.La Paris il cunoaste pe C.A.Rosetti care exercita asupra lui o influienta tot mai puternica,incercand sa-i puna in valoare diferitele laturi ale personalitatii.
Frecventand oameni politici nu numai liberali ci si ultraradicali ,alaturi de C.A.Rosseti si de fratele sau Dumitru,inca din 1844-1845,Ion C.Bratianu,devenea membru al unei loji masonice Initierea lui in francmasonerieeste relevata de A.C.Rosetti care dezvaluie emotia care-l cuprinsese dupa implinirea ceremonialului "Societatile secrete de care numele lui si al altor romani apar legate sunt :"L'Athenee des Etrangers"si "la Rose du Parfait Silence du Grand Orient De France ".Ion C.Bratianu participa aici la dezbateri si schimb de idei politice ,desavarsindu-si nu numai formarea ca revolutionar ,dar depinand si secretul pregatirii unor actiuni subterane.

Facamdu-si relatii in cercurile politice ale presei franceze,Ion C.Bratianu se straduia sa propage idealurile de regenerare romaneasca .La 20 ianuarie 1848,ziaristul Beranger ii multumea pentru un articol referitor la Principatele Romane ,incurajandu-l in activitatea lui politica prin observatia ca poporul roman era o "santinela anarmata impotriva barbariei",capabil prin lupta fiilor lui sa dobandeasca un loc demn in concertul natiunilor europene libere.In raporturi si cu deputati din Adunarea legislativa a Frantei ,Ion C.Bratianu ,ca de altfel alti tineri romani din Occident ,incearca sa contribuie la schimbarea statutului international al Principatelor romane prin scoaterea acestora de sub influienta coplesitoare a Portii otomane si Rusiei Tariste.Dar tocmai in momentul in care isi propusese sa actionezein directia mentionata surveneau evenimentele revolutionare din februarie 1848 de la Paris considerate de acest tanar ,in prag de 27 de ani,o omprejurare fericita ,un moment favorabil in care revendicarile natiunii sale puteau fi integrate in ansamblul schimburilor europene ce pareau ca vor surpa tronurile ,regimurile politice despotice si dominatia straina .Drept consecinta ,Ion C.Bratianu se angajeaza cu toata hotararea in actiunea de rasturnare a regimului lui Ludovic Filip .In acest scop se afla pe baricadele pariziene alaturi de alti conationali ,oferindu-si serviciile noului guvern francez si propune chiar organizarea unei legiuni romane care sa contribuie la apararea regimului revolutionar.Moldo-muntenii actionau intr-o asemenea conjunctura nu ca reprezentanti ai natiunii romane in ansamblu,arborand stindardul tricolor.Impreuna cu fratele sau ,Dumitru ,Ion C.Bratianu reusi sa stabileasca relatii cu fruntasi ai revolutiei franceze.Poarta astfel convorbiri cu Alphonse de Lemartine,omul politic si proeminentul literat francez care actiona pentru ameliorarea situatiei claselor de jos ale societatii ,inca din 1830 intrevazand o problema proletara in cazul in care se evitau masuri adecvate de ameliorare social-politica.
Intors in tara participa la momentul '48- in zilele de 29-30 iunie ,era remarcat ca agitator si tribun in mijlocul maselor populare ,organizandu-le lupta impotriva caimacamiei reactionare care preluase fraiele puterii.Cu"lacrimi de speranta in ochi "-evoca atitudinea lui in acele momente "Pruncul roman"-alerga in mijlocul locuitorilor capitalei ,ii sfatuia ,ii incuraja si-i organiza cu mare ravna.Aflat "in capul poporului ",restabilea prin actiunea energica a acestuia autoritatea guvernului revolutionar Cat timp statuse ascuns in mijlocul mahalalelorbucurestene,tocmai pentru a organiza rezistenta impotriva reactiunii ,umbla "din mana in mana",adica de la un om la altul,i se dadu semnificativa porecla"Firfiricul".
Privind reformele di punctul de vedere al traditiei,sau al unei dificile obstretice evolutioniste,Kogalniceanucredea ca orice"schimbare silnica,orice prefacere naprasnica,,nu pot fi decat fatale.Cand revolutiile incep,civilizatia inceteaza".Nu de aceeasi parere era Ion C.Bratianu"De as fi silit a defini revolutia,scria el in Republica Romana din 1853,as zice ca e un cataclism,care inchide vechiul ordin al lucrurilor si totodata o creatiunecare naste un altul nou si mai presus celui dintai"-altglas si alta conceptie!Principal,institutiile sunt expresia,nevoilor spirituale si materiale ale unei societati:in realitate insa,ideile anticipeaza asupra institutiilor ramase pe loc,prin complicitate de interesesi spirit de inertie."Atunci,scria Bratianu,intr-o criza de desprare,sau intr-o exclamatiune sublima,de credinta pentu Dumnezeul viitorului,societatea face o miscare puternica,si adeseori cateva ore sunt de ajuns,ca sa umple pamantulcu tot edificiul cel vechi care se crede ca va impietricu dansul insasi societatea ,addica viata".
Bun cunoscator al istoriei nationale,selectand faptele in functie de scopul urmarit,dezvaluia totodata aspecte nefericite din trecut cand adesea "hoardele inamice intrau in tara sub stindardul pretendentilor la tron".Penrtu a starni increder e printre contemporani semnala ca ,in lumina experientei trecutului,erau puternice si stabile doar acele guverne care care se rezemau pe concursul intregii natiuni.In caz conrtar ,cand undomn se baza pe un partid,,puterea lui era tot atat de efemera,"ca focurile ce trec noaptea pe cer".In trecut exigenta politica aPrincipatelor fusese compromisa "de o oligarhie egoista si desfranata" care ,detasandu-se de popor,avea sa cada ea insasi odata cu spolierea acestuia.
Datorita eforturilor lui Ion C.Bratianu,in Romania se puneau bazela primului nucleu organizatoric al burgheziei nationalecare dorea sa actioneze pe langa guvern in vede rea determinarii unei politici protectioniste,prin apararea industriei nationale,aflata infasa si stimularea comertului stanjenit pe piata romanieasca ,rezultat din capitulatiile otomane acordate puterii garante.
Seful radical organiza,reuniuni politice denumite ironic de adversari "cursuri",tocmai pentru caracterul lor instructiv asupra masei de participanti relativ neexperimentate.Alocutiunile lui Ion C Bratianu sustineau impetios respectarea Constitutiei ,alegeri liberale si incetarea influienteai oculte,la care se deda tronulIn acest sens,consemna"Romanul"-societatea romaneasca nu era rezultatul "unor puteri constituie,ci numai o adunatura de efigii".
Sub raportul politicii externe,,reamintea intentia de a reantregi Romania in drepturile de suveranitate.In mijlocul acestor poameni politici tineri,si inteligenti,lipsiti insa de suficienta experienta fara aureola si nimbul trecutului purtate doar de el ,faima lui Ion C.Bratianu devenea mare ,unii contemporani,incercand sa-i dea o dimensiune europeana ,asemanandu-l fie cu Cavour,fie cu Bismark,pentru tenacitatea cu care condusese ntiunea spre inde pendenta.Fara sa se legene cu ganduri de marire ,desi dupa Carol I,marile puteri il recunosteau ca "un om inzestrat si avand un caracter nepatat"I.c.Bratianu dovedea o mare modestie ,admitand ca faptuise chiar erori ,convins ca "numai neghiobii si sarlatanii nu gresec niciodata"Ramanea deci omul realist chemat sa conduca tara in noile conditii ale abolibii unei dominatii straine seculare.Guvernarea lui nesovaitoare alaturi de o pleiada intreaga de tineri ,detasarea de cele mai multe personalitati"istorice"al eepocii revolutiei si Unirii infuria opozitia conservatoare si liberala alcatuita tocmai din asemenea oameni care-si vedeau compromise perspectiveleapropiate ale venirii la putere.

