Thomas Hawkes

Thomas Hawkes      

In ziua de 8 februarie au fost adusi sase barbati inaintea episcopului Bonner: Stephen Knight, William Pigot, Thomas Tomkins, John Lawrence, William Hunter si Thomas Hawkes. Toti cei sase au fost condamnati in ziua urmatoare.      

Thomas Hawkes era un barbat inalt si chipes, un om vrednic, care s-a nascut in Essex si a fost educat ca gentilom. El era cunoscut pentru purtarea sa blanda cu oamenii si dedicarea sa fata de adevarata religie si evlavie. Hawkes a intrat in slujba Lordului de Oxford, in care a ramas atata timp cat a trait regele Edward VI, bucurandu-se de o reputatie buna si fiind iubit de catre fiecare om al casei. Insa cand a murit Edward, totul a avut de suferit: religia a decazut, oamenii evlaviosi erau in pericol, si peste casele de oameni buni au venit vremuri de restriste. Decat sa-si schimbe credinta religioasa in asa fel incat aceasta sa se potriveasca celei de la curtea reginei Maria si de la casa Lordului de Oxford, Hawkes l-a parasit mai bine pe acest nobil si s-a intors acasa nadajduind ca acolo sa se poata inchina linistit.       La scurta vreme dupa aceasta, lui Hawkes i s-a nascut un fiu si din moment ce a refuzat ca copilasul sa fie botezat in Biserica Catolica, el a renuntat la sacrament pentru trei saptamani si a fost raportat la Contele Oxford pentru dispretuirea sacramentelor. Contele fie ca nu a fost in stare sa discute despre probleme de religie cu Hawkes, fie ca nu dorea sa faca acest lucru, l-a trimis la Bonner, episcopul Londrei. Hawkes i-a spus episcopului ca nu are nimic impotriva botezului in sine, ci are ce are cu fastul lui catolic.      

"Ai fi de acord ca botezul copilului tau sa se desfasoare potrivit cartii date de regele Edward?" a intrebat episcopul.      

"Da, exact la asta m-am gandit" a raspuns Hawkes.      

Fiindca Bonner nu l-a putut convinge pe Hawkes ca botezul catolic este la fel de eficient ca si cel protestant, l-a chemat pe domnul Harpsfield, arhidiaconul Londrei.      

"Hristos a folosit ceremonii" a inceput Harpsfield, "Nu-i asa ca El a luat tarana peste care a scuipat si apoi l-a facut pe orb sa vada?"      

"Stiu asta, dar El n-a folosit asa ceva niciodata la botez. Daca vrei sa le folosesti, foloseste-le ca si Hristos" a raspuns Hawkes.      

"Sa zicem ca copilul moare fara sa fie botezat?"      

"Ei si?"      

"Pai atunci si tu si copilul veti fi condamnati."      

"Nu judeca mai mult decat se poate face cu ajutorul Scripturii!"      

"Dar nu stii ca copilul s-a nascut in pacatul originar?"      

"Ba da, stiu."      

"Si cum sunt spalate aceste pacate originare?"      

"Prin credinta adevarata in Isus Hristos."      

"Dar cum poate crede copilul tau?"      

"Eliberarea sa de pacate este bazata pe credinta parintilor sai."      

"Poti dovedi aceasta?"       

"Sfantul Pavel in I Corinteni 7 cu versetul 14 apune: Caci sotul necredincios este sfintit de catre sotie si sotia necredincioasa este sfintita de sotul ei; altfel copiii vostri ar fi necurati, dar acum sunt sfinti."      

"Retracteaza! Retracteaza! Nu stii ca Hristos a zis ca "Daca nu va veti boteza nu veti putea fi mantuiti?"      

"Dar depinde oare crestinismul de ceremoniile vizibile?"      

"Da, cel putin in parte. Dar ce spui despre liturghie?"      

"Eu cred ca este detestabila, uracioasa si fara nici un folos!"      

"Fara nici un folos? Dar epistola si Evanghelia?"      

"Acestea sunt bune daca sunt folosite asa cum a lasat Hristos sa fie folosite!"      

