AFIRMAREA E.C.U. PE PIETELE DE CAPITAL

AFIRMAREA E.C.U. PE PIETELE DE CAPITAL

Dupa 1981,tranzactiile financiare in E.C.U. privat sau dezvoltat foarte mult,aceasta deviza fiind utilizata in toate compartimentele pietei financiare internationale:credite pe termen scurt,mediu si emisiuni obligatare.Tranzactiile financiare in E.C.U. incep sa de dezvolta,in mod semnificativ,dupa 1985.La crearea sa in 1978,nimeni nu-si putea imagina ca E.C.U. privat va inregistra un asemenea succes pe pietele financiare internationale.Astfel,in 1991,la numai 12 ani de existenta,E.C.U. detinea urmatoarele atuuri:

era a patra moneda internationala de rezerva,inaintea lirei sterline;

asigura 2% din volumul tranzactiilor de schimb pe piata Londrei,cu numai 5 ani in urma fiind practic absent de pe aceasta piata;

este pe locul patru ca importanta,in componenta emisiunilor obligatare internationale;

E.C.U. este astazi singura moneda privata din lume,cu un rol economic semnificativ,in afara orcarei interferente cu sectorul oficial si autoritatile monetare.

Subsectiunea 1. ROLUL E.C.U. PE PIATA VALUTARA

E.C.U. este in prezent o deviza autonoma,independenta de monedele constitutive ale cosului,cotata pe majoritatea pietelor valutare in baza unor cereri si oferte specifice.Valoarea sa este,in mare masura,independenta de cea a devizelor care compun cosul,cu toate ca nu se poate vorbi inca de o autonomie prea mare,comparativ cu monedele componente.

In prezent bancile ofera o gama completa de servicii pentru obligatiuni de schimb in E.C.U. pe piata la vedere,la termen sau cea a optiunilor.Pe piata la vedere,volumul tranzactiilor era in urma cu 10 ani de 1 - 5 milioane E.C.U.,cu o marja in cursul de cumparare si cel de vanzare cuprinsa intre 0,010 si 0,015 E.C.U.,comparabila cu cea inregistrata la tranzactiile cu dolari.

Tranzactiile pe piata la termen scurt sunt mai putin lichide,comparativ cu cele la vedere,dar se gaseau contrapartide pentru tranzactiile de pana la 12 luni,pentru dolari si marci,pentru celelalte valute (drahma,pesete,escudo),termenele variind intre o luna si sase luni.

In anul 1985,de exemplu,volumul mediu zilnic al tranzactiilor in E.C.U. pe piata valutara a inregistrat 2,5 - 3 miliarde dolari,fiind repartizat pe marile centre financiare,astfel:Bruxelles - Londra,0,8 - 1 miliarde dolari;Roma - Milan - Torino,0,5 miliarde;Copenhaga - Paris - Amsterdam - Rotterdam,0,2 - 0,4 miliarde.

In 1991,volumul mediu zilnic al tranzactiilor in E.C.U. la Londra atingea deja 5 miliarde de dolari,un volum asemanator integistrand si totalitatea tranzactiilor pe celelalte piete din Europa continentala.

Conform estimarilor revistei Euromoney,in anul 1991,cele mai active banci de pe piata valutara pentru E.C.U. au fost: Kreditbank,Lloyds,Uulster Bank,Westpac,Allied Irish Bank,Crdit Lyonnais,Banque Bruxelles Lambert.

Dezvlotarea tranzactiilor in E.C.U. pe piata valutara se explica si prin faptul ca aceasta deviza joaca,in prezent,rolul de moneda internationala.Conform estimarilor Bundesbank,la sfarsitul anului 1990,50% din rezervele internationale erau in dolari,20% in D.M.E.,8% in yeni si 4% in E.C.U.,ceea ce a plasat aceasta moneda inaintea lirei sterline,francului francez sau francului elvetian.

Subsectiunea 2. PIATA BANCARA A E.C.U.

