Analiza institutiilor statale - Puterea executiva sau Guvernul

Analiza institutiilor statale - Puterea executiva sau Guvernul

I. Tipuri de guverne contemporane

II. Modalitatea constituirii guvernului

III. Functiile guvernului. Relatiile dintre guvern si parlament

I. Puterea executiva este o consecinta a revolutiilor burgheze, a punerii in practica a principiului separatiei puterilor. El este cel care organizeaza si conduce efectiv societatea. Drept urmare, prin institutiile sale el intra in legatura directa cu cetatenii. De buna sa functionare si eficienta depinde in mare masura realizarea in practica a aspiratiilor si intereselor cetatenilor.

Astazi, aceasta institutie este cunoscuta sub o diversitate de denumiri, cea mai uzuala fiind cea de guvern. I se mai spune si cabinet, administrator general sau public.

Denumirea acestei institutii tine de sistemul constitutional, de forma de guvernamant, de traditii nationale sau istorice.

In general, Guvernul este constituit din doua componente:

1.Seful guvernului: Prim-ministru, premier sau presedinte;

2.Guvernul propriu-zis, format din: ministrii, ministrii secretari de stat, secretari de stat.

In lumea contemporana intalnim o diversitate de forme pe care le imbraca si se exprima in practica, executivul. In tipologizarea guvernelor, stiinta politica porneste de la doua criterii esentiale

a. Calitatea membrilor in guvern.

b. Numarul partidelor politice ce formeaza guvernul.

Din perspectiva calitatii membrilor in guvern se intalnesc trei tipuri de guverne

1.Guverne politice - cele mai des intalnite, ele sunt constituite din oameni politici, membri ai partidului sau formatiunii politice, care detine majoritatea in parlament. Ei se numesc ministri si au in guvern o dubla responsabilitate: una profesionala - ce tine de buna gestionare a treburilor ministerului si alta politica: fata de partidul pe care il reprezinta.

De multe ori responsabilitatea politica poate fi mult mai mare si mai importanta decat cea profesionala.

Programul politic al unui asemenea guvern este partinic, partizan, el urmarind realizarea in practica a programului partidului pe care il reprezinta si care detine majoritatea in parlament.

Sustinerea politica a unui asemenea guvern vine din partea partidului sau formatiunii politice pe care o reprezinta.

2.Guverne tehnocratice - sunt guverne relativ noi, aparand ca urmare a cresterii rolului si locului in viata sociala a stiintei si tehnicii. La asemenea guverne se apeleaza in doua situatii

a. in urma unei crize politice ce nu permite constituirea unui guvern politic, dorindu-se insa guvernarea in vechea structura politica se apeleaza la tehnocrati, fie pentru a continua mandatul sau a gestiona treburile tarii pana la alegeri.

b. cand este nevoie de implementarea unor reforme economice care presupun specialisti sau acele reforme sunt nepopulare si ar aduce nepopularitatea partidului sau formatiunii politice. Ministrii unui astfel de guvern se numesc tehnocrati.

Guvernul tehnocratic se deosebeste de cel politic prin: membrii sai nu sunt inregimentati politic in vreun partid sau formatiune politica; programul de guvernare promovat de acestia nu va avea conotatii politice, cel mult el va raspunde nevoilor si cerintelor de moment sau celor pe care li se transmit, impun. Sustinerea politica a unui asemenea guvern nu va veni numai din partea unui singur partid ci din intregul esicher politic.

Partidele politice se vor raporta fata de acest guvern in functie de modul cum el raspunde prin actiunile sale propriilor lor interese. De regula, asemenea guverne au o durabilitate mica. Si in Romania postdecembrista, pentru 11 luni, 1992-1993 a existat un guvern tehnocratic condus de Theodor Stolojan.

3. Guverne militare - constituite din militari de cariera. Preluarea puterii se realizeaza de regula prin lovituri de stat, forta sau violenta. In general sunt guverne nedemocratice. Constitutia, activitatea partidelor politice si a institutiilor democratice este suspendata. Drepturile si libertatile cetatenesti sunt limitate. Guvernarea se realizeaza prin mijloace nedemocratice decrete, mijloace militare.

Au fost insa si cazuri cand asemenea guverne au initiat, aplicat masuri democratice: nationalizari, reforme agrare.