In vedera alegerilor parlamentare din 1875, linberalii au intreprins actiuni pentru a-si asigura reusita - un Comitet electoral pentru coordonarea si pentru mobilizarea alegatarilor, editarea ad-hoc a unui ziar, "Alegatorul liber", difuzarea altor materiale de propaganda, demonstratii animate de tinerii liberali - dar guvernul conservator s-a dovedit mai eficient cu administratia sa credincioasa si cu politia sa plina de zel, castigand alegerile. Pierdera alegerilor din aprilie, 1875, cand, incheindu-se asa numita "Coalitie de la Mazar-pasa" - dupa numele mulsuman al maiorului englez Lakeman, stabilit definitiv in Romania, in casa caruia s-a petrecut evenimentul - l-a care s-a alaturat si conservatorul moderat Manolache Katache Epureanu, s-a infiintat, practic, Partidul Liberal (ulterior se va intitula Partidul National Liberal), avand un organ conducator format din 25 de membrii (Ion C. Bratianu, C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu, M. C. Epureanu, I. Ghica, A. G. Golescu, D. A. Sturdza, Gh. Vernescu, Eugen Stanescu s.a.) iar ca organ de presa cotidianul "Romanul". Programul Partidului Liberal s-a publicat la 4 iunie 1875 in "Alegatorul liber", iar in continuare, in vara acestui an a avut loc constituirea structurilor organizatorice in intreaga tara. In anul urmator a fost creata organizatia de tineret a partidului. La randul lor, personalitati liberale intrate in Parlament, s-au angajat, cu intregul partid dealtfel, in lupta pentru putere. In martie 1876 au castigat alegerile pentru Senat iar in iunie au obtinut o majoritate confortabila in alegerile pentru Adunarea Deputatilor.

Ion I.C. Bratianu. era fiul lui Ion C. Bratianu, fruntas al revolutiei de la 1848, care si-a legat numele de marile infaptuiri istorice din a doua jumatate a secolului al XIX-lea: Unirea Principatelor in 1859, Independenta de stat in 1877, Regatul in 1881. Ion I.C. Bratianu a fost pregatit de tanar pentru cariera politica, ajungand ministru la varsta de 33 de ani, apoi, in 1909, presedintele Partidului National-Liberal, cel mai puternic partid politic din Romania. Adorat de colaboratori, atacat vehement de adversari, Ion I.C. Bratianu era convins ca are de jucat un rol in istoria Romaniei, urmandu-si cu perseverenta si incredere destinul politic.