In prezent,pe piata bancara in E.C.U. activeaza sute de institutii financiare.Aceasta implicatie crescanda a bancilor a condus la o crestere a activelor si depozitelor in E.C.U.,ceea ce faciliteaza tranzactiile pe piata valutara.

Din datale prezentate de Banca Reglementarilor Internationale (B.R.I.) evolutia pietei bancare in E.C.Use prezinta astfel:

Tabelul 3.1.

Evolutia pietei bancare in E.C.U.

Miliarde E.C.U.

Sursa:Raportul B.I.R. si Bank of England Quartely Bulletin,1991.

Datele prezentate in tabelul de mai sus ne permit sa tragem o serie de concluzii,si anume:

totalul pozitiilor bancare a crescut de la 14,4 miliarde E.C.U. in decembrie 1983,la 14,9 miliarde,in 1990;

activitatea bancara este concentrata in centrele financiare din Franta,Belgia,

Marea Britanie,Italia Luxembourg,ponderea relativa a acestor centre

Restrangandu-se usor de la 96% in 1983,la 81% in 1990;

pe piata interbancara,Londra detine suprematia,sectorul interbancar preponderent.

Resursele bancare in de regula au urmatoarele proveniente:conturile la vedere ale persoanelor fizice,intreprinderilor si agentilor economici;conturile curente ale intreprinderilor;conturile la termen,cu scadenta de regula sub 6 luni,apartinand acelorasi caregorii de depunatori.

Creditele in E.C.U.pot fi,atat sub forma avansului si creditelor comerciale pe termen scurt,cat si sub forma creditelor consortiale pe termen mediu si lung.Piata eurocreditelor consortiale in E.C.U.,aparuta in 1983,cunoaste o evolutie semnificativa,dupa cum rezulta din tabelul urmator:

Tabelul 3.2.

Evolutia eurocreditelor consortiale

Milioane E.C.U.

Sursa:E.C.U. Newsletter,ianuarie 1991.

Volumul mediu al unui credit este de 100 de milioane de E.C.U.,cu scadente variind intre 18 luni si 10 ani,cu o rata a dobanzii indexata de regula dupa rata la 6 luni a pietelor interbancare din Londra sau Paris.

Piata titlurilor pe termen scurt in E.C.U. este destul de limitata si cuprinde de regula trei categorii de titluri:

bilete de trezorerie (commercial papers),care sunt,de fapt,bilete la ordin negociabile si la purtator,emise de intreprinderi.Printre emitenti pot fi citate firmele Saint - Gobain sau Renault;

certificate de depozit,care sunt titluri la purtator,negociabile,emise de banci cu dobanda fixa sau flotanta.Se pot cita ca emitente,in primul rand,bancile Crdit Lyonnais si Lloyds,in ambele cazuri piata secundara fiind inexistenta;

bonurile de tezaur,emise in deosebi de Trezoreria britanica,desi primele emisiuni de bonuri de tezaur in E.C.U. au fost realizate in Italia.Decizia guvernului britanic de a emite bonuri de tezaur in E.C.U. apare in totala neconcordanta cu modul in care a fost combatuta politica monetara comuna.De aceea se poate presupune ca scopul acestor emisiuni a fost in mod vadit acela de a sustine si intarii rolul pietei financiare din Londra.Programul de emisiune a inceput la 2 august 1988 si are un volum global de 1 - 2 miliarde E.C.U.,bonurile de tezaur avand valori de 100.000,500.000,1 milion,5 milioane si 10 milioane E.C.U. De la inceput cererea a fost mai mare decat oferta cu un raport de 3/1.Acesta a condus la suplimentarea emisiunilor lunare si ulterior,la scaderea valorii bunurilor la 10.000 E.C.U. (in loc de 100.000),pentru atragerea,in special,a investitorilor privati.

Subsectiunea 3. PIATA EMISIUNILOR OBLIGATARE IN E.C.U.

Piata obligatiunilor in E.C.U. a fost deschisa in martie 1981,de catre Societatea Financiara pentru Telecomunicatii si Electronica din Italia,cu o emisiune initiala de 25 milioane E.C.U. Ulterior aceasta piata a devenit internationala si deschisa marilor investitori.

