| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
COMUNICARE SOCIALA SI RELATII PUBLICE
CONCEPTUL DEMOCRATIEI PARTICIPATIVE SI MANIFESTAREA EI IN
CADRUL CENTRELOR DE CARTIER ALE MUNICIPIULUI
CUPRINS
ARGUMENT
1.1.Saptamana europeana a democratiei locale-un exemplu de buna practica pentru administratiile locale
1.2.Colocviu european la Iasi-Politicile orasului:viitorul orasului european
CAP.II-PRINCIPII SI INSTRUMENTE ALE PARTICIPARII CETATENESTI IN PROCESUL DECIZIONAL
2.1.Implementarea si dezvoltarea conceptului de democratie participativa in administratia locala
2.2.Principii si instrumente ale participarii cetatenesti la nivel local si aplicabilitatea lor
2.3.Consilii Consultative Cetatenesti-modele de buna practica.Exemplul administratiei publice locale din Timisoara(Romania) si Villneuve d'Ascq(Franta)
CAP.III-
3.1.Etapele implementarii proiectului Centre de cartier in Municipiul Iasi-studiu de caz
3.2.Componenta si activitatea Biroului de Democratie Participativa Locala
3.3.Ghid de interviu cu inspectorii si seful Biroului de Democratie Participativa Locala.
3.4.Dezvoltare comunitara prin proiecte aflate in desfasurare si viitoare
BIBLIOGRAFIE GENERALA
Pentru realizarea dezideratului de transparenta in cadrul procesului de integrare a Romaniei in tendintele europene si mondiale este important ca institutiile publice sa formuleze si sa puna in practica o strategie coerenta de comunicare si relatii publice.
In acest sens,Primaria Municipiului Iasi si-a propus ca obiectiv sa creeze cadrul potrivit pentru o democratie participativa, prin infiintarea centrelor de cartier.
Infiintarea centrelor de cartier face parte dintr-o strategie de implicare a cetatenilor in viata comunitatii, in gasirea de solutii optime pentru imbunatatirea serviciilor publice. Se urmareste aducerea administratiei cat mai aproape de cetatean, fiind un exemplu de descentralizare a serviciilor dar in acelasi timp si de eficienta .
Obiectivul democratiei participative este acela de a da dreptul la cuvant cetateanului pentru a-l implica mai mult in luarea deciziilor. Dincolo de perioadele electorale, ea propune spatii de dialog si de apropiere intre reprezentantii alesi si cetateni.
Lucrarea de fata isi propune sa urmareasca modul in care administratia locala interactioneaza cu problemele existente ale cetatenilor si a societatii civile,in general. Contactul direct al administratiei cu cetateanul favorizeaza comunicarea nemijlocita Astfel de intalniri caracterizeaza administratiile moderne, care au facut din consultarea publicului un principiu de buna guvernare.
De asemenea isi propune sa evidentieze activitatea centrelor de cartier si instruirea reprezentantilor Primariei cu privire la cele mai potrivite metode pe care le pot folosi pentru a afla opiniile cetatenilor despre diferite decizii ale Primariei, iar pe de alta parte, oferirea de asistenta cetatenilor cu privire la rezolvarea problemelor cu care acestia se confrunta.
CAPITOLUL I
CONSILIUL EUROPEI SI DEMOCRATIA PARTICIPATIVA
"Saptamana Europeana a Democratiei Locale"-un exemplu de buna practica pentru administratiile locale
Consiliul Europei este o organizatie inter-guvernamentala care a luat fiinta la data de 5 mai 1949 si are urmatoarele obiective:
protejarea drepturilor omului, a democratiei si a suprematiei dreptului;
favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;
cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana (xenofobia, intoleranta, protectia mediului, terorismul, crima organizata etc.);
dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.
Consiliul Europei trateaza toate chestiunile majore cu care se confrunta societatea europeana in afara de problema apararii. Programul CoE cuprinde urmatoarele domenii de activitate: drepturile omului, media, cooperarea juridica, coeziunea sociala, educatia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul, democratia locala si cooperarea trans-frontaliera, protectia mediului si amenajarea teritoriala. Consiliul Europei a recunoscut intotdeauna importanta decisiva a democratiei la nivel local si regional. Libertatea reprezinta atat o necesitate a individului cat si o necesitate nationala.
In 1994, Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa (CPLRE) a fost infiintat in calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, inlocuind Conferinta autoritatilor locale si regionale din Europa. El functioneaza pe baza Rezolutiei Statutare 2000 (1) a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei. Congresul este vocea regiunilor si municipiilor din Europa, ofera un loc privilegiat de dialog unde reprezentantii puterilor locale si regionale dezbat problemele comune, isi confrunta experientele si isi prezinta guvernelor punctele de vedere. sfatuieste Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind toate aspectele politicii locale si regionale, actioneaza in stransa cooperare cu organizatiile nationale si internationale care reprezinta activitatile locale si regionale, organizeaza audieri si conferinte la nivel local si regional pentru a ajunge la marele public a carui participare ramane esentiala pentru instaurarea unei veritabile democratii. elaboreaza periodic rapoarte de tara privind situatia democratiei locale si regionale in toate statele membre, vegheaza asupra aplicarii principiilor Cartei europene a autonomiei locale, sprijina noile state membre ale Organizatiei in indeplinirea sarcinilor practice necesare realizarii unei autonomii locale si regionale efective
Intrarea in scena a noilor state cu diverse orizonturi politice si economice a necesitat o reevaluare si o redefinire a obiectivelor Congresului prin promovarea unor structuri eficiente ale puterilor locale si regionale in toate statele membre ale Consiliului Europei si, in special, in noile democratii, examinarea situatiei democratiei locale si regionale in statele membre si in tarile candidate la aderare, dezvoltarea initiativelor care permit cetatenilor sa participe in mod real la procesul democratic de la nivel local si regional , reprezentarea intereselor consiliilor locale si regionale in elaborarea politicii europene,
incurajarea cooperarii regionale si transfrontaliere in favoarea pacii, tolerantei si a dezvoltarii durabile pentru salvgardarea regiunilor noastre in interesul generatiilor viitoare. incurajarea crearii de euroregiuni.
Pentru a reactiona la noile provocari carora trebuie sa le faca fata participarea cetateneasca, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat in 2001 Recomandarea Rec (2001) 19 privind participarea cetatenilor la viata publica locala, rezultat al unei lucrari de analiza indelungate si cuprinzatoare a Comitetului Director privind Democratia Locala si Regionala (CDLR). Studiul s-a bazat pe analiza cadrului juridic si a practicii a circa 31 dintre statele membre ale Consiliului Europei.
Recomandarea Rec (2001) 19 a instituit principiile de baza ale politicii participarii locale si a sugerat un numar de etape si masuri pentru a incuraja aplicarea acestor principii .Primul exercitiu de analiza si monitorizare ulterioara a avut loc in cadrul Conferintei Internationale privind Cetatenia Democratica si Conducerea Activa la Nivel Local, oarganizta intre 12-14 decembrie 2002 la Fueeteventura (Spania). La aceasta conferinta, unde au participat mai mult de 100 de reprezentanti din circa 34 state europene, