Istoria ideilor politice

Istoria ideilor politice

Gandirea politica romaneasca

- inceputurile gandirii politice romanesti

1) Geto-dacii - gandirea si practica politica

2) Gandirea si practica politica la daco-romani

1) Geto-dacii au constituit primii locuitori care au creat o cultura materiala si spirituala proprie pe teritoriul patriei noastre, sinonima si de aceeasi valoare cu cultura Mioniana din spatiul Cretan. Desi se tragea din marele neam al tracilor, geto-dacii se vor identifica si particulariza ca un popor aparte pe teritoriul patriei noastre.

Termenul etnic de daci nu este inca complet elucidat in lingvistica si istoriografia romaneasca. Prima mentiune a cuvantului . padurii din Germania aratand ca padurea incepe de la hotarul . merge paralel cu Dunarea, pana la hotarele dacilor.

Mircea Eliade sustine ca termenul de dac ar proveni de la un riual religios-razboinic dupa care el s-a incetatenit, desemnand un popor. Pentru prima oara notiunea de get este folosita de Sofocle care sustine ca un anume Serma ban domnea peste geti.

Mult mai multe date ne da Tacidicle, aratand ca ei locuiesc intre muntii Hemui, Istros si Pontus Euxinium, ca sunt venici cu scitii. Prima informatie despre Dacia ca societate o avem de la Ptolemeu, el face si p recizarea geografica a Daciei aratand ca se intinde la Sanatia europeana pana la Carpati, fiind influentat de Tiros pina la Pontus Euxinus.

Geto-dacii au ocupat un spatiu mult mai mare decat intreaga Romanie. In N de la Carpatii padurosi pana la muntii Hemus, la V de la Dunarea mijlocie si Tisa pana la Mistru, in E. Pe acest vast teritoriu ei vor fi primii care vor inchega o societate creand totodata o infloritoare cultura materiala si spirituala. Din cadrul culturii spirituale geto-daciice se va naste gandirea si practica plitica. Aceasta le va permite sa creeze si sa promoveze din timp importante valori politice - dreptatea, libertatea, vitejia, pe care le va proba in confruntarile cu Persii din 514 i.Hr. si Lisimah )(Macedonski King). Ideea de libertate, de aparare a propriului teritoriu este mult mai puternica decat teama si forta militara. Daca celelalte ramuri ale tracilor s-au supus persilor, dacii, ne spune Strabon, au fost singurii care s-au opus cu armele intrucat sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci.

Noi si importante valori politice, natiunea politica, dorinta de a trai in pace si buna vecinatate vor fi din nou probate de daci si regele lor Dromihete in confruntarea cu Lisimah. Desi victoriosi, dacii ii vor pune in linertate pe macedoneeni si pe regele lor, fapt si valoare politica rar intalnita in acea perioada. Aceasta are o ratiune si un interes politic. Daca l-ar omori pe Lisimah, spune Dromichete, alti regi mai rai si mai putrnici vor veni peste noi, dar eliberandu-i, purtandu-ne asa cum se cuvine cu ei vom obtine recunosaterea si stima acestora. Puternice valori politice care se vor materializa si in practica politica, se vor naste si dezvolta in timpul lui Burebista si Decebal. In acest nou context avem de a face cu o organizare politica superioara - statul; acestuia ii va corespunde noi valori si o noua practica politica. Sau dovedit nu numai mari strategi militari, dar si abili oameni politici si diplomati, Burebista, constient de forta Imperiului Roman, de forta de expansiune va initia o ampla actiune diplomatica in favoarea lui Pompei, adversarul lui Cezar. Constient de importanta misiunii regele va apela la . din Minesopolis careia ii va incredinta solia de alianta politico-militara cu Pompei.

Chiar daca aceasta actiune a esuat ca infrangere a lui Pompei de catre Cezar, ea dovedeste importanta demersului diplomatic, in raport cu cel militar, forta si prestigiul de care se bucura Burebista in lumea antica daca cel mai mare imperiu dorea a-i fi partener.

