Sigmund Freud (1856-1939)

S-a nascut la Freiburg (Moravia) in anul 1856, intr-o familie de comercianti evrei destul de instariti. Cind a implinit trei ani, conjunctura economica a provocat o cadere a veniturilor familiei si aceasta a trebuit sa paraseasca orasul pentru a se muta la Viena. A fost un elev eminent la liceu si si, apoi, a urmat studii de medicina. Dupa trei ani de studii medicale, in 1876, a intrat la Institutul de fiziologie condus de E. Brucke. In septembrie 1886, dupa o logodna de mai multi ani, s-a casatorit cu Martha Bernays, de la care a avut cinci copii. Dupa o lunga asteptare a fost numit, in 1902, profesor onorific. Totusi i s-a acordat dreptul de a preda din 1883, fara a fi angajat. In ciuda dificultatilor de tot felul, Freud a refuzat constant sa paraseasca Viena. Numai sub presiunea prietenilor si discipolilor, dupa Anschluss-ul din martie 1938, s-a decis sa se mute la Londra, unde s-a stins din viata in 1939.

Initial Freud a fost preocupat de neurologie, vizita din 1885 facuta neurologistului francez Charcot influentindu-l destul de mult. Acesta utiliza hipnoza pentru a trata bolile nervoase. Freud a fost uimit de rezultatele obtinute, apropiindu-se mai mult de acest domeniu, intilnindu-l, printre altii, si pe Pierre Janet (in 1889). Observind munca lui Charcot, a ajuns la concluzia ca exista procese mentale puternice care ramin ascunse constiintei.

Curand a renuntat la aceasta metoda si a adoptat propria metoda, metoda psihanalitica.

Freud si-a expus intr-o serie de lucrari conceptia sa intre fenomenele psihice si psihopatologice (interpretarea viselor 1900). La inceput, in aceste lucrari el arata importanta dezvaluirii faptelor de viata si trebuintelor reale ale omului pentru aprecierea vietii psihice a acestuia si in deosebi a starilor de nevroza. Vorbind despre existenta unor fenomene psihice "subconstiente" Freud a intreprins o serie de studii notabile neurologice a pus in evidenta proprietatile analgezice ale cocainei, a subliniat faptul ca celulele ganglionilor spinali sunt identice sunt identice si la animalele mai mici si mai mari. Freud a considerat ca structura psihicului cuprinde trei instante: instanta luio Es (impulsionala), a eului sau a sinelui ce concentreaza caracteristicile personalitatii relativ prelucrate si substanta supraeului ce cuprinde zona exigentelor si a cenzurilor.

Fondator al psihologiei abisale Freud a implicat in sistemul gandirii sale cinci principii:

a) Principiul constantei (Nirvanei) care reprezinta tendintele organismului de a reduce tensiunea.

Se realizeaza prin descarcari insotite de satisfactii si prin procese de aparare impotriva necazurilor si a tensiunilor excesive

b) Principiul placerii-neplacerii ce guverneaza procesele inconstiente ramase dintr-o faza in care numai placerea guverna procesele mentale.

c) Principiul realitatii prin care se justifica parasirea placerii in favoarea unei placeri ulterioare mai sigure. Inconstientul nu este supus controlului principiului realitatii.

d) Principiul automatismelor repetative se exprima      in tendinta de a se repeta experientele importante.

e) Principiul mortii, al tendintei spre starea humerala

Freud a considerat ca toate produsele activitatii umane sunt reductibile la particularitatile psihicului individual si se pot explica prin instinctul sexual care se implica in complexitate (libidoul). In conceptia sa chiar productiile artistice, literare etc sunt expresii transformate ale instinctului sexual. Absolutizarea si reductionismul facute de el au trezit numeroase reactii, dar si noi curente, o noua si viguroasa dezvoltare a psihologiei moderne marcand ruperea profunda de psihologia traditionala. Fica sa Anna Freud inpreuna cu James Strachey au elaborat o editie de 24 de volume a operei lui Freud.

Opere Principale: Opera lui Freud poate fi impartita in patru perioade majore:

1. Explorarea nevrozelor, de la inceputul practicii (1886) pina la Studiile asupra isteriei (1895).
2. Auto-analiza, 1895-1899.
3. Psihologia sinelui, in care s-a elaborat primul sistem de psiholgie psihanalitica, 1900-1914.
4. Psihologia eului, care implica o extindere si o elaborare  considerabile a ideilor initiale, in perioada anilor 1914-1939.

Carti aparute in limba Romana

Editura AROPA
- Sigmund Freud - Psihanaliza fenomenelor oculte (1998)
- Roland Jaccard - Freud (2000)

Editura Didactica si Pedagogica
- Sigmund Freud - Introducere in psihanaliza, Prelegeri de psihanaliza, Psihopatologia vietii cotidiene (1980)

Editura Humanitas
- G. Bratescu - Freud si psihanaliza in Romania (1994)
- Dr. Adolfo Fernandez-Zoila - Freud si psihanalizele (1996)

Editura Trei
- Sigmund Freud - Omul cu sobolanii (cu jurnalul analistului) (1995)
- Sigmund Freud - Doua psihanalize (Omul cu lupii si Cazul pre-sedintelui) (1995)
- Peter Gay - Freud - o viata pentru timpul nostru (1998)

Editura 'Jurnalul Literar'
- Sigmund Freud - Dincolo de principiul placerii (1992)
- Sigmund Freud - Cazul Dora (1994)
- Sigmund Freud - Micul Hans (1995)

Editura IRI
- Jean-Pierre Chartier - Introducere in psihanaliza lui Sigmund Freud (1998)

Editura 'Maiastra'
- Sigmund Freud - Interpretarea viselor (1991)
- Sigmund Freud - Trei eseuri privind teoria sexualitatii (1991)

Editura Stiintifica
- Sigmund Freud - Autobiografie (1993)
- Opere vol.I : Totem si tabu, Moise si monoteismul, Angoasa in civilizatie, Viitorul unei iluzii (1991)
- Opere vol.II: Interpretarea viselor (1993)
- Opere vol.III: Psihanaliza si sexualitate (1994)

Editura Gramar
- Fritz Wittels - Freud (1994)

Editura Univers
- Sigmund Freud - Scrieri despre literatura si arta (1980) Reeditata.

Editura Sigmund Freud - Binghamton, New York
- Sigmund Freud - Scrisori din tinerete catre Eduard Silberstein, 1871-1881 (1993)