ASPECTE PROCEDURALE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR

Universitatea din Craiova

Managementul organizatiilor publice

ASPECTE PROCEDURALE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR

Referat

ASPECTE PROCEDURALE PRIVIND ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ALEGERILOR

1. Stabilirea datei alegerilor

Operatiunea cu care debuteaza organizarea si desfasurarea alegerilor este

reprezentata de catre stabilirea datei alegerilor.

Conform art. 9 din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei

publice, se dispune ca data alegerilor se stabileste prin Hotarare a Guvernului, cu cel putin

50 de zile inaintea votarii. Dar in alin (2) al aceluiasi art. 9 se reglementeaza ca in cazul

unor alegeri partiale, organizate in situatiile prevazute de Legea administratiei publice

locale nr. 215/2001, data desfasurarii acestora se stabileste cu cel putin 30 de zile inaintea

votarii; in acest caz, termenele prevazute de lege, cu exceptia celor de 24 de ore, se reduc

la jumatate. Daca din operatiunea de reducere la jumatate a termenelor rezulta fractiuni de

zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac in plus. Fractiunile mai mici de 12 ore

nu se iau in calcul. Importanta deosebita are si alin. 3, care stipuleaza ca alegerile au loc

intr-o singura zi, care poate fi numai duminica.

Conform art. 7 al Legii 373/2004 privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului,

data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de catre Guvern cu cel putin

45 de zile inaintea votarii si pana la implinirea a 5 zile de la data la care incepe sa curga

termenul prevazut la art. 63 alin. (2), din Constitutie, potrivit caruia alegerile pentru Camera

Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau

de la dizolvarea Parlamentului.

2. Stabilirea numarului, delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale

Cadrul organizatoric teritorial in care se desfasoara operatiunile de alegere il

constituie circumscriptiile electorale.

Legea privind alegerile locale (nr.67/2004) stabileste ca pentru alegerea consiliilor

locale si a primarilor, fiecare comuna si oras, respectiv municipiu, constituie o

circumscriptie electorala; de ase-menea, mai este stipulat ca pentru alegerea consiliilor

judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, fiecare judet, respectiv

Municipiul Bucuresti, constituie o circumscriptie electorala.

Numerotarea circumscriptiilor electorale judetene si a Municipiului Bucuresti se face

prin hotarare a Guvernului. Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judet,

precum si a circumscriptiilor electorale de sector al Municipiului Bucuresti se face de catre

prefect, prin ordin, in termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, ea fiind deosebit de

utila in efectuarea si inregistrarea operatiunilor electorale.

Numerotarea se face incepand cu municipiul resedinta de judet si continua cu

celelalte municipii, orase si comune, in ordinea alfabetica a fiecarei categorii de unitati

administrativ-teritoriale. Numarul circumscriptiei electorale se aduce la cunostinta alegatorilor

de catre primar, o data cu aducerea la cunostinta a delimitarii si numerotarii sectiilor

de votare, potrivit prevederilor art.15, care stabileste ca "delimitarea si numerotarea

sectiilor de votare se fac de catre primari, prin dispozitie, care se aduce la cunostinta

alegatorilor in termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor".

Stabilirea numarului celor ce urmeaza a fi alesi in fiecare circumscriptie electorala

revine autoritatilor stabilite de lege si dupa criteriile legale.

3. Listele electorale. Cartile de alegator

In organizarea alegerilor sunt importante stabilirea numarului alegatorilor (electoratul)

si, mai ales, identificarea si evidenta acestora. Din examinarea dispozitiilor art.36 din

Constitutie rezulta ca electoratul cuprinde cetatenii cu drept de vot. Identificarea si

nominalizarea alegatorilor (cetatenilor cu drept de vot) se infaptuiesc prin intocmirea

listelor electorale. Aceasta operatie se deruleaza in considerarea a doua reguli legale, si

anume: fiecare alegator este inscris intr-o singura lista electorala permanenta;

obligativitatea inscrierii in listele electorale permanente. Cu alte cuvinte, listele electorale

reprezinta documente oficiale prin care se stabilesc persoanele cu drept de vot si numarul

total al alegatorilor, iar pe de alta parte, care servesc la calcularea rezultatelor alegerilor.

Listele electorale permanente sunt de doua categorii, si anume: permanente sau

intocmite cu prilejul fiecarei alegeri. Legislatia electorala romaneasca elaborata in baza

Constitutiei din anul 1991 a introdus listele electorale permanente.

Listele se intocmesc in doua exemplare oficiale, se semneaza de reprezentantul

M.A.I. si de primar si se pastreaza in doua registre speciale cu file detasabile, unul de

primarie si celalalt de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au

fost intocmite.

Pentru corectitudinea listelor electorale permanente, legea permite verificarea

inscrierii in liste a cetatenilor.

Listele electorale speciale. Listele electorale permanente ar putea satisface toate

operatiile de votare sub conditia ca toti alegatorii sa voteze in localitatea de domiciliu, ceea

ce ar fi o absurditate teoretica si o imposibilitate practica. Realitatile implica circulatia multor

cetateni, deplasari in alte localitati, fenomene ce se produc si in ziua votarii. Acesti cetateni

nu pot fi privati de dreptul de vot pentru motivul ca in ziua alegerilor nu se afla in localitatea

de domiciliu. Bineinteles ca, din punct de vedere juridic, cetatenii nu pot fi obligati ca in

ziua alegerilor sa nu paraseasca localitatea de domiciliu. Asa stand lucrurile, legea

electorala permite cetateanului sa voteze in localitatea unde se afla pe data votarii.

Evidenta cetatenilor, in cazul in care isi exercita dreptul de vot in alte localitati decat cele

de domiciliu sau in orasele mari la alte sectii de votare, se realizeaza prin listele electorale

speciale. Acestea se intocmesc de catre biroul electoral al sectiei de votare si cuprind:

numele, prenumele, domiciliul, data nasterii, numarul si seria actului de identitate al

alegatorului. Regulile privind listele electorale speciale se regasesc si se explica prin cele

privind sectiile de votare, desfasurarea votarii.