Urmasul lui Burebista, la aproximativ 150 de ani, Decebal, va imbina si el in planul relatiilor internationale actiunea politica diplomatica cu cea militara. Decebal s-a dovedit a fi un remarcabil analist si evaluator politic al relatiilor internationale zonale. El este constient de forta si puterea Imperiului Roman, de dorinta de expansiune, fapt ce il determina sa creeze o alianta antiromana in care alaturi de daci erau atrasi si alte popoare. Decebal se dovedeste a fi un iscusit evaluator politic - pacea din 89 si 102. Alaturi de valori si principii universale: libertatea, independenta, dorinta de a trai in pace si buna vecinatate, geto-dacii au promovat si valori proprii ce tineau de dreptate. Acestea s-au perpetuat si transmis poporului roman. Prin cultura si civilizatia pusa in miscare, prin practica si gandirea promovata, geto-dacii s-au detasat de lumea barbara apropiindu-se de spiritualitatea antica: greaca si romana.

In urma celor doua razboaie, cea mai mare parte a Daciei a fost ocupata si transformata in provincie romana. Atat Dacia cat si locuitorii ei vor fi supusi unui proces de transformare, economic, social, spiritual, politic, comportament al sistemului valoric. Din simbioza celor doua culturi: geto-dacii si romanii se va naste poporul roman. In urma transformarii Daciei in provincie romana si a includerii ei in sistemul roman, aceasta si autohtonii vo prinde o serie de principii si valori din perioada ne-romana, statutul de independenta, de libertate, in schimb ei se vor integra unei noi culturi si civilizatii superioare, poate cea mai dezvoltata in acel moment. Aceasta metamorfoza de continuitate si discontinuitate, de pierdere si adaptare a impus un anumit timp istoric. De exemplu, ideea de libertate, de dezvoltare libera va dainui o buna bucata de timp dovada fiind rascoalele dacilor din 117 si ale dacilor liberi din 170 pe care romanii doreau sa ii includa in imperiu. Ideea de libertate va imbraca o noua forma pe care dacii nu o cunoscusera odata cu instaurarea sclaviei. Necunoscuta in sensul clasic de geto-daci. Ea va imbraca forma luptei impotriva exploatarii, a deturnarii politice sau a unei noi constructii statale, chiar daca aceasta idee era promovata de religie. Includerea in Imperiul Roman a insemnat o noua organizare politica si o noua practica politica. Odata cu aceasta, treptat, in Dacia Romana patrunde un nou mod de gandire, un nou stil de viata. Apar valori si sentimente noi - ca mandria apartenentei la o mare putere, ideea de superioritate, de loialitate fata de noua societate, inclusiv de aparare a noii patrii. Un rol important in transformarea spiritualitatii, in implementarea noilor valori le va avea viata de zi cu zi, construita si dezvoltata pe principii romane, administratia politica, institutiile administrative, patrunderea tinerilor in armata, limba si scrisul roman.

Treptat are loc o sinteza intre cele doua culturi si civilizatia patrunde si se instaureaza modelul de viata roman, vestimentatia, indeletnicirile si activitatile romane, inclusiv adorarea unor zeitati romane. Astfel, autohtonii vor accepta sistemul valoric spiritual roman.

Invatarea limbii romane va constitui cea mai importanta valoare pe carer o vor prelua autohtonii. Ea va marca intrarea Daciei Romane si a poporului sau intr-un nou camp valoric - cel al latinitatii.

In constituirea noului sistem valoric din spatiul CDP un acord isi va aduce si crestinismul.

Ca o regula noua, aducea in lumea romana ideea asezarii pe noi principii valorice si morale a relatiilor interumane, excluzand nedreptatea, exploatarea, incercand statueze un nou concept al omului c puterea chiar daca acestea urmau a se realiza intr-o lume a irealului, in lumea de apoi.

Crestinismul va fi nu numai o dogma religioasa ci pentru perioada de tranzitie de la sclavagism la feudalism si mai ales pentru aceasta oranduire, cel mai important sistem de gandire social-politic, jucand un rol pozitiv in constructia statala, in spiritualitatea acestei noi societati.

