Grecia

Grecia

1. Scurt istoric. Generalitati, particularitati

Grecia, sau Republica Elena este o tara din sud-estul Europei membra a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene si a zonei euro. Ea este situata in peninsula balcanica, invecinandu-se Bulgaria, Republica Macedonia, Albania si Turcia si avand un litoral de 13.676 km la Marile Egee, Ioniana si Mediterana. Privita de multi ca si leaganul civilizatiei vestice, Grecia are o istorie lunga si bogata in care si-a raspandit influenta pe trei continente.

Grecia este o republica parlamentara, conform Constitutiei intrate in vigoare la 11.06.1975, amendate ultima data in martie 1986 iar Regiunea Muntelui Athos are statut autonom. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral, Parlamentul grec. Puterea executiva este exercitata de un Cabinet condus de un prim-ministru. Consiliul Republicii (fostii presedinti democrati, primul ministru, liderul opozitiei si prim-ministri guvernelor) este condus de catre presedintele tarii si se intruneste atunci cand partidul majoritar se afla in imposibilitatea de a forma guvernul; autorizeaza presedintele sa numeasca un prim-ministru care este sau nu membru al Parlamentului sau sa dizolve Parlamentul. Seful statului este presedintele (ales de Parlament pentru cel mult 2 mandate de 5 ani).

2. Relatiile Greciei cu Uniunea Europeana

Cu cca. 11 milioane de locuitori, Grecia a aderat la Comunitate in 1981, incheind inca din anul 1961 acordul de asociere si stipuland la termen aderarea. In 1974, Grecia, aflata sub dictatura coloneilor din 1967, a redevenit democratie, intrarea in Comunitate aparand ca o recompensa logica a acestei reveniri la libertate.

Incepand cu 1981, raporturile dintre Grecia si Comunitate, mult timp dificile, au furnizat un exemplu elocvent de neintelegeri suscitate de integrarea europeana. Grecia stia sa beneficieze din plin de banii comunitari, intre anii 1993-1998, diferenta neta intre ceea ce Grecia plateste Comunitatii si ceea ce primeste reprezenta peste 3% din produsul intern brut.

Toate statisticile confirma o gestionare toleranta, sustinuta de imprumuturile europene: inflatie, deficit public (5% din produsul intern brut in 1997), contractare de datorii de catre stat (110% din produsul intern brut). Totusi, o data cu incheierea epocii populiste a lui Papandreu (1981-1996), Grecia a inteles, in sfarsit, ca are nevoie de seriozitate, astfel ca in martie 1998, drahma greceasca se supune mecanismului de schimb al sistemului monetar european, aderand la euro in 2001.

In fruntea problemelor Greciei figureaza conflictele mai vechi cu Turcia, tara cu cca. 64 de milioane de locuitori. Aceasta, asociata, in urma Greciei la Comunitate, in anul 1963, bate inca la poarta uniunii Europene. Intre Grecia si Turcia, disputele sint numeroase.[1] De unde opozitia Greciei fata de aderarea Turciei la Uniunea Europeana - aceasta atitudine negativa a Greciei permitand partenerilor sai din Uniune sa arunce asupra ei vina blocarii aderarii Turciei.

Din august 1999, unul dintre motive constituindu-l si cutremurul de pamant devastator din Turcia, in urma caruia Grecia isi manifesta simpatia fata de victime - are loc o imbunatatire timida a relatiilor dintre cele doua state: dorinta de dialog in relatiile greco-turce; negocieri sub auspiciile ONU privind Ciprul. A aparut in sfarsit, preocuparea Uniunii Europene de a arata Turciei ca nu e lasata deoparte.

In decembrie 1999, la Consiliul European de la Helsinki, Turcia a fost recunoscuta ca eligibila pentru aderare. Totusi, aceasta aderare nu se va realiza curand, mai cu seama datorita nerespectarii suficiente a libertatilor fundamentale.