Din aceasta perspectiva exista urmatoarele tipuri de guverne

1.Guverne monocolor - formate din reprezentantii unui singur partid politic care a castigat alegerile si are majoritatea in parlament. Aceste guverne sunt in societate totalitare. Sunt si cazuri cand si societatile democratice au apelat la asemenea guverne. Poate sa fie si situatia cand un guvern monocolor, desi nu are majoritatea parlamentara, el sa guverneze, aceasta ca urmare a unor intelegeri in parlament. Un asemenea guvern se numeste minoritar si in 2000-2004 sub premierul Adrian Nastase a existat un guvern minoritar.

2.Guverne de alianta - formate din doua sau mai multe partide politice. In Germania, Italia exista un cult al guvernarii aliate. Aceasta situatie este determinata de faptul ca nici un partid nu formeaza majoritatea parlamentara. Alianta se formeaza in doua situatii

a. in lupta electorala, pentru a castiga alegerile

b. dupa alegeri, din nevoia obtinerii majoritatii parlamentare. De regula, pentru a exista o guvernare stabila si eficienta este nevoie de o guvernare programatica, doctrinatica.

3.Guverne de uniune nationala - se constituie in situatii exceptionale: criza politica ce nu permite constituirea unui alt tip de guvern, stare de razboi, calamitati naturale, mari tensiuni sociale. Asemenea guverne se constituie din reprezentanti de marca ai partidelor politice din societate. Durata unui asemenea guvern e data de durata starii exceptionale.

Durata mandatului unui guvern perioada cand acesta poate functiona. Intrucat guvernul este expresia indirecta a vointei cetatenilor exprimata prin parlament si functioneaza prin sprijinul parlamentului, durata mandatului acestuia este corelata cu cea a parlamentului, de regula patru ani. In situatii exceptionale, parlamentul, printr-o lege, poate    prelungi activitatea guvernului.

Remanierea guvernamentala = se refera la faptul ca pe parcursul unei legislaturi, guvernul si membrii pot fi inlocuiti. Schimbarea unuia sau mai multora ministrii poate interveni din: deces, imbolnavire grava, retragerea sprijinului politic, ineficienta activitatii, neprofesionalism, demisie, incapabilitate, abuz, pierderea drepturilor cetatenesti.

II. Formarea guvernului este un proces specific fiecarei societati, fiecarui sistem constitutional, mecanismul de constituire fiind reglementat de constitutie. El este in functie de factori ca: natura regimului politic, sistemul constitutional si forma de guvernamant, atributele si prerogativele cu care este inzestrat guvernul si celelalte institutii ale statului.

Natura regimului politic este foarte importanta in constituirea guvernului.

Astfel, in societatile nedemocratice, guvernul este creat si impus de cei care detin puterea, el fiind folosit de acestia pentru dominatie, impunerea propriilor interese si aspiratii.

Forma de guvernamant are si ea importanta in constituirea guvernului. Astfel, in monarhii, unde monarhul are importante prerogative legislative, executive, el va avea un rol major in constituirea guvernului. Acest lucru se face printr-un decret regal monarhul numeste pe ministri si ii si demite. Un asemenea guvern este dependent de monarh, este folosit de acesta pentru propriile interese (Nepal, Arabia Saudita).

Alta este situatia in societatile democratice: constituirea guvernului porneste de la principiul ca acesta trebuie sa reflecte vointa cetatenilor exprimata in parlament, sa aiba sustinerea majoritatii acesteia, sa promoveze interesele cetatenilor.

Constituirea guvernului urmeaza niste etape

Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

2.Elaborarea programului de guvernare

3.Obtinerea votului de investitura de la parlament

4.Juramantul de credinta al guvernului.

1. Dupa anumite reguli constitutionale, seful statului, dupa consultari cu liderii partidelor politice parlamentare va desemna, din cadrul partidelor sau formatiunilor politice care se presupune ca realizeaza majoritatea parlamentara, un candidat la functia de prim-ministru. Acesta, intr-o perioada de 15-30 zile isi va forma guvernul si va elabora programul de guvernare. In conditiile unui guvern de alianta, desemnarea membrilor acestuia se va face in functie de procentele obtinute de fiecare partid in alegeri. Sunt insa si situatii cand partidele impun peste vointa primului ministru persoane, ca viitori ministri.

2. Programul de guvernare va sintetiza principalele obiective, sarcini in politica interna, externa pe care le va urmari si realiza guvernul. El are in vedere politicile sociale de dezvoltare, relatiile internationale, strategiile, tacticile folosite de guvern.

Orice program de guvernare are un caracter partinic, pentru ca urmeaza sa transpuna in practica interesele propriului partid, formatiune politica pe care o reprezinta.

3. Votul de investitura - este dat de catre membrii parlamentului. In caz ca guvernul nu-l obtine, candidatul va prezenta mandatul sefului statului care va desemna alta persoana pentru a obtine majoritatea.