Intr-o explicatie simpla, cartile de alegator sunt legitimatii electorale, personale si

permanente. Ele sunt valabile pentru toate consultarile electorale cu caracter national,

potrivit numarului de scrutine prevazute in cuprinsul lor.

Cartile de alegator se elibereaza alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente

ale localitatii in care domiciliaza. Aceasta modalitate legala exclude posibilitatea eliberarii

mai multor carti de alegator aceleiasi persoane.

Intocmirea cartilor de alegator revine in sarcina Ministerului Administratiei si

Internelor, eliberarea acestora facandu-se numai titularilor, pe baza actului de identitate si

sub semnatura.

4. Birourile si oficiile electorale

Legea electorala instituie formele organizatorice care sa exprime aceasta realitate,

iar printre acestea trebuie mentionate si, desigur, explicate birourile electorale. Sunt trei

categorii de birouri electorale, si anume: Biroul Electoral Central, birourile electorale de

circumscriptie si birourile electorale de sectii de votare. La nivelul sectoarelor Municipiului

Bucuresti se constituie oficii electorale. Trebuie observat inca de la inceput ca membrii

acestor birouri sunt, de regula, judecatori sau juristi si, desigur, reprezentanti ai partidelor si

formatiunilor politice. Desemnarea membrilor acestor birouri este prevazuta de lege, ea

realizandu-se in doua etape, si anume: desemnarea judecatorilor si a presedintilor

birourilor; desemnarea reprezentantilor partidelor politice. Mai trebuie mentionat ca prin

intermediul legii 373/2004 a fost instituita Autoritatea electorala Permanenta.

Biroul Electoral Central este alcatuit din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si

Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si 11 reprezentanti

ai partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale.

Atributiile Biroului Electoral Central sunt numeroase si importante, printre acestea

fiind si urmatoarele:

. urmareste intocmirea de catre primari a copiilor de pe listele electorale

permanente;

. asigura publicarea in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I, a denumirii si a

semnelor electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si

organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, legal constituite, care au dreptul

sa participe la alegerea autoritatilor administratiei publice locale si comunica lista tuturor

birourilor electorale de circumscriptie, imediat dupa constituirea acestora;

. urmareste si asigura respectarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale privitoare

la alegeri pe intreg teritoriul tarii; asigura interpretarea unitara a prevederilor acestora;

. rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la

modul de constituire, componenta si activitatea birourilor electorale de circumscriptie

judeteana si a Municipiului Bucuresti;

. primeste si solutioneaza orice contestatie cu privire la organizarea si desfasurarea

alegerii autoritatilor administratiei publice locale, altele decat cele care, prin lege, sunt date

in competenta birourilor electorale de circumscriptie sau a instantelor judecatoresti;

. centralizeaza, pe baza comunicarilor primite de la birourile electorale de

circumscriptie judeteana si a Municipiului Bucuresti, numarul de liste complete depuse de

catre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor

apartinand minoritatilor nationale si comunica Societatii Romane de Televiziune si

Societatii Romane de Radiodifuziune situatia centralizata, in 24 de ore de la intocmire.

. primeste procesele-verbale intocmite de birourile electorale de circumscriptie

judeteana si a Municipiului Bucuresti impreuna cu procesele-verbale continand rezultatul

alegerilor intocmite de birourile electorale ale circumscriptiilor comunale, orasenesti,

municipale si de sector al Municipiului Bucuresti; totalizeaza rezultatele la nivel national, pe

partide politice, aliante politice, aliante electorale si candidati independenti, separat pentru

consiliile locale, consiliile judetene si primari, si asigura publicarea lor in "Monitorul Oficial

al Romaniei", Partea I, si in presa;

. solutioneaza sesizarile privitoare la frauda electorala, putand dispune anularea

alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, in cazul in care constata, pe baza probelor

administrate, ca votarea si stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura

a modifica atribuirea mandatelor in circumscriptia electorala respectiva; in astfel de cazuri,

dispune repetarea scrutinului, care are loc in termen de cel mult doua saptamani de la

constatarea fraudei. Noile alegeri au loc in aceleasi conditii, folosindu-se aceleasi liste

electorale si aceleasi liste de candidati si candidaturi independente, cu exceptia cazurilor in

care s-a dispus de catre Birou anularea unei liste de candidati sau a unor propuneri de

candidaturi independente, in sarcina carora s-a retinut comiterea fraudei care a determinat

anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileste de Biroul Electoral Central, de

la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

. indeplineste orice alte atributii ce-i sunt stabilite prin lege. Biroul Electoral Central

acrediteaza, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii straini, precum si

delegatii mass-media straini si solutioneaza contestatiile cu privire la acreditarea sau

refuzul acreditarii de catre biroul electoral de circumscriptie judeteana sau al Municipiului

Bucuresti a observatorilor interni;

. in cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o

circumscriptie electorala se poate face numai de catre partidele politice, aliantele politice,

aliantele electorale sau candidatii independenti care au participat la alegeri si numai in

termen de 48 de ore de la inchiderea votarii, sub sanctiunea decaderii. Cererea trebuie

motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. Cererea poate fi admisa numai

daca cel care a sesizat frauda nu este implicat in producerea acesteia. Cererea trebuie

solutionata pana la data publicarii rezultatului alegerilor in "Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I;

. in exercitarea atributiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotarari care se

aduc la cunostinta in sedinta publica si prin orice mijloc de publicitate. Hotararile Biroului

Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din tara, precum si pentru

toate organismele cu atributii in materie electorala, de la data aducerii la cunostinta in

sedinta publica;

. hotararile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretari unor prevederi ale

prezentei legi se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", Partea I..

Biroul electoral de circumscriptie conduce operatiunile de alegere a deputatilor si

senatorilor dintr-o circumscriptie electorala si este alcatuit din 3 judecatori si din cel mult 8

reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice care participa la alegeri in judet,

desemnati in ordinea descrescatoare a ponderii numarului de candidati pe care i-au

propus, in numarul total al candidatilor din comunicarile primite. Judecatorii sunt

desemnati, prin tragere la sorti, dintre judecatorii judetului, de catre presedintele tribunalului

judetean.

