UNELE TENDINTE SI EFECTE ALE MIGRATIEI EST - VEST

UNELE TENDINTE SI EFECTE ALE MIGRATIEI EST - VEST

Migratia circulatorie pentru munca dinspre Est spre Vest este preferata de tarile membre UE celei dinspre Sud spre Nord, in general mai slab calificata.

Asa cum am aratat deja, pentru Romania, perspectiva migratiei permanente este redusa in schimb creste preferinta pentru migratia temporara, pentru munca, in toate formele sale pe termen scurt, trans-frontalier, ocazional sau sezonier pe termen mediu, sau chiar pe termene mai indelungate de 1 an, pentru perfectionare profesionala, cariera etc. In aceasta situatie se intensifica fluxurile, un lucrator migrant, pe perioada derularii contractului de munca putand sa circule de mai multe ori dus-intors de la resedinta de domiciliu la locul de munca. Stocul de populatie migranta este de asteptat sa creasca, dar nu in proportii insemnate care sa provoace ingrijorare in statele de destinatie. In fapt, acest lucru nici nu este posibil daca avem in vedere cel putin doi factori :

pe de o parte acordurile bilaterale si contingentarile practicate in relatiile cu statele membre ;

pe de alta parte eforturile sustinute de control asupra circulatiei fortei de munca (securitatea granitelor, acordarea de permise de munca, limitarea de insasi statele primitoare a muncii la negru etc.).

In plus, pozitia geografica a Romaniei face mai greu accesul la piata muncii tarilor din UE 15, cu care pot exista doar forme de migratie pe termen mediu (si lung) si in mai mica masura migratie pentru munca pe o perioada mai redusa de 3 luni.

Dat fiind traditia romaneasca de slaba mobilitate pentru munca, contingentele de populatie tanara vor predomina in randul celor care opteaza pentru ocuparea unui loc de munca in strainatate. Multi dintre acestia nefiind familisti, migratia temporara complementara a membrilor de familie este potential mai redusa, cel putin in primii ani dupa aderare.

Profilul migrantului potential din Romania este similar cu cel definit de studiul CE si Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata (in februarie 2004) pentru celelalte tari candidate, respectiv -tanar, singur, fara obligatii, cu calificare profesionala superioara. In plus pentru Romania se apreciaza o crestere mai importanta a proportiei tinerilor si absolventilor cu studii superioare, ceea ce reduce riscul unor tensiuni sociale sau a implicarii acestora in actiuni antisociale, criminale etc. Cei 15 ani de tranzitie si deschiderea spre vest din punct de vedere a accesului la informatii, a schimbat simtitor atitudinea populatiei si a tinerilor fata de viata din tarile vest-europene. Acestia se dovedesc buni cunoscatori ai realitatilor economice si sociale din alte state si devin tot mai realisti in definirea optiunii pentru migratia pentru munca sau pentru perfectionare profesionala. De multe ori intentia de migrare sau chiar emigrare manifestata la varsta adolescentei (in perioada invatamantului secundar), se transforma in optiune de migrare temporara pentru specializare sau dispare daca oportunitatile de pe piata muncii ofera solutii

Directiile de migratie pentru munca nu se vor schimba in mod semnificativ comparativ cu situatia actuala. Factorii de stimulare a migratiei vor fi in continuare : lipsa unui loc de munca, respectiv zonele/judetele cu o rata a somajului mai ridicata decat media vor prezenta un potential sporit de migratie in randul fortei de munca dorinta de afirmare profesionala a celor cu potential ridicat, de specializare sau continuare a studiilor (masterat, doctorat, cercetare etc) ; perspectiva obtinerii unui loc de munca mai bine remunerat comparativ cu cel din tara.

In acest context este de mentionat ca se vor mentine doua tendinte/restrictii de acces pe piata muncii, cu implicatii negative asupra utilizarii potentialului de munca a lucratorilor migranti si anume :

ocuparea unui loc de munca in strainatate se face de regula pe un post mai slab calificat decat pregatirea profesionala obtinuta de lucratorul migrant in tara de origine ;

se mentine tendinta de polarizare a locurilor de munca ocupate de lucratorii migranti; pe de o parte super calificatii,  exodul creierelor fiind un fenomen deja intrat in cotidian pentru tarile de origine. Pe de alta parte, si aceasta reprezinta proportia covarsitoare a celor care ocupa locuri de munca slab calificate, slab remunerate, atipice, refuzate de forta de munca autohtona, la dorinta de afirmare profesionala a celor cu potential ridicat, de specializare sau continuare a studiilor (masterat, doctorat, cercetare etc) ;

perspectiva obtinerii unui loc de munca mai bine remunerat comparativ cu cel din tara.