LOCUL SI IMPORTANTA INTERESULUI IN GEOPOLITICA

LOCUL SI IMPORTANTA INTERESULUI IN GEOPOLITICA

Postuland o dilema a securitatii in contextul unei anarhii internationale, ganditorii din Realismul timpuriu credeau ca daca se cunostea distributia puterii in sistemul relatiilor internationale se putea afla si comportamentul statului in raporturile cu ceilalti actori. Robert O. Keohane si Joseph Nye Jr. au demonstrat, la jumatatea deceniului opt al secolului trecut ca analiza comportamentului actorilor in mediul international centrata doar pe putere nu era suficienta.

Societatea internationala in timpul razboiului rece era preocupata de respectarea normelor si principiilor inscrise in Charta ONU. Unele arii de probleme prezinta trasaturile a ceea    ce Keohane si Nye regimuri, definite ca "retele de legi, norme si proceduri care regularizeaza comportamentul si ii controleaza efectele". In acest mediu exista o multitudine de relatii si interactiuni de ordin economic, cultural, sportiv si politic in care pe linga actorul clasic apar societati si corporatii internationale, transnationale sau multinationale ceea ce a facut ca puterea mai ales in dimensiunea ei militara sa nu poata fi folosita oricind si oricum.

Comportamentul actorilor in sistemul relatiilor internationale contemporane cunoaste o mare diversitate si complexitate in ceea ce priveste orientarea, atitudinea si intensitatea cu care acestia se manifesta in viata internationala. Gradul lor de implicare in rezolvarea problemelor internationale poate varia de la maxim la minim, pana la neimplicare totala.

Pentru toata lumea, criza izbucnita in anul 1991, in Golful Persic, a fost o problema majora, dar gradul de implicare in rezolvarea ei a fost diferit. SUA si aliatii sai au actionat direct pentru obligarea Iraqului de a se retrage din Kuwait, pe cand China, de exemplu, desi este membra a Consiliului de securitate al ONU si una din marile puteri s-a rezumat doar la a se implica diplomatic. De ce ?

Un posibil raspuns la o asemenea intrebare il gasim la remarcabilul diplomat si analist politic Henry Kissinger, care in memoriile sale afirma ca ceea ce pune in miscare un stat este, printre altele, si preocuparea acestuia de a-si rezolva interesul national. Concluzia analistului american este confirmata de analiza istorica, mai ales pentru perioadele in care actorul dominant al vietii internationale a fost statul.

Astazi, in viata internationala, nu numai numarul dar si importanta actorilor s-au modificat radical. Tot mai mult, in prim planul evenimentelor, apar actorii non-statali. Potrivit unor statistici, la nivelul anului 1995, din 100 de actori-economici doar 55 erau state, ceilalti fiind companii transnationale. Ori, o buna parte a activitatii unor astfel de giganti economico-financiari, fiind internationala, "scapa" de sub incidenta normelor si regulilor care se aplica actorilor traditionali - statele - deci si interesele acestora pot deveni, in anumite cazuri, incompatibile cu interesul national al actorului clasic.

Acest fapt este reflectat si de prezenta in discursul politic sau analiza geopolitica, alaturi de sintagma interes national, a unor derivate: "interes specific"; "interes global"; "interes regional"; "interes de securitate"; "interes economic"; "interes politic"; "interes ideologic" etc.

Conceptul de interes national este considerat de unii analisti un instrument in analiza fenomenului geopolitic contemporan. Nu impartasim opinia celor care neaga acest lucru pe motiv ca nu s-a dat o definitie exacta a acestuia, insa este suficient a opera numai cu un singur concept, avand in vedere multitudinea actorilor din viata internationala.