Valorile social-politice, create si promovate de geto-daci si apoi de daco-romani au constituit fundamentul, temelia viitorului sistem valoric romanesc. El se reflecta din plin atat in continuitatea cit si discontinuitatea procesului de formare.

Prezenta inca din antichitate a unui puternic sistem social-politic a facut posibila crearea si grevarea pe acest parcurs a unor noi valori ce vor asigura existenta si evolutia poporului roman.

Multe din valorile geto-dacilor si daco-romanilor se regasesc si azi in campul spiritual romanesc.

Evolutia ascendenta a societatii romanesti va duce la unirea formatiunilor prestatale intr-un stat de tip feudal. Conditiile istorice in care a evoluat soietatea romaneasca a dus ca cons. Trqansilvania, Moldova si Tara Romaneasca. Desi faramitarea teritoriala a afectat evolutia generala a societatii romanesti, totusi in cadrul celor 3 state s-au creat conditii favorabile pentru evolutia materiala si spirituala a poporului roman. Crearea statelor feudale romanesti in sec. XIV va impune si aparitia institutiilor asupra structurilor politice si ideologice corespuntatoare acestuia. Aceasta nu inseamna ca pana la aceasta data in spatiul Carpato-Danubian-Pontic nu a existat gandire si practica politica. Dimpotriva, a fost prezenta inca din antichitate, dovada fiind valorile si viata politica din aceasta perioada. Inca din timpul stramosilor nostri. Asezate in SE uropei, tarile romane s-au aflat la inflenta a doua mari culturi si civilizatii: cea apuseana (de esenta romano-catolica) si cea rasariteana Ide sorginte bizantina si ortodoa).

Aceste doua tipuri de culturi si civilizatii vor constitui o puternica sursa de influentare pentru spiritualitatea romaneasca. Multe din componentele vor fi integrate, conditiilor si nevoilor specificului nostru national, contribuit la inchegarea patrimoniului nostru cultural.

Cultura medievala romaneasca si in cadrul acesteia, gandirea sa politica au reflectat principalele momente si evenimente ale istoriei patriei noastre. Idealurile si aspiratiile romanilor, dorinta lor de dezvoltare libera si independenta, afirmarea apartenentei la acelasi corp etnic. Mai mult, cultura a fost aceea care peste granitele artificiale create a asigurat unitatea si constiinta romanilor. A creat si a pus in circulatie pe intreg teritoriul romanesc aceleasi valori politice fundamentale ale poporului roman: unitatea si independenta nationala.

Viata si gandirea pol. med sau a o varietate de forme de creatie si exprimare, de la literatura populara orala sau scrisa pana la cea culta. De la platformele ideologice ale unor mari rascoale taranesti, pana la tratatul politic al lui N. Basarab si cronicari, de la mediul rural la cel urban.

2. Formele de exprimare si manifestare ale gandirii politice romanesti

Una dintre ele a fost Curtea Domneasca. Odata cu dezvoltarea sociala, economica si politica a Tarii Romanesti au aparut si curtile domnesti - Vampulung (langa Targoviste, Suceava, Iasi, Alba Iulia. Acestea erau capitalele politice ale tarilor romane, centrul vietii social politice. Aici se afla domnul si marea boierime, precum si institutiile supreme politice: Domnia, cand. Domneasca, Sfatul Boieresc. Tot aici se elaborau si se luau marile decizii politice. Se primeau soli, se incheiau tratate, se puneau la cale aliante politice simatrimoniale, aveau loc dezbateri si comploturi.

Curtea domneasca a constituit si prima scoala politica - aici se pregateau marii domni. Ea reprezenta si locul de creere si raspandirea politicii, fiind si simbolul puterii. De aceea, in curtile domnesti s-au realizat impresionante constructii edilitare, cu decoratii artistice, facute de mesteri autotoni si straini, dotate cu mobilier de interior care exprima stilul epocii, adus din afara. Curtea realiza prin esenta o functie politica dar si ideologica. Ea simboliza puterea, stabilea relatiile dintre domn si boierime/masele populare. Era un imbol al puterii in relatiile cu statele vecine.