Legea prevede atributiile birourilor electorale de circumscrip-tie, acestea fiind:

a) urmarirea aplicarii dispozitiilor legale privitoare la alegeri, supravegherea

organizarii sectiilor de votare;

b) inregistrarea candidaturilor depuse si constatarea celor ramase definitive;

c) realizarea publicatiilor si afisarilor necesare;

d) rezolvarea intampinarilor referitoare la propria lor activitate si a

contestatiilor cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

e) distribuirea catre birourile electorale ale sectiilor de votare a buletinelor de

vot, stampilelor de control si stampilelor cu mentiunea "Votat";

f) totalizarea rezultatelor alegerilor de la sectiile de votare si comunicarea catre Biroul

Electoral Central a procesului-verbal cuprinzand numarul de voturi valabil exprimate pentru

fiecare lista de candidati;

g) pe baza constatarii Biroului Electoral Central cu privire la partidele,

formatiunile politice si coalitiile acestora ce intrunesc pragul electoral, constata rezultatul

alegerilor pentru circumscriptia electorala si elibereaza deputatilor si senatorilor certificatul

doveditor al alegerii;

h) inaintarea catre Biroul Electoral Central a proceselor-verbale cuprinzand

rezultatul alegerilor, precum si a intampinarilor, contestatiilor si proceselor verbale primite

de la birourile electorale ale sectiilor de votare.

Biroul electoral al sectiei de votare conduce operatiunile de alegere ce se

desfasoara in cadrul sectiilor de votare. Biroul electoral al sectiei de votare este alcatuit

dintr-un presedinte, un loctiitor al acestuia si cel mult 7 membri. Presedintele si loctiitorul

sunt, de regula, magistrati sau alti juristi, care nu fac parte din nici un partid sau formatiune

politica, desemnati de presedintele tribunalului judetean, prin tragere la sorti dintre

magistratii si ceilalti juristi din judet.

Legea prevede urmatoarele atributii ale birourilor electorale ale sectiilor de votare:

a) primesc copia listelor electorale de la autoritatile care le-au intocmit si

cartile de alegator neridicate, iar de la birourile electorale de circumscriptie, buletinele de

vot pentru alegatorii ce urmeaza sa voteze la sectia de votare, stampila de control si

stampilele cu mentiunea "votat";

b) conduc operatiunile de votare, iau toate masurile de ordine in localul sectiei

de votare si in jurul acesteia;

c) fac numaratoarea voturilor si consemneaza rezultatul votului;

d) rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate;

e) inainteaza birourilor electorale de circumscriptie procesele-verbale

cuprinzand rezultatul votarii, impreuna cu contestatiile depuse si materialele la care

acestea se refera;

f) predau, cu proces-verbal, judecatoriei din raza lor teritoriala, buletinele de vot

intrebuintate si necontestate, precum si cele anulate, stampilate si celelalte materiale

necesare votarii; listele electorale speciale de la sectiile de votare constituite pe langa

unitatile militare se transmit, sub paza militara, acestor unitati si se pastreaza de catre

comandantul unitatii.

5. Alte reguli privind birourile electorale

Doua mari reguli trebuie, de asemenea, retinute, una privind membrii birourilor

electorale si alta privind procedura de lucru a acestor birouri. Cat priveste prima regula, ea

consta in aceea ca nu pot fi membri ai birourilor electorale cei care candideaza in alegerile

respective - interdictie fireasca fata de rolul acestor birouri - precum si cei care nu au

drept de vot.

A doua regula, de procedura, stabileste ca birourile electorale lucreaza in prezenta a

jumatate plus unu din numarul total al membrilor si iau hotarari cu majoritatea membrilor

prezenti.

Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie administrativa autonoma, cu

competenta generala, care asigura, la nivel national, aplicarea unitara, in intervalul dintre

doua perioade electorale, a dispozitiilor legale privitoare la organizarea si desfasurarea

alegerilor, urmareste si sprijina dotarea cu logistica necesara acestora, precum si

realizarea operatiunilor specifice, in intervalul dintre doua perioade electorale. Aceasta

este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin hotarare comuna a

Senatului si a Camerei Deputatilor dintre personalitatile cu pregatire si experienta in

domeniul juridic sau administrativ.

Presedintele este ajutat de 2 vicepresedinti, cu rang de subsecretar de stat, unul

numit de Presedintele Romaniei, iar celalalt de primul-ministru. Presedintele si

vicepresedintii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul presedintelui si mandatele

vicepresedintilor Autoritatii Electorale Permanente sunt de cate 8 ani si pot fi reinnoite.

Mandatul presedintelui sau vicepresedintilor inceteaza in urmatoarele situatii:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

Presedintele si vicepresedintii pot fi revocati din functie, pentru motive temeinice, de

catre autoritatile care i-au numit.

Autoritatea Electorala Permanenta are un aparat propriu de specialitate.

Autoritatea Electorala Permanenta exercita urmatoarele atributii in intervalul dintre

doua perioade electorale:

a) elaboreaza propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfasurarii

alegerilor si urmareste modul de indeplinire a propunerilor;

b) urmareste modul de identificare a localurilor sectiilor de votare si a sediilor

birourilor electorale;

c) urmareste si asigura realizarea din timp a dotarilor specifice sectiilor de votare:

urne si cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot si

altele asemenea;

d) urmareste modul de asigurare a fondurilor necesare realizarii esalonate, din timp,

a logisticii necesare;

e) elaboreaza sisteme de protectie a sectiilor de votare, a buletinelor de vot si a

celorlalte documente specifice procesului electoral;

f) monitorizeaza si controleaza modul de intocmire, actualizare si pastrare a

registrelor cuprinzand listele electorale permanente, precum si modul de efectuare a

comunicarilor prevazute de lege;

