CONSTITUTIA ROMANIEI CARACTERUL DEMOCRATIC Sl PROTECTOR AL PREVEDERILOR SALE

CONSTITUTIA ROMANIEI CARACTERUL DEMOCRATIC Sl PROTECTOR AL PREVEDERILOR SALE

1. Constitutia Romaniei (prezentare generala).
2. Prevederile constitutionale pe care se fundamenteaza activitatea personalului de paza.
3. Continutul juridic al drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei.

Importanta cunoasterii si respectarii lor de catre personalul de paza.

Autoritatile publice. Atributiile acestor institutii privind activitatea de paza si protectie.

1. Constitutia Romaniei (prezentare generala).

in cuprinsul sau Constitutia are 7 titluri, principii generale, 10 capitole, 7 sectiuni si 152 de articole.

La titlul I sunt prevazute principii generale in care se arata despre statul roman suveranitate, teritorii, unicitatea poporului si egalitatea intre cetateni, cetatenia, dreptul la identitate, romanii din strainatate, pluralismul si partidele politice, sindicatele, relatii internationale, dreptul international si dreptul intern, simboluri nationale, limba oficiala si capitala Romaniei.

In titlul II:

a). Drepturile si libertatile si indatoririle fundamentale, cu dispozitii comune care prevad: universalitatea egalitatea in drepturi, cetatenii romani in strainatate si apatrizii, extradarea si expulzarea, tratatele internationale, dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, libertatea individuala dreptul la aparare, libertatea de circulatie, viata intima, familiala si privata, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, libertatea constiintei, libertatea de exprimare, dreptul la informatie, dreptul la invatatura, dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la vot, dreptul de a fi ales, libertatea intrunirilor, dreptul la asociere, munca si protectia sociala a muncii, interzicerea muncii fortate, dreptul la greva, protectia proprietatii private, dreptul la mostenire, nivelul de trai, familia, protectia copiilor si tinerilor, protectia persoanelor handicapate, dreptul la petitionare, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

b)   indatoririle fundamentale: fidelitatea fata de tara, respectarea Constitutiei si legilor, apararea tarii, contributii financiare, exercitarea drepturilor si libertatilor.

c)    Avocatul poporului: numirea si rolul, exercitarea atributiilor, raportul in fata Parlamentului.

Titlul III - se refera la Autoritatile publice, Parlamentul organizare si functionare, alegerea Camerelor, durata mandatului, organizare interna, sedinte comune, sesiuni, acte juridice si cvorumul legal, caracterul public al sedintelor.

STATUTUL DEPUTATILOR SI SENATORILOR, cu mandatul reprezentativ mandatul deputatilor si senatorilor, incompatibilitati, imunitate parlamentara, independenta opiniilor, indemnizatia si celelalte drepturi.

LEGIFERAREA cu categorii de legi, initiativa legislativa adoptarea legilor si a hotararilor, trimiterea proiectelor de legi si propunerilor legislative de la o camera la cealalta, medierea, promulgare legi, intrarea in vigoare a legii, consiliul legislativ.

PRESEDINTELE ROMANIEI, cu rolul presedintelui, alegerea presedintelui, validarea mandatului si depunerea juramantului, durata mandatului, incompatibilitati si imunitati, numirea guvernului consultarea guvernului, participarea la sedintele guvernului, mesaje dizolvarea parlamentului, referendumul, atributii in domeniul politicii externe, atributii in domeniul apararii, masuri exceptionale, alte atributii, suspendarea functiei, vacanta functiei, interimatul functiei, raspunderea presedintelui interimar, actele presedintelui interimar, actele presedintelui, indemnizatia si celelalte drepturi.

GUVERNUL cu rol si structura investitura, juramantul de credinta, incompatibilitate, incetarea functiei de membru al Guvernului primul-ministru, actele Guvernului, raspunderea membrilor Guvernului, incetarea mandatului, informarea parlamentului, intrebari si interpelari, motiunea de cenzura, angajarea raspunderii Guvernului, delegare legislative.

AMINISTRATIA PUBLICA cu; structura, infiintarea, fortele armate, consiliul supreme de aparae al tarii.

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA cu: principii de baza, autoritati comunale si orasenesti, consiliul judetean prefectul.

AUTORITATEA JUDECATOREASCA cu: infaptuirea justitiei, statutul judecatorilor, instantele judecatoresti, caracterul public al dezbaterilor, dreptul la interpret, folosirea cailor de de atac, politia instantelor.

MINISTERUL PUBLIC, cu rolul ministerului public si statutul procurorilor.