Biserica a constituit atat o institutie cat si un important factor de creare, sprijinire si raspandire a culturii si civilizatiei medievale, inclusiv a celei politice. Alaturi de domnie, bisericile in Moldova si Tara Romaneasca a jucat un rol esential in pastrarea fiintei statale, a independentei, a resingerii catolicismului si mai tarziu islamismul ca un prim pas in desfiintarea lor ca entitati statale. Credinta ortodoxa a fost in acelasi timp un element de part. a poporului roman. Aportul Bisericii romane la cult si civilizatie medievala s-a realizat atat prin dogma sa teoretica, cat si srin institutiile sale.

Ortodoxismul a avut un rol esential in constituirea poporului roman, contribuind la mentinerea identitatii si particularitatii sale, unind in jurul sau lupta impotriva catolicismului si islamismului, in mentinerea fiintei statale.

Spre deosebire de E V unde s-a desfasurat o apriga disputa pentru intaietate intre Biserica si putere, in tarile romane, acest proces nu a fost prezent. Dimpotriva, Biserica s-a aflat in relatie de colaborare cu statul supunandu-se acestuia. Acest fapt a fost det de:

in tarile romane Biserica nu a reusit ca in occident sa se impuna in viata politica, sa fie partener la conducerea societatii.

Prerogatifele pol. ale bisericii au fost mnore in epoca medievala, ele tinand mai mult de , de traditie si mai putin de politica. . daca mitropolitul acorda bunavointa sa la inscaunarea domnului, acesta era formala, traditie, el neputand interveni in nici un fel in inscaunarea domnului. Desi facea parte din sfatul domnesc, mitropolitul era asimilat boierilor laici si ecleziastici. El nu dispunea in raport cu acestia de prerogative suplimentare. Toate acestea au facut din Biserica si reprezentantii sai o institutie supusa Domnului.

In Tarile Romane, in perioada medievala, Biserica a reusit ca in Occident sa-si creeze proprietati, domenii, o forta economica, care sa o sprijine in lupta impotriva puterii. Aceasta s-a datorat in mare masura principiului rom. de tapanirea prop. Domnul in calitate de reprezentant al lui Dumnezeu era in acelasi timp si stapanitorul deplin al proprietatilor. In aceasta calitate el putea confisca boierilor, bisericii, proprietatile.

In feudalism, biserica romaneasca nu a dispus in sensul real al termenului de proprietati. Ea primea domenii de la domnie, boieri, oraseni, care in timpul vietii lor sau rudele lor le puteau retrage bisericii. Acest fel de a lipsit biserica romana de forta economica capabila sa se opuna puterii.

Biserica romana, ortodoxismul ca dogma teologica s-a aflat la confluenta catolicismului maghiar si polonez precum si a islamismului. Pentru a se apara impotriva acestora, biserica a facut apel la fata statului, de aceea ea s-a aflat intr-o relatie de dependenta de puterea statala. In Tarile Romane, in perioada medievala, biserica sita orientat actiunea spre domeniul cultural teologic si foarte putin economic. Acesta a folosit culturii romanesti.

Manastirile au constituit in feudalism, nu numai in tarile romane, ci in toata lumea adevarate centre de creatie si cultura. Primele scoli, ateliere artistice, primele tipografii, aici s-au realizat primele traduceri si tipariri din Aristotel, Platon, Iustinian, Gregorian. Manastirile au fost si primele scoli romanesti. Aici s-a scris si s-a invatat citirea. Aici s-au pregatit viitoarele cadre ale bisericii dar si ale puterii.

Tot in manastiri s-au . primele scrieri teologice si laice, primele Biblii dar si primele legiuiri. Tot in manastiri si-au gasit adapostul oamenii de cultura: ., a caror .. tipografic au circulat in intreg spatiul romanesc, contribuind la crearea limbii literare romanesti si a acelorasi valori umane si politice.