g) urmareste intocmirea si eliberarea cartilor de alegator, in concordanta cu listele

electorale;

h) urmareste si controleaza modul de asigurare a concordantei dintre continutul

listelor electorale permanente pastrate la consiliile locale si exemplarul existent la

judecatorii;

i) asigura, in limita competentelor sale, aplicarea unitara a dispozitiilor legale

referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaboreaza studii si propuneri vizand imbunatatirea sistemului electoral, pe care le

da publicitatii si le prezinta autoritatilor publice, partidelor politice, precum si organizatiilor

neguvernamentale interesate;

k) publica, in maximum 3 luni de la incheierea, dupa caz, a alegerilor parlamentare,

prezidentiale sau locale, o Carte Alba care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizand

participarea la scrutin, modul de desfasurare a alegerilor, abaterile constatate si rezultatul

alegerilor;

l) elaboreaza programe de informare si instruire a alegatorilor asupra sistemului

electoral romanesc si asupra respectarii deontologiei electorale si asigura popularizarea

acestora;

m) elaboreaza programe specifice de instruire pentru secretarii unitatilor

administrativ-teritoriale, urmareste si organizeaza desfasurarea acestor programe;

n) elaboreaza programe si stabileste reguli unitare privind exercitarea votului de catre

persoanele nestiutoare de carte sau cu handicap si asigura popularizarea acestora;

o) elaboreaza proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin Legea bugetului de

stat;

p) intocmeste lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul National de

Statistica, care va participa la centralizarea, prelucrarea datelor si constatarea rezultatelor

alegerilor;

q) organizeaza si asigura baza materiala pentru sistemul informational la nivel

national, in vederea stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizeaza licitatii in vederea selectionarii programelor de calculator ce vor fi

utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii;

s) elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare calendarul actiunilor din cuprinsul

perioadei electorale;

s) elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare proiectele de hotarari specifice

bunei organizari si desfasurari a alegerilor;

t) elaboreaza propuneri de imbunatatire si perfectionare a sistemului electoral

romanesc, pe care le supune Guvernului spre insusire si exercitare a dreptului de initiativa

legislativa;

t) prezinta Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale; bugetul va fi

aprobat in termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunostinta publica a zilei alegerilor;

u) certifica spre neschimbare, cu 10 zile inainte de data alegerilor, programele de

calculator selectionate in urma licitatiei organizate potrivit prevederilor legale in vigoare si

le pune la dispozitie partidelor inscrise in competitia electorala, la cererea acestora.

Hotararile Autoritatii Electorale Permanente se publica in "Monitorul Oficial al

Romaniei", partea I, si sunt obligatorii pentru toate organismele si autoritatile cu atributii

electorale.

6. Sectiile de votare

Pentru a se asigura in bune conditii exercitarea dreptului de vot, se organizeaza

sectii de votare in comune, orase si municipii. Sectiile de votare sunt delimitari teritoriale

astfel organizate incat toti alegatorii sa poata vota intr-o singura zi. De aceea, potrivit legii,

se organizeaza sectii de votare pentru minimum 1000 si maximum 2000 de locuitori. In

comunele cu o populatie sub 2000 de locuitori se formeaza o singura sectie de votare.

Astfel, in cazul satelor sau grupelor de sate cu o populatie de pana la 500 de

locuitori, se pot organiza sectii de votare daca distanta dintre aceste sate si locul sectiei de

votare este mai mare de 5 km. De asemenea, se mai formeaza sectii de votare in sau pe

langa: unitati militare, spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi si camine de batrani

unde se afla cel putin 25 de cetateni cu drept de vot; misiunile diplomatice si oficiile

consulare ale Romaniei - aici voteaza alegatorii membri ai acestor reprezentante, ai

familiilor lor, precum si cetatenii romani aflati in tarile respective in ziua alegerilor; statii de

cale ferata, autogari, porturi si aeroporturi pentru alegatorii aflati in calatorie in ziua

alegerilor. De asemenea, se formeaza sectii de votare si pe navele sub pavilion romanesc,

aflate in navigatie in ziua alegerilor. Pentru studentii de la cursurile de zi si pentru elevii cu

drept de vot care nu-si au domiciliul in localitatea in care urmeaza studiile se formeaza

cate o sectie de votare pe langa caminele studentesti sau elevi, pentru 500-1000 de

alegatori.

7. Propunerea candidaturilor

Un moment important in organizarea si desfasurarea alegerilor il constituie

propunerile de candidati.

Propunerile de candidati pentru Presedintele Romaniei se depun la Biroul Electoral

Central, iar cele pentru Parlament, primari, consilierii locali la birourile electorale de

circumscriptii. In mod firesc, pentru Presedintele Romaniei se poate propune doar o

singura candidatura, fiind admise si candidaturile independente.

Propunerile de candidati pentru Parlament se pot face pe liste de candidati, in

situatia in care apartin partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor de partide, sau

individual, in cazul candidatilor independenti.

O a doua regula priveste termenul pana la care se pot propune candidaturile. In

acest sens, legea prevede ca acestea pot fi propuse "cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de

data alegerilor".

In fine, o a treia regula este aceea ca pentru Parlament se poate candida numai intro

singura circumscriptie electorala. Legea tace in ce priveste posibilitatea candidaturii

concomitente pentru Parlament si Presedintele Romaniei. Tacerea legii trebuie interpretata

in sensul ca este admis ca aceeasi persoana sa candideze atat pentru un loc in

Parlament, cat si pentru functia de Presedinte.

Dreptul de a propune candidaturi apartine partidelor sau formatiunilor politice

(singure sau in coalitii). Trebuie mentionat ca Legea electorala echivaleaza juridic

organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu partidele politice. De

asemenea, se pot propune si candidaturi individuale.

Cat priveste coalitiile de partide, legea electorala prevede cateva reguli, si anume: se

pot realiza numai la nivel national; partidele si formatiunile politice dintr-o coalitie electorala

pot participa la alegeri numai pe lista coalitiei; un partid sau o formatiune politica poate face

parte doar dintr-o singura coalitie electorala.