Primul imprumut de anvergura pe o piata straina dateaza din noiembrie 1984,fiind vorba de Yankee bonds,in valoare totala de 200 milioane E.C.U.,lansate de C.E.E. pe piata americana,indeosebi la New York,in dolari.Un alt exemplu il constituie emisiunea de floating rate notes in E.C.U. efectuata de Danemarca,in mai 1985.

Emisiunile realizate pe pietele din cadrul C.E.E. au fost realizate de guvernele tarilor membre,de exemplu Italia emitand cu regularitate obligatiunii pe termen mediu (5 ani).In Franta,prima emisiune s-a numit O.A.T. (Obligations Assimilables du Trsor) dateaza din 17 aprilie 1989si prevede atat plata,cat si rambursarea,fie in franci,fie in E.C.U. Au urmat apoi emisiunile britanice,spaniole si belgiene.

Compartimentul E.C.U. al pietei financiare cuprinde,in prezent,toate categoriile de titluri obligatare,gama acestora extinzandu-se dupa anul 1990.Daca la inceput investitorii individuali au fost predominanti,dupa anul 1985 rolul celor institutionali a crescut di s-a diversificat.

In aceasta caregorie intra bancile centrale,institutiile si organizatiile internationale,fondurile de pensii,companiile de asigurari,fondurile mutuale anglo - saxone si S.I.C.A.V. in Franta etc.La acestea se adauga achizitiile efectuate pentru activitati de contrapartida.

O alta categorie de participanti este reprezentata de arbitrajisti,care cumpara obligatiuni in E.C.U.,pentru a le arbitra contra titlurilor cu venituri fixe,la diferite scadente,emise in devize europene sau pentru a realiza castiguri de arbitraj prin operatiuni de swap¹ (swap = interschimbare).

In ceea ce priveste componenta sindicatelor de emisiune,pana in anul 1988 acestea erau constituite in exclusivitate din institutii financiare din cadrul C.E.E.,cele mai importante fiind:Paribas,Crdit Lyonnais,Kredietbank,C.C.F. si B.N.P.Din anul 1989 apar bancile elvetiene,Union de Banque Suisse si Sicit de Banque Suisse si bancile de investitii americane,First Boston,Merrill Lynch,Banker Trust,Salomon Brother,Morgan Guaranty,Morgan Stanly,precum si casele japoneze Daiwa si Mitsubishi Finance.

Emisiunile de euroobligatiuni cu dobanda fixa sunt preponderente,fiind utilizate ulterior pentru operatiunile de swap.Si aici,E.C.U. detine locul trei pe plan international,dupa dolar si yen.Imprumuturile obligatare cu dobanda flotanta

(floating rate notes) in E.C.U. dateaza din septembrie 1982,dar au luat amploare dupa 1990.Unele emisiuni cuprind o clauza ce prevede posibilitatea de conversie in obligatiuni cu dobanda fixa.Obligatiunile convertibile au aparut in 1983,prin emisiunea realizata de societatea belgiana Cte d'or.

Au fost propuse si emisiuni cu dobanzi revizuibile pentru titlurile cu scadente lungi,cu dobanda fixa pentru prima perioada si ajustabila la conditiile pietei,pentru a doua perioada (de regula egala cu prima).

Iin anul 1984 au aparut emisiunile de cupoane zero.Au fost si emisiuni cu warant ce ofereau posibilitatea de a cumpara,in anumite conditii,alte categorii de titluri.O alta serie de emisiuni au prevazut posibilitatea de schimb,in general dolar/E.C.U. De asemenea alti emitenti au introdus clauze de rambursare la latitudinea emitentului sau purtatorului.

O serie de emisiuni au fost realizate in transe:prima transa fiind,de regula,rezerveta investitiilor institutionale si cea de-a doua,celor individuali,fiecare transa prezentand caracteristici adaptate categoriei specifice de investitori.