Interesul national este o particularizare a interesului din perspectiva vietii si activitatii unei colectivitati, coagulata intr-o forma de organizare politica, care este statul national. P. H. Liotta sublinia intr-un studiu publicat in revista Colegiului de Razboi a SUA ca intersul national "reflecta identitatea poporului - geografia si cultura sa simpatiile politice consensul social ca si nivelul de prosperitate la care a ajuns"

Interesul a fost pe deplin analizat si studiat in psihologie, sociologie de unde a fost preluat de analistii politici fara ca sa aiba loc o ampla dezbatere asupra semnificatiilor si sensurilor pe care acesta il capata in analiza fenomenului politic contemporan. Notiunea de interes este folosita in diferite discipline care se ocupa cu analiza relatiilor politice internationale, intr-o gama extrem de variata de nuantari si particularizari. Necesitatea definirii conceptului de interes, a stabilirii cauzelor si conditiilor care il genereaza - izvoarele lui - si nu in ultimul rand factorii care determina intensitatea si stabilitatea sa in timp devine, in conditiile de astazi, imperioasa.

In analiza relatiilor internationale, categoria de interes se refera in exclusivitate la grupari umane organizate in entitati politice, economice, religioase, culturale, adica totalitatea actorilor care compun fenomenul geopolitic contemporan. Interesul, din aceasta perspectiva, poate fi definit ca o suma de valori si de optiuni politice, economice, socio-culturale, religioase etc., a unui grup sau comunitati care se constituie intr-un actor al vietii internationale.Functie de natura scopurilor urmarite, a actiunilor intreprinse ca si a valorilor promovate, interesul poate sa se manifeste in sfera economicului, politicului sau a spiritualului, sau chiar in cea a domeniului militar.Hans Morgenthau identifica doua categorii de interese la nivelul statelor: vitale si secundare. Aceste niveluri de manifestare nu le regasim la nivelul individului, deoarece aici interesul este generat de existenta trebuintelor umane fundamentale, de la cele organice (foame, aer, sete, reproducere) si de securitate, pana la cele estetice si cognitive.

Sursa intereselor si modul lor de aparitie sunt mai complexe deoarece comunitatea sau grupul care se constituie ca entitate a sistemului relatiilor internationale nu este niciodata suma indivizilor care il compun. La acest nivel, interesul poate sa apara din cerinta functionala a acelei entitati/actor care se manifesta in camp geopolitic la un moment dat.

Cerinta functionala se manifesta ca o necesitate si este formulata ca scop, ca obiectiv de atins. Din aceasta perspectiva, actorii clasici ai relatiilor internationale - statele - actioneaza si isi desfasoara activitatea pentru a-si atinge obiectivele de securitate, pastrare a unitatii si integritatii teritoriale, mentinere a pacii, cooperare economica si culturala etc. Obiectivele se stabilesc in functie de evolutia raporturilor de putere care se stabilesc intre actori, de aliantele pe care acestia le pot realiza ca si de existenta/non existenta unei arhitecturi credibile de securitate.Acest lucru este ilustrat de preocuparea elitei politice americane de a identifica si evalua corect interesele SUA pentru inceputul noului secol si mileniu.

O comisie alcatuita din experti in politica externa universitari, cercetatori in domeniul relatiilor internationale au intocmit un raport care a cuprins o paleta larga de probleme de la definirea intereselor nationale americane pina la criteriile de ierarhizare si strategiile prin care acestea sa fie promovate in mediul international.

Din perspectiva realismului politic, Hans I. Morgenthau defineste interesul ca putere, deoarece acesta tine de "esenta politicii si nu este afectata de imprejurari legate de timp si spatiu".

In geopolitica, un interes poate fi considerat ca atare numai daca actorul ca element al sistemului relatiilor internationale are capacitatea de a obtine materializarea lui. Daca acest lucru nu este posibil, atunci nu avem de-a face cu interese, ci doar cu aspiratii care pot fi proclamate si clamate

In opinia analistului american Hans I. Morgenthau, daca se considera toate statele "ca entitati politice care isi urmaresc propriile lor interese definite ca putere, vom fi in stare sa facem dreptate tuturor intr-un sens dual: vom fi in stare sa judecam alte natiuni, asa cum o judecam pe a noastra si, judecandu-le astfel, suntem capabili sa elaboram strategii care respecta interesele altor natiuni, ocrotind si promovand propriile noastre interese".