La expirarea termenelor de depunere si rezolvare a contestatiilor si recursurilor

prevazute de legile electorale, birourile electorale competente constata, pe baza de

proces-verbal, ramanerea definitiva a candidaturilor, le afiseaza la sediul lor si dispun

imprimarea buletinelor de vot.

8. Buletinele de vot. Semnele electorale. Stampilele electorale

Buletinele de vot sunt acele documente electorale prin care se concretizeaza

optiunile electorale ale alegatorilor. Stabilirea unui model al buletinelor de vot este

necesara pentru a asigura o uniformitate a acestor buletine, dar si o masura menita sa

asigure secretul votului.

In mod firesc, legea stabileste cate un model pentru fiecare categorie de organ de

stat ce se va alege, respectiv, unul pentru Camera Deputatilor, unul pentru Senat si unul

pentru Presedintele Romaniei. Reglementand buletinul de vot, legea merge pana la detalii,

aceste reglementari avand rolul de a stabili ordinea in care sunt inscrise toate mentiunile

din buletinul de vot, de a permite alegatorilor sa identifice usor listele de candidati sau

candidatii pentru care vor vota, de a asigura secretul votului.

Semnele electorale sunt, deseori, folosite in alegeri, fiind utile in desfasurarea

campaniei electorale. De asemenea, aceste semne electorale, cu care alegatorii sunt

obisnuiti inca din timpul campaniei electorale, ii ajuta pe acestia, in ziua votarii, sa

identifice mai usor lista de candidati pe care o prefera, sau, eventual, candidatul

independent. Aceasta, pentru ca semnul electoral se imprima in unghiul din partea dreapta

a patrulaterului de pe buletinul de vot.

Legea cuprinde reguli privind continutul, procedura si publicitatea semnelor

electorale. Continutul si grafica semnului electoral sunt stabilite de catre partidul,

formatiunea politica sau candidatul independent, iar acestea nu trebuie sa fie contrare

ordinii de drept. Semnul electoral ales trebuie declarat Biroului Electoral Central in 3 zile de

la constituirea acestuia, iar in caz de concurenta pentru acelasi semn electoral, prioritatea

inregistrarii sau tragerea la sorti vor rezolva problema. In fine, trebuie mentionata obligatia

Biroului Electoral Central de a face publicitatea semnelor electorale.

Stampilele electorale sunt accesorii necesare bunei desfasurari a operatiunilor de

votare. Legea stabileste doua categorii de stampile, si anume: stampila de control a sectiei

de votare si stampila cu mentiunea "Votat". Modelul stampilelor electorale este stabilit prin

lege. Dotarea sectiilor de votare cu stampilele electorale necesare revine in sarcina

birourilor electorale de circumscriptie.

9. Campania electorala

O data cu stabilirea datei alegerilor, partidele, formatiunile politice, coalitiile si

candidatii independenti incep campania electorala. Perioada electorala se caracterizeaza

printr-o sustinuta activitate in cadrul careia partidele si formatiunile politice, candidatii

simpatizantii acestora popularizeaza prin mitinguri, presa, radio, televiziune, sau alte

asemenea mijloace, platformele lor politice, in scopul de a orienta optiunea electoratului.

Importanta aparte a campaniei electorale determina ca legea sa reglementeze

amanuntit conditiile de desfasurare, garantiile.

Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data desfasurarii alegerilor si se

incheie in ziua de sambata care precede data alegerilor, la orele 700.

In campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele

electorale, precum si cetatenii au dreptul sa isi exprime opiniile in mod liber si fara nici o

discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte

mijloace de informare in masa. In timpul campaniei electorale se asigura candidatilor, in

mod nediscriminatoriu, spatii corespunzatoare pentru a se intalni cu alegatorii. Spatiile pot

fi amplasate la sediul primariei, in scoli, universitati, case de cultura, camine culturale si

cinematografe, si se asigura pe baza de intelegere cu privire la cheltuielile de intretinere.

Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept. Este interzisa

organizarea actiunilor de campanie electorala in unitatile militare, precum si in spatiile din

scoli si universitati in perioada de desfasurare a cursurilor.

Campania electorala, prin serviciile de programe audiovizuale, publice si private,

trebuie sa serveasca intereselor generale ale electoratului.

Cu 48 de ore inainte de ziua votarii sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate

electorala;

b) comentarii privind campania electorala.

In ziua votarii este interzisa prezentarea sondajelor realizate la iesirea de la urne,

inainte de inchiderea votarii. Candidatii si partidele politice ale caror drepturi sau interese

legitime au fost lezate, prin prezentarea in cadrul unui program electoral, a unor fapte

neadevarate, beneficiaza de drept la replica. Candidatii si partidele politice ale caror

drepturi sau interese legitime au fost lezate, prin prezentarea, in cadrul unui program

electoral, a unor informatii inexacte, beneficiaza de drept la rectificare.

Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta desfasurare a campaniei

electorale in circumscriptia in care functioneaza, solutionand plangerile care le sunt

adresate cu privire la impiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorala ori

candidat independent de a-si desfasura campania electorala in conditiile prevazute de

lege si cu respectarea deontologiei electorale.

10. Desfasurarea votarii

Operatiunile de votare se realizeaza la sectiile de votare. La o sectie de votare isi

exercita dreptul la vot cetatenii arondati pe criteriul domiciliului, potrivit listelor electorale

permanente, cetatenii din alte localitati, dar care se afla in localitatea sectiei de votare si

doresc sa voteze aici, cetatenii Romaniei cu domiciliul in strainatate, care in ziua votarii se

afla in tara si, deci, se prezinta la aceasta sectie, precum si presedintele, membrii biroului

electoral si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii.

Astfel, localurile sectiilor de votare vor fi dotate cu cabine de vot, precum si cu urnele

si stampilele necesare, de catre primari si prefecti.