Unele grupuri financiare au mers si mai departe.Astfel,grupul Saint - Gobain a creat obligatiuni perpetue cu dobanda variabila;Crdit local de France a lansat o emisiune in doua transe,prima de cupoane zero,cu valoarea de rambursare pe baza indicelui DAX¹ si a cursului de schimb E.C.U./D.E.M.,iar a doua transa prevazand un cupon de 4,75% netinand cont decat in proportie de 50% de cresterea indicelui DAX.

Volumul unitar mediu al emisiunilor obligatare a atins 185 milioane E.C.U. in anul 1990.In cadrul seriei de imprumuturi gigantice,recordul este detinut de cel de 1 miliard de E.C.U.,realizat de guvernul francez in anul 1989.Scadentele utilizate variaza,de la cele foarte scurte (sub 4 ani),la cele foarte lungi de 20 de ani sau chiar mai mult.

Piata secundara pentru obligatiuni internationale in E.C.U. incepe sa se dezvolte in anii 1981 - 1982,in centrele Luxembourg si Bruxelles.

In anul 1993 intervin pe piata bancile franceze,implicate puternic in sindicatele de emisiune de pe piata primara.In anul 1985 isi fac aparitia pe piata secundara si marile

banci de investitii americane,casele de titluri japoneze si filialele bancilor elvetiene cu sediul la Londra.Astfel,la sfarsitul anului 1990,pe piata secundara activau intens aproximativ 30 de market markers,printre care se numarau:Paribas,Crdit Lyonnais,Kredietbank,San Paulo di Turino etc.

Lichiditatea pietei obligatare in E.C.U. este foarte buna comparativ cu celelalte compartimente,dupa cum rezulta din volumul tranzactiilor inregistrate de CEDEL si

EUROCLEAR (tabelul 3.3. si tabelul ).

Tabelul 3.3.

Volumul tranzactiilor inregistrate de organismele de compensatie

pe piata secundara a obligatiunilor internationale in E.C.U.

Milioane E.C.U.

Sursa: Y. Simion,Techniques financieres internationales,Editura Economica,Paris,1993.

Tabelul

Emisiunile obligatare considerate cele mai lichide

Sursa:E.C.U. Newsletter,1991.

O mare parte a emisiunilor in E.C.U.,realizate de emitentii privati nebancari este supusa unor operatiuni de swap.Se pot cita cazurile emisiunilor efectuate de Exxon,IBM,General Motors si General Electric,care au reusit astfel sa obtina ulterior,finantari in dolari cu dobanzi reduse.

Principalele combinatii posibile pentru operatiuni se swap sunt urmatoarele:

Ø     swap de dobanzi - dobanda fixa in E.C.U./dobanda flotanta in E.C.U.;

Ø     swap de devize - dobanda fixa in E.C.U./dobanda fixa in alta valuta;

Ø     swap de devize si de dobanzi - rata fixa in E.C.U./rata flotanta in valuta.

Se estimeaza ca cel putin 50% din ansamblul emisiunilor obligatare in E.C.U. a facut obiectul unor asemenea operatiuni de swaps;dolari.lire sterline,franci elvetieni,francezi,belgieni,dolari canadieni etc.

Acest succes pe pietele financiare ne indreptateste sa credem ca moneda europeana unica va juca un rol deosebit de important in calitatea de instrument ce

apartine superputerii secolului XXI,precum aprecia Lester Thurow,unul dintre cei mai apreciati analisti americani contemporani¹.

Din momentul in care aurul nu mai serveste drept fundament al valorii,puterea monetara nu mai tine de moneda propriu-zisa,ci de un amestec de putere economica,financiara si politica.Moneda se afla de mai multi ani pe primul plan in cadrul concurentei dintre S.U.A. si Europa,chiar inaintea comertului.Batalia decisiva pentru suprematia monetara se desfasoara pe pietele de capital.In prezent in lume se schimba zilnic de 30 - 40 de ori mai multi bani decat marfuri.Invingatoarea va fi aceea care va reusi sa-i atraga pe investitorii financiari,iar piata financiara,prin dimensiune si soliditate,va decide care moneda este invingatoare.