CONSILIUL SUPREM AL MAGISTRATURII cu competenta si atributii.

Titlul IV - ECONOMIA SI FINANTELE PUBLICE cu economia, proprietatea, sistemul financiar, bugetul public national, impozite, taxe curtea de conturi.

Titlul V - CURTEA CONSTITUTIONALA cu: structura, conditii pentru numire, incompatibilitate, independenta si inamovibilitatea atributii, deciziile Curtii Constitutionale.

Titlul VI - REVIZUIREA CONSTITUTIEI cu; initiativa revizuirii, procedura de revizuire, limitele revizuirii.

Titlul VII - DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII cu: intrarea in vigoare, conflictul temporar al legii, institutiile, institutiile viitoare.

2. Prevederile constitutionale pe care se fundamenteaza activitatea personalului de paza

Art.1 STATUL ROMAN

Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil;

Forma de guvarnamant a statului roman este republica;

Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme in spiritual traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989 si sunt garantate.

Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislative, executive si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale.

In Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Art.2 SUVERANITATEA Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu. Art.3 TERITORIUL

Teritoriul Romaniei este inalienabil.

Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.

Teritoriul este organizat sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii unele orase sunt declarate municipiu.

- Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine. Art.7 ROMANII DIN STRAINATATE

Statul sprijina legaturile cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt.

Art.8 PLURALISMUL SI PARTIDELE POLITICE

- Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.

- Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

Art.12 SIMBOLURILE NATIONALE

Drapelul Romaniei este tricolor, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben si rosu.

Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie;

Imnul national este "Desteapta-te romane';

- Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. Art.13 LIMBA OFICIALA

In Romania limba oficiala este limba romana.

Art. 14 CAPITALA

Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

3. Continutul juridic al drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei. Importanta cunoasterii si respectarii lor de catre personalul de paza.

Art.15 UNIVERSALITATEA

- Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.

- Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Aliniatul 2 al art.15 consacra principiul neretroactivitatii legii, adica faptul ca legea noua se aplica numai pentru viitor. De la acest principiu exista o singura derogare si anume, legea penala mai favorabila, ce se aplica si pentru trecut, adica pentru faptele anterioare intrarii acesteia in vigoare.

Exceptia privind legea penala mai favorabila a fost extinsa si pentru faptele contraventionale tinand seama ca, asemenea infractiunilor, contraventiile sunt delicate sanctionate, insa nu prin pedepse penale, ci prin amenzi contraventionale sau alte sanctiuni specifice.

Art.16 EGALITATEA IN DREPTURI

Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

Nimeni nu este mai presus de lege.

Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a allege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.

Inovatiile introduse in acest articol se refera la faptul ca s-a eliminat conditia de a avea doar cetatenia romana pentru ocuparea unei demnitati sau functii publice, deoarece in conditiile integrarii tarii in familia marilor democratii moderne, nu era justificata interdictia ocuparii acestor functii de catre cetatenii romani ce au si alta cetatenie, de regula a tarilor din zona civilizatiei europene; pe de alta parte s-a prevazut garantarea egalitatii dintre femei si barbati in ocuparea unor astfel de functii, garantie care corespunde unui curent de idei caracteristic dezvoltarii democratiilor contemporane si are semnificatia unei discriminari pozitive, in favoarea femeilor pentru a avea un rol mai semnificativ in viata politica a tarii.

Totodata articolul consacra un drept ce apartine cetatenilor Uniunii Europene, strans legat de dezvoltarea democratiei la nivelul de baza al unitatilor administrative-teritoriale, justificat fata de aceea care, potrivit conditiilor prevazute de legea organica, rezulta ca s-au integrat in viata social-economica a comunitatiilor locale.

Art.19 EXTRADAREA SI EXPULZAREA

Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.

Prin derogare de la prevederile aliniatului 1 cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate .

Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.

Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.

Dupa cum se stie crearea unui spatiu de securitate juridica in cadrul Uniunii Europene ca si lupta impotriva terorismului, traficului de droguri, femei si copii, in general infractionalitatea internationala, presupune in conditiile stabilite de comun accord prin tratate internationale, posibilitatea extradarii unui cetatean care a participat la asemenea infractiuni.

Avand in vedere ca prin specificul lor, asemenea infractiuni impun, in mod necesar, anchetarea si judecarea tuturor participantilor, indiferent de nationalitatea, in cadrul unei juridictii unice.

Art.23 LIBERTATEA INDIVIDUALA

- Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

- Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt premise numai in cazurile si procedura prevazute de lege.

Retinerea nu poate depasii 24 de ore.

Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.

In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungii cu cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil dar nu mai mult de 180 de zile.