Pentru asigurarea ordinii, puterile presedintelui biroului electoral se intind si in afara

localului de votare, in curtea acestuia, in intrarile in curte, in jurul localului de vot, precum si

pe strazi si piete publice pana la o distanta de 500 m. Pentru aceasta, el va avea la

dispozitie mijloacele de ordine necesare prin grija prefectilor impreuna cu Ministerul

Administratiei si Internelor. In fine, trebuie amintita regula potrivit careia nimeni nu poate

stationa in localul de vot sau in locurile publice din zona de votare decat timpul necesar

pentru votare. Fac exceptie candidatii, membrii biroului electoral, delegatii acreditati in

conditiile legii.

In vederea evitarii aglomeratiei, in sala de vot alegatorii sunt invitati in serii

corespunzatoare numarului cabinelor. Alegatorul va prezenta actul de identitate. Se

verifica identitatea alegatorului si inscrierea sa in listele de alegatori, facandu-se mentiune

pe lista.

Daca la sectia de votare se prezinta alegatori din alte localitati sau cetateni romani cu

domiciliul in strainatate, acestia sunt inscrisi in lista electorala speciala. Apoi, alegatorului i

se inmaneaza buletinele de vot, precum si stampila pentru votare pe baza semnaturii in

lista electorala.

Alegatorul intra singur in cabina de votare si personal voteaza in cabina inchisa.

Nimeni nu are voie sa patrunda in cabina de votare atata timp cat alegatorul isi exercita

dreptul de vot. Daca un alegator, datorita unor deficiente fizice sau motive temeinice

constatate de catre presedintele biroului electoral, solicita sa fie insotit de o alta persoana,

acest lucru este permis, dar numai cu incuviintarea presedintelui sau a altui membru al

biroului electoral.

Alegatorul voteaza pentru o lista de candidati sau pentru un candidat independent,

aplicand stampila care poarta mentiunea "votat" pe patrulaterul in care este inscrisa

candidatura.

Dupa ce-si exercita dreptul de vot, alegatorul indoaie buletinul de vot (sau buletinele)

in asa fel incat stampila de control sa ramana in afara, introduce personal buletinul in urna,

restituie stampila ce i s-a incredintat, i se aplica aceasta stampila pe cartea de alegator si

paraseste localul sectiei de votare. Votand, alegatorul trebuie sa manifeste grija ca

buletinul sa nu se deschida inainte de introducerea sa in urna.

Legea electorala reglementeaza si situatiile alegatorilor netransportabili din cauza de

boala sau invaliditate. Votarea este declarata inchisa la orele 2100 de catre presedintele

biroului electoral al sectiei de votare.

11. Stabilirea rezultatelor votarii

Dupa ce presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea inchisa, in

prezenta membrilor biroului si a persoanelor ce au dreptul sa asiste, se procedeaza la

inventarierea si sigilarea stampilelor cu mentiunea "votat", la numararea si anularea

buletinelor de vot ramase neintrebuintate, precum si la verificarea sigiliilor de pe urnele de

votare.

Apoi se deschid urnele si se face numaratoarea voturilor pentru fiecare organ de stat

pentru care s-a votat la sectia respectiva. Se confrunta, de asemenea, numarul buletinelor

din urne cu listele de alegatori spre a se constata proportia prezentarii la alegeri fata de

listele electorale.

Conform art. 86 din Legea 373/2004, "(1) Dupa deschiderea urnelor si numararea

voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare incheie, separat pentru Camera

Deputatilor si pentru Senat, cate un proces-verbal, in 3 exemplare, care cuprinde:

a) numarul total al alegatorilor inscrisi in copia de pe lista Electorala Permanenta si

in listele electorale speciale, din care:

- numarul total al alegatorilor inscrisi in copia de pe lista Electorala Permanenta;

- numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale;

b) numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale existente la sectia de

votare, care s-au prezentat la urne, din care:

- numarul total al alegatorilor inscrisi in copia de pe lista Electorala Permanenta;

- numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale speciale;

c) numarul total al voturilor valabil exprimate;

d) numarul voturilor nule;

e) numarul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati sau de

fiecare candidat independent;

f) expunerea, pe scurt, a intampinarilor formulate si a modului de solutionare a

acestora, precum si a contestatiilor inaintate biroului electoral de circumscriptie;

g) starea sigiliilor de pe urne, la incheierea votarii;

h) numarul buletinelor de vot primite;

i) numarul buletinelor de vot neintrebuintate si anulate."

Procesul-verbal se semneaza de catre presedintele si membrii biroului, lipsa

semnaturilor unor membri ai biroului neinfluentand asupra valabilitatii acestuia. Biroul

electoral al sectiei de votare va intocmi cate un dosar, sigilat si stampilat, pentru fiecare

categorie de organe de stat alese, in care se introduc procesele-verbale si contestatiile

privitoare la operatiunile electorale ale sectiei, precum si buletinele nule si cele contestate.

Aceste dosare vor fi predate biroului electoral de circumscriptie, in cel mult 24 de ore,

transportul si predarea facandu-se cu paza militara.

Biroul electoral de circumscriptie, primind dosarele, va avea grija sa trimita unul din

exemplarele acestui proces-verbal la tribunalul judetean. Exemplarul trimis tribunalului

judetean va indeplini rolul de document probatoriu in cazul in care vor fi plangeri sau

contestatii ulterioare.

Trebuie sa observam ca, pe tot parcursul operatiunilor ce se desfasoara la sectia de

votare, se pot formula intampinari si contestatii. Contestatiile trebuie formulate in scris, se

prezinta presedintelui biroului electoral, care va elibera o dovada de primire. Contestatiile a

caror rezolvare nu sufera amanare vor fi rezolvate de indata. In procesul-verbal de care

am vorbit mai inainte, trebuie sa se mentioneze si modul de solutionare a intampinarilor si

contestatiilor sau, dupa caz, a celor trimise spre solutionare biroului electoral de

circumscriptie.