Apeland la analiza istorica, Morgenthau constata ca aceste idei au fost observate in actiune, din antichitate pana in zilele noastre. Tucidide, de exemplu, afirma ca identitatea de interese este cea mai sigura legatura intre state si indivizi. Ideea a fost reluata in secolul al XIX-lea de lordul Salisbury, care remarca faptul ca "singura legatura care dureaza intre natiuni este absenta intereselor contrare".

In acceptiunea lui James Rosenau, interesul are o dubla calitate. Este un instrument de analiza pentru cercetatorul si analistul fenomenului politic international contemporan, dar este si un instrument de actiune pentru actori. "Ca instrument analitic - precizeaza James Rosenau - el este folosit pentru a descrie, a explica sau a evalua sursele politicii externe ale unei natiuni sau caracterul ei adecvat. Ca instrument al actiunii politice, el serveste ca mijloc de propunere, de justificare sau de condamnare a politicilor".

In camp geopolitic, interesul poate fi privit din tripla perspectiva. In interiorul fenomenului geopolitic, interesul este cel care determina si orienteaza un actor pentru a actiona intr-un anume spatiu si nu altul. In teoria si analiza geopolitica, categoria de interes devine un instrument pentru a identifica si masura, cu aproximatie, gradul de implicare a unui actor in rezolvarea unei probleme care poate sa apara intr-o regiune a lumii. In cartografia geopolitica de propaganda interesul poate sa devina foarte bine un instrument de manipulare a opiniei publice interne sau internationale. Intr-o lume tot mai mult dominata de mass-media, "tunurile" incarcate cu informatie si imagine pot foarte usor sa convinga opinia publica de "justetea" actiunilor intreprinse, si nu neaparat de adevarul sau scopurile ce-au determinat acea actiune.

Criteriile de clasificare si evaluare a intereselor pe care actorii le promoveaza in sistemul relatiilor internationale sunt multiple si foarte diversificate. Acest fapt a dat nastere la definitii extrem de largi si, uneori, chiar contradictorii. Daca din punct de vedere al actiunii politice in cadrul fenomenului geopolitic contemporan un anume grad de ambiguitate in definirea si clasificarea intereselor este, pentru unii analisti, de acceptat deoarece se considera ca ar fi extrem de dificil sa se ajunga la un acord cu un partener, daca unul din interesele proprii a fost definit cu un asemenea grad de precizie incat l-ar face inflexibil si prin urmare nenegociabil, in teoria geopolitica analizele si evaluarile ar fi lipsite de realism si obiectivitate.

Din perspectiva geopolitica, cel putin doua elemente sunt relevante pentru a se preciza natura si dimensiunea intereselor: natura actorilor si valoarea geopolitica a spatiului in disputa. Din perspectiva actorilor, interesele pot fi clasificate, in primul rand, dupa scopurile urmarite in sistemul relatiilor internationale si pot fi nationale, economice, politice, teritoriale, ideologice, strategice. In al doilea rand, interesele actorilor difera dupa prioritatile pe care acestia si le stabilesc la un moment dat, si in acest caz acestea pot fi categorisite ca vitale sau secundare.

Interesele vitale sint cele care sint legate de securitatea, independenta si suveranitatea statului si in opinia adeptilor teoriei realismului in relatiile internationale nu pot fi negociate. Incalcarea lor ducea la razboi. Interesele secundare sint "greu definibile" dar pot fi negociate si intens folosite in relatiile internationale drept arta a compromisului.

Comisia SUA, in vara anului 2000, analizind prioritatile de politica externa si mediul international in care Statele Unite trebuia sa actioneze identifica urmatoarele categorii de interese: interese vitale; interse extrem de importante; interese importante si interse mai putin importante/secundare. Analistul politic si scriitorul Donald Neuchterlein identifica, la rindul sau, pentru SUA patru categorii de interese: Defense of Homeland( territory, citizens, political system); Economic Well-Being(Economic Stability,living standards); Favorable World Worder(Appraisal of international Security) si Promotion of Values(In America, Democracy- Human Rights)