In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic si nu mai tarziu de 60 de zile legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna de indata punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.

incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

Cel retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limb ape care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea , in cel mai scurt termen, invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales din oficiu.

Punerea in libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.

Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnarea, persoana este considerata nevinovata.

Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.

Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala. Art.24 DREPTUL LA APARARE

Dreptul la aparare este garantat.

- In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.

Art.25 LIBERA CIRCULATIE

Dreptul la libera circulatie in tara si in strainatate este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

Art.27 INVIOLABILITATEA DOMICILIULUI

- Domiciliul si resedinta sunt inviolabile.

Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.

De la prevederile aliniatului 1 se poate deroga prin lege, pentru urmatoarele situatii:

a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;

b) Inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile

unei persoane;

c)  apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;

d)    prevenirea raspandirii unei epidemii.

- Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in cond.tule si formele

Prevazu. Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunilor

flagrante.

Art 30 LIBERTATEA DE EXPRIMARE

- Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagm., prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.

Cenzura de orice fel este interzisa.

Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face

publica sursa ^nan ^_w^_{om nu poate pre}judicial demnitatea, onoarea .viata

particulara a persoaneia si nici dreptul la propia imagine.

- Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi ae agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa incitarea la d^cr.m.nare la separatism teritorial sau la violenta publica precum si manifestarile obscene, contrare

bunurilor moravuri. "_r~:_Q ,,i,_ica i_a

- Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa a cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului maniSstarii'artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Art. 31. DREPTUL LA INFORMATIE

- Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu

poate fi ingrat      competentelor ce le revin, sunt obligate sa

asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice s. asupra problemelor de interes personal. - . "mtortiA a

- Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala. Minate sa

Mijloacele de informare in masa publice sau private, sunt obl.gate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome Ele rebue sa garanteze grupurilor sociale si politice importante, exercitarea dreptului a antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatn lor se reqlementeaza prin lege organica.

Art 47. DREPTUL DE PETITIONAR .

- Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate

''^'rgantarSrconstituite au dreptul sa adreseze petitii exclusive in numele colectivelor pe care le reprezinta.

- Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

- Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

Art. 50 . INDATORIRILE FUNDAMENTALE

- Fidelitatea fata de tara este sacra .

- Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice.precum si militarii,raspunde de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si in acest scop.vor depune juramintul cerut de lege.

Art. 52. APARAREA TARII

Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania.

Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.

Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile legii organice.

Art. 53. CONTRIBUTII FINANCIARE

Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.

Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege si situatii exceptionale.

4. Autoritatile publice. Atributiile acestor institutii privind activitatea de paza si protectie.

PARLAMENTUL

Art.58 ROLUL SI STRUCTURA

- Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si mica autoritate legiuitoare a tarii.

- Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. Art. 60 DURATA MANDATULUI

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandate de patru ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.

Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dezvoltarea Parlamentului.

Art.80 PRESEDINTELE ROMANIEI, ROLUL PRESEDINTELUI . Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii nationale.

- Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Art.81 ALEGEREA PRESEDINTELUI

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Art.83 DURATA MANDATULUI

Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci anisi se exercita de la data depunerii juramantului.

. GUVERNUL

Art.101 ROLUL SI STRUCTURA

Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

In indeplinirea atributiilor sale Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica.

ADMINISTRATIA PUBLICA

Art.115 STRUCTURA

Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului.

Alta organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritatiadministrative autonome.

Art.117 FORTELE ARMATE

Armata este subordonata exclusive vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. In conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romania este parte, armata contribuie la apararea colectiva in sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii.

Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare precum si statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organica.

Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.

Pe teritoriul Romaniei pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine, numai in conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romania este parte.

Art.118 CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TARII

Consiliul Suprem de Aparare organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si in actiuni de mentinerea sau de restabilire a pacii.

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Art.119 Administratia publica din unitatile administrative-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.

In unitatile administrative-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationaleau o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate in conditiile prevazute de legea organica.

Art.20 Autoritati comunale si orasenesti

Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in commune si in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.

Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile legii ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din commune si din orase.

Alt 121 CONSILIUL JUDETEAN

- Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii. Art.122 PREFECTUL

Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Prefectul este reprezentantulGuvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrative - teritoriale.

Atributile prefectului se stabilesc prin lege organica.

Intre prefecti, pe de oparte, consiliile locale si primari precum si Consiliile judetene si presedeintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectul poate ataca, in fata instantei de contecios administrative, un act al consiliului judetean al celui local sau al primarului, in cazul in care actul este illegal. Actul este suspendat de drept.