Biroul Electoral Central, dupa ce rezolva intampinarile si contestatiile depuse,

deciziile sale fiind definitive, incheie un proces-verbal care cuprinde:

. numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale ale localitatilor unde isi au

domiciliu alegatorii;

. numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne;

. numarul total al voturilor nule;

. numarul total al voturilor valabil exprimate;

. centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur de scrutin;

. modul de solutionare a contestatiilor.

12 Atribuirea mandatelor

Modul de atribuire a mandatelor este determinat de tipul de scrutin adoptat in diverse

sisteme electorale.

In sistemul majoritar, mandatele sunt atribuite listelor sau candidatilor care obtin

majoritatea absoluta sau simpla, in raport cu faptul daca se practica un tur sau doua tururi

de scrutin.

Uneori, sistemul majoritar se refera si la scrutinul de lista. De regula, el priveste

scrutinul uninominal.

In sistemul reprezentarii proportionale, atribuirea man-datelor se realizeaza diferit

fata de sistemul majoritar, existand, bineinteles, si aici numeroase modalitati si nuante.

Acest sistem tinde spre justitia electorala, dand o reprezentare, pe cat posibil mai exacta, a

starii opiniilor alegatorilor.

Atribuirea mandatelor in sistemul reprezentarii proportionale incepe in mod necesar

prin determinarea coeficientului electoral intr-o circumscriptie data. Coeficientul electoral se

obtine prin impartirea numarului voturilor exprimate la numarul mandatelor atribuite unei

circumscriptii electorale. Apoi, se procedeaza la repartizarea acestor mandate intre listele

in competitie, impartind la coeficientul electoral numarul voturilor mandatelor, pentru ca,

dupa prima impartire, raman totdeauna resturi electorale, altfel spus, voturi neutilizate si

mandate nedistribuite. Se impune o noua repartitie si de fapt aici intervin dificultatile si

nuantarile. Potrivit metodelor practicate, se disting reprezentarea proportionala apropiata si

reprezentarea proportionala integrala, care se aseamana sau se pot asemana in ce

priveste procedeele matematice aplicabile.

Reprezentarea proportionala apropiata. Se numeste astfel atunci cand repartizarea

resturilor se face in interiorul circumscriptiei electorale, si nu pe plan national. Sunt utilizate

doua sisteme de repartizare, si anume sistemul celor mai mari resturi si sistemul celei mai

mari medii.

Reprezentarea proportionala integrala. Pentru a se realiza o reprezentare cat mai

fidela a opiniilor, calculele electorale sunt transferate la nivel national. Se folosesc si aici

doua metode. O metoda consta in calcularea tuturor rezultatelor la nivelul intregii tari, ca

unica circumscriptie electorala. Este clar ca un asemenea sistem, care presupune ca

fiecare partid sa prezinte liste de mai multe sute de candidati, este foarte incomod si duce

la desemnarea parlamentarilor de catre partide, si nu de catre electorat. Este un sistem

putin democratic si, de aceea, rar aplicat. S-ar putea practica in statele mici.

A doua metoda consta in a repartiza resturile nu in circumscriptiile electorale, ci la

nivel national. Voturile neutilizate de fiecare lista la circumscriptiile electorale sunt

aditionate si se face repartizarea mandatelor neatribuite la nivelul circumscriptiilor fie pe

criteriul coeficientului electoral, fie pe alte criterii. Acest sistem este mai rar intalnit, dar se

intalneste in unele tari, ca, de exemplu, in Italia si Romania.

Pragurile electorale. In sistemul scrutinului de lista si reprezentarii proportionale,

atribuirea mandatelor parlamentare este uneori conditionata de obtinerea unui numar

minim de voturi exprimate, a unui procent, stabilit de regula la nivel de tara. Marimea

acestui procent, denumit prag electoral, poate fi de 2, 3, 4, ... 7,8%. Mai exact, pentru ca

un partid participant cu liste de candidati in alegeri sa poata participa la distribuirea

mandatelor, el trebuie sa obtina in alegeri procentul minim de voturi. Daca nu obtine acest

procent, nu este admis la imparteala.

Pragurile electorale se practica si in legatura cu subventiile electorale sau cautiunile

electorale. Ele se motiveaza in principiu pe ideea ca la guvernare trebuie sa aiba acces

partidele politice care se bucura de o anumita credibilitate in masa electoratului sau pe

ideea seriozitatii candidaturilor, precum si pe alte cauze ce tin de contextul socio-politic

concret. Astfel, la repartizarea mandatelor parlamentare pot participa numai partidele,

formatiunile politice sau coalitiile acestora care intrunesc pragul electoral.

La alegerile din 2004 s-au practicat urmatoarele praguri electorale (art. 90, Legea

a) 5% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, pentru toate partidele politice,

aliantele politice si aliantele electorale;

b) in cazul aliantelor politice si aliantelor electorale, la pragul de 5% prevazut la lit. a)

se adauga, pentru al doilea membru al aliantei, 3% din voturile valabil exprimate pe

intreaga tara si, pentru fiecare membru al aliantei, incepand cu al treilea, cate un singur

procent din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, fara a se putea depasi 10% din

aceste voturi.

Atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei este rezultatul unor operatii

electorale succesive, care incep la sectiile de votare. Astfel, birourile electorale de

circumscriptie aduna rezultatele obtinute la sectiile de votare din raza lor teritoriala si le

comunica Biroului Electoral Central. Acesta, primind toate documentele prevazute de lege,

dupa ce rezolva intampinarile si contestatiile depuse, prin decizii definitive, incheie un

proces-verbal in care sunt consemnate datele privind numarul alegatorilor inscrisi in listele

electorale, al celor prezenti la urne, numarul voturilor valabil exprimate si al celor nule,

repartizarea voturilor pe fiecare candidat, prenumele si numele candidatului a carui alegere

a fost constatata. Acest proces-verbal, impreuna cu dosarele birourilor electorale de

circumscriptie, se inainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, in termen de 24

de ore de la inregistrarea ultimului dosar trimis de birourile electorale de circumscriptie.

Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor in presa si in "Monitorul Oficial"

pentru fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatul alegerilor pentru presedintele ales. Un

exemplar al actului de validare se inainteaza Parlamentului in vederea depunerii

juramantului prevazut de art. 82 (2) din Constitutie.

Trebuie mentionat ca daca la primul tur de scrutin nici unul dintre candidati nu

intruneste numarul de voturi pentru a fi ales presedinte, respectiv peste 50% din numarul

de voturi valabil exprimat, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care participa doar

primii doi candidati in ordinea numarului de voturi obtinute la primul tur.

Dupa votare, in mod firesc, urmeaza atribuirea mandatelor de deputati si

senatori, aceasta facandu-se in mai multe etape. In ce priveste mandatele de deputati,

trebuie sa reamintim ca, in temeiul Constitutiei, ele sunt de doua categorii, si anume unele

rezultand direct din scrutin si altele indirect din scrutin, pentru organizatiile cetatenilor

apartinand minoritatilor nationale.

In ce priveste mandatele rezultate direct din scrutin, dupa ce primeste rezultatele

votarii de la toate sectiile de votare din raza sa, biroul electoral de circumscriptie va

intocmi, separat, pentru Camera Deputatilor si pentru Senat, cate un proces-verbal privind

voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formatiune politica sau coalitie a acestora,

pe care le va inainta Biroului Electoral Central, in termen de 24 de ore. Biroul Electoral

Central, centralizand rezultatele pe intreaga tara, va stabili care sunt partidele, formatiunile

politice sau coalitiile care indeplinesc pragul electoral si care au deci dreptul de a participa

la distribuirea mandatelor. El va comunica birourilor electorale de circumscriptie aceasta

situatie.

Biroul electoral de circumscriptie, primind aceste constatari, va proceda la atribuirea

mandatelor numai partidelor, formatiunilor si coalitiilor care au trecut pragul electoral,

separat pentru fiecare Camera a Parlamentului, prin impartirea numarului total al voturilor

valabil exprimate la numarul mandatelor.

Listele de candidati vor primi atatea mandate de cate ori coeficientul electoral se

cuprinde in numarul voturilor valabil exprimate pentru ele. Candidatul independent va

obtine mandatul daca a obtinut un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral.

In aceasta prima etapa, in mod obisnuit, nu se distribuie toate mandatele, ramanand,

pentru etapa a doua, atat mandate nedistribuite, cat si voturi neutilizate.

Prin voturi neutilizate legea electorala intelege acele voturi exprimate pentru o lista

care au ramas dupa atribuirea mandatelor, precum si cele inferioare coeficientului electoral

de circumscriptie, din toate circumscriptiile electorale, pentru fiecare partid, formatiune

politica sau coalitie a acestora. Prin metoda Hondt, se atribuie mandatele nedistribuite,

partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora.

Urmeaza apoi repartizarea mandatelor pe circumscriptii elec-torale, care se

realizeaza, potrivit legii electorale, in felul urmator:

a) Pentru fiecare partid, formatiune politica sau coalitie a acestora, carora leau

revenit mandate, se imparte numarul voturilor neutilizate sau al celor inferioare

coeficientului electoral de circumscriptie, din fiecare circumscriptie electorala, la numarul

total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid, acea formatiune politica sau coalitie

avute in vedere la repartizarea mandatelor pe tara. Rezultatul astfel obtinut pentru fiecare

circumscriptie se inmulteste cu numarul de mandate cuvenite partidului, formatiunii politice

sau coalitiei acestora. Datele obtinute se ordoneaza descrescator la nivelul tarii si separat

descrescator in cadrul fiecarei circumscriptii. Pentru fiecare circumscriptie electorala se iau

in calcul primele partide, formatiuni politice sau coalitii ale acestora, in limita mandatelor ce

au ramas de repartizat in circumscriptia respectiva. Ultimul numar din aceasta operatiune

reprezinta repartizarea mandatelor pe circumscriptii in ordinea partidelor, formatiunilor

politice, coalitiilor acestora, precum si a circumscriptiilor din lista ordonata pe tara, astfel:

primul numar din lista ordonata pe tara se imparte la repartitorul circumscriptiei de la care

provine. In continuare, se procedeaza identic cu numerele urmatoare din lista ordonata pe

tara. In situatia in care s-a epuizat numarul de mandate cuvenit unui partid, unei formatiuni

politice sau unei coalitii ori dintr-o circumscriptie electorala, operatiunea se continua fara

acestea. Daca numarul din lista ordonata pe tara este mai mic decat repartitorul de

circumscriptie, se acorda un mandat.

b) In cazul in care nu este posibila acordarea mandatelor in ordinea ce

rezulta din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea in vedere circumscriptia

electorala in care partidul, formatiunea politica ori coalitia acestora are cel mai mare numar

de candidati sau un candidat, carora nu li s-au atribuit mandate, iar daca si astfel au ramas

mandate neindividualizate pe circumscriptii, circumscriptia electorala in care partidul,

formatiunea politica sau coalitia respectiva are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai

multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscriptie.

c) Daca dupa aplicarea prevederilor de la lit. a) si lit. b) au mai ramas mandate

repartizate pe circumscriptii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza acordului

partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora carora li se cuvin aceste mandate,

iar in lipsa unui acord, prin tragere la sorti in termen de 24 de ore de la incheierea

operatiunilor anterioare.

Deputatii si senatorii alesi vor primi un certificat doveditor al alegerii. Acest certificat

se elibereaza de catre biroul electoral de circumscriptie, pe baza repartizarii mandatelor

din prima etapa, sau pe baza comunicarii facute de catre Biroul Electoral Central, in

termen de 24 de ore dupa repartizarea mandatelor la nivel national.

Desigur, unii candidati inscrisi in liste nu vor fi alesi, pentru ca numarul mandatelor de

deputat si senator este limitat. Acesti candidati sunt declarati supleanti alesi pe baza

listelor depuse de partide si formatiuni politice; ei vor ocupa locurile devenite vacante in

ordinea in care sunt inscrisi in liste.