In . teologice si laice au aparut importante idei referitoare la politica si politic, la putere, la domnie, la relatiile acestora cu boierimea, masele popoulare. Aici si-au desfasurat activitatea calugari ca Filotei, Grigore, Tamlla care vor prezenta fapte si infastuiri ale unor domni care constituie singurele izvoare in cunoasterea si rememorarea unor evenimente istorice si politice.

Literatura populara, atat orala si scrisa, a constituit primele creatii pretioase cat si surse de cunoastere a unor fapte si evenimente din sursele orale fac parte, cantece, doine, balade care ne pferi date si informatii despre unele evenimente istorice: constituirea statelor, baladele lui Negru-Voda din Fagaras, Dragos Voda.

Legendele ne-au pastrat evenimente din timpul lui Sefan cele Mare, Vlad Tepes, Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara. Incepand din secolul XV apar si se raspandesc cartile pop.: Varlaam, si Alexandria. Multe din aceste prod. populare sunt singurele izvoare istorice care ne peermit sa refacem viata sociala, politica dintr-o anumita perioada politica. Ele trebuie privite cu mult discernamant, intr-un mod unic, pentru ca bazandu-se pe elemente empirice au valori limitate . Pot denatura unele fapte si evenimente istorice si politice.

Incepand cu secolul 14 la curtile unor domnitori ca Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara se vor stabili calugari, crnicari, oameni de cultura care vor realiza primele noastre lucrari politice.

Aflati in slujba domnului, scrierile cronicarilor vor fi dominate de figura acestuia. Prin activitatea lor vor intari puterea centrala si absolutismul monarhic. Ei vor intari conceptia divina privind puterea si domnul care este vazut unicul conducator, reprezentant al divinitatii pe pamant. Ei actioneaza prin vointa divina faptele si evenimentele la care participa de la Dumnezeu erau iar victoriile cu dusmanii straini vin de la Dumnezeu, domnul cel puternic. Paralel cu prezentarea figurii domnului, cronicarii vor fi interesati si de alte aspecte politice cum ar fi sroblema puterii, a relatiilor dintre domn si .. centralizarii puterii, cronicarii vor condamna orice actiune a boierilor sau .puterii domnesti, a destabilizarii puterii. Aceasta conceptie se modifica atunci cand pe fundalul crizei mondiale are loc modificarea raportului dintre domn si marea boierime in favoarea celei din urma. Acest fapt se va reflecta si in scrierile cronicarilor unde constatam ca schimbau

El va critica actiunile unor domni de intarire a puterii centrale, scrierile cronicarilor se constituie in primele noastre lucrari, cu caracter istoric si politic.

Platformele politice ale unor mari rascoale taranesti Batalia 1437, razboiul lui Gh.Doja 1514, miscarea revolutionara a lui Horia, Closca si Crisan din 1724. Acestea s-au constituit in adevarate documente, programe si valori politice care ne permit sa evaluam si sa apreciem nivelul gadirii si practicii pct., tendintele, spiritul politic al unirii. Evolutia lor istorica evidentiata si progresul gandirii romanesti, .. este in masura sa inteleaga si sa depaseasca prin . Ei voiau reintoarcerea la vechile libertati fara a avea in vedere perspectiva viitorului. Intr-un alt program de la sfarsitul rascoalei vom constata o radicalizare a dovada fiind obiectivele formulate de unii conducatori (Anton cel Mare): abolirea serbiei, instaurarea unei noi ordini. Programul . al lui Gh. Doja de la . reflecta rev. in spirit antifeudal al gandirii politicienilor romani . dorind inlaturarea nobilimii si a institutiilor, fapt ce echivala cu inlaturarea feudalismului.

Tendinta npirii sociale, spiritul social antifeudal este pus in valoare la rascoala din 1784. Rasculatii cer ca nobilii sa plece pentru totdeauna, iar pamanturile si mosiile lor sa se imparta taranilor. Astfel se evidentiata antifeudalismul, dorinta de constituire a unei noi societati.