4. Depunerea juramantului de credinta de catre guvern in fata celei mai mari institutii ale statului: presedinte, monarh. In urma votului parlamentului, guvernul este legitim constituit iar in urma juramantului el poate functiona, de atunci incepand mandatul acestuia.

III. Guvernul isi realizeaza obiectivele, sarcinile, programele de guvernare, prin functii in care sunt implementate atributiile si prerogativele sale:

Functia de organizare si conducere a vietii si a politicii interne si externe a tarii. El este un administrator general al drepturilor publice si binelui comun. Acest fapt il realizeaza prin aplicarea in practica a legilor elaborate de parlament si a controlului modului cum sunt respectate. Acestea se realizeaza de guvern prin institutiile sale (primarii, consilii locale, institutii politice descentralizate).

Ministrii raspund de minister in ansamblu, secretarii de stat de un domeniu.

Functia initiativ - legislativa. Guvernul nu este doar un simplu executant, ci in calitatea lui de partener al parlamentului el are si initiativa legislativa. Aceasta vizeaza eliminarea unor legi, articole, paragrafe care nu mai corespund cu realitatea si amendarea unor anumite legi cu articole noi elaborarea unor noi proiecte legislative. Initiativa legislativa este un mod eficient prin care guvernul isi pune in practica programele de guvernare.

Emiterea de ordonante - consecinta a initiativei legislative, este o prelungire a activitatii legislativului pe o anumita perioada de timp. Emiterea de ordonante este determinata de urmatori factori: transpunerea in practica a programelor de guvernare, fluidizarea activitatii legislative, necesitati determinate de vacanta parlamentului cand trebuie aprobate prin lege unele tratate, acorduri internationale sau situatii exceptionale.

Emiterea de ordonante se face tot sub controlul parlamentului. Pentru ca guvernul sa emita ordonante parlamentul da o lege speciala in care sunt precizate: perioada in care va emite ordonante, domeniul in care guvernul poate emite ordonante. De regula guvernul nu emite ordonante care privesc legile constitutionale ci numai organice. Orice ordonanta trebuie votata de parlament.

Dupa modul de aplicare in practica se cunosc doua tipuri de ordonante

1.simple - se depun de guvern la parlament si intra in functiune dupa ce sunt dezbatute si aprobate de parlament

2.de urgenta - sunt depuse la parlament si intra in functiune imediat.

In maxim un an , aceste ordonante trebuie dezbatute si aprobate de parlament. Respinse, lor le inceteaza actiunile. Daca sunt modificate se aplica in forma votata de catre parlament. Toate guvernele apeleaza la ordonante. Important este sa nu se abuzeze de ele pentru ca pot crea conflicte.

Asumarea de raspundere. Guvernul isi poate asuma raspunderea fata de parlament pentru o declaratie de politica externa, un proiect/ pachet de proiecte legislative. Asumarea raspunderii se depune la parlament, care are la dispozitie 3 zile in care se poate pronunta. Daca minim 1/3 din membrii parlamentului initiaza motiune de cenzura asumarea raspunderii trebuie aprobata de parlament. Daca in 3 zile parlamentul nu initiaza motiune de cenzura, asumarea de raspundere va fi acceptata si devine lege.

Promulgarea legii - reprezinta actul final al unei legi. Dupa ce a fost aprobata de parlament ea merge la seful statului pentru a o promulga. In Romania, presedintele, in limita a 20 zile, trebuie sa se pronunte. El poate avea obiectiuni si o poate trimite inapoi in parlament. Parlamentul poate sau nu sa tina cont de obiectiunile presedintelui dar daca o voteaza presedintele nu se mai poate opune, iar acesta este obligat sa o aprobe, daca nu, se promulga singura in 10 zile.

Relatia dintre guvern si parlament

Doi parteneri importanti ai actului de conducere. Intre parlament si guvern trebuie sa existe raporturi. Controlul vine dinspre parlament spre guvern pentru ca parlamentul exprima vointa cetatenilor iar guvernul vointa parlamentului si a acestora. Parlamentul are mai multe modalitati de a controla guvernul: prin votul de investitura si a programelor de guvernare, prin legile pe care le elaboreaza, prin motiunile de cenzura ce pot duce la caderea guvernului, interpelarile facute de parlament prin membrii sai si comisiile de ancheta ale parlamentului la adresa guvernului. Bugetul este elaborat de guvernul si aprobat de parlament. Legile elaborate trebuie aplicate de catre guvern.