"Dar de spovedanie ce zici?"      

"Este oribila si scarboasa. Este o blasfemie sa apelezi, sa crezi si sa te rogi la altcineva decat la Isus Hristos."      

"Noi nu-ti cerem sa te increzi in cineva ci doar sa apelezi la cineva si sa te rogi lui. Nu stii ca nu poti vorbi cu un rege sau cu o regina pana ce nu ai vorbit intai cu altcineva?"      

"Vreti sa spuneti ca trebuie sa apelez la cei in care nu am incredere? Sfantul Pavel a zis: "Cum vor striga la acela in care nu au crezut?"      

"Dar nu vrei ca cineva sa se roage pentru tine cand vei fi murit?"      

"Nu. Odata ce ai murit rugaciunile nu te mai pot ajuta. Sau poate reusiti sa dovediti contrariul folosind Biblia."      

"Nu conteaza rugaciunile celor neprihaniti?"      

"Ba da, insa numai pentru cei in viata. Nimeni dintre neprihaniti nu-si poate rascumpara fratele nici sa plateasca lui Dumnezeu pretul de rascumparare:"      

"Ce fel de carti ai?"      

"Noul Testament, cartile lui Solomon si Psaltirea."      

"Ai vrea sa citesti si alte carti?"      

"Sigur ca da, daca-mi dati acelea pe care le doresc."      

"Si care sunt acelea?"      

"Cartile lui Latimer, cartile domnului meu de Canterbury, predicile lui Bradford si cartile lui Ridley."       

"Luati-l de aici! Toate aceste carti nu fac decat sa-i sprijine ereziile!"      

A doua zi a venit Feckman la el ca sa-i vorbeasca.

"Tu esti acela care nu-si lasa copilul botezat decat daca se face un botez in limba engleza si fara ceremonii?"      

"Eu voi implini orice imi porunceste Scriptura", a raspuns Hauwkes. Au mai continuat sa discute un timp, si Hawkes s-a mentinut ferm pe pozitie si a citat Scriptura pentru a dovedi fiecare punct asupra caruia au dezbatut. In ziua care a urmat, dr. Chedsay si episcopul Bonner au fost cei care au stat de vorba cu Hawkes, intrebandu-l ce crede despre Biserica Catolica.      

"Este o biserica cu cardinali, preoti si calugari pacatosi, in care nu voi crede niciodata si in care nu ma voi increde niciodata" a raspuns el.      

"El nu vine la capela mea si nici nu asculta liturghia. Pentru el slujba ar trebui sa fie in limba engleza" a explicat Bonner lui Chedsay.      

"Dar Hristos nu a vorbit niciodata in engleza!" a raspuns Chedsay.      

"Nu, dar nici in latina nu a vorbit niciodata" a raspuns Hawkes si a continuat spunand "Ce folos am daca ascult o limba pe care nu o cunosc?", dupa care le-a spus ca Biserica Catolica s-a angajat in inchinare la idoli, la rugaciunea la sfinti, la credinta in painea sfanta si vinul sfant, lucruri care nu se gasesc in Scriptura si nici nu sunt cerute in ea.      

In ziua de 9 februarie 1555, Hawkes a fost condamnat ca eretic si a ramas in temnita pana in 10 iunie.      

Cu putin timp inainte sa trebuiasca sa moara, prietenii sai l-au rugat pe Hawkes sa le faca o favoare. Ei se temeau pentru propriile lor vieti si nu stiau cat de mult poate credinta sa rabde focul rugului. Hawkes le-a promis ca isi va ridica mana deasupra capului daca durerea este suportabila si cugetul ii este linistit. Dupa ce a rabdat focul atat de mult timp ca nu mai putea vorbi, pielea i s-a zbarcit si degetele i-au ars de tot, toti au crezut ca a murit deja dar dintr-odata Hawkes si-a ridicat mainile arzand si a batut din palme de trei ori! Oamenii care erau de fata, si mai ales cei care i-au inteles gestul, au izbucnit in strigate de lauda si l-au aplaudat pe Hawkes in timp ce el s-a prabusit in foc si si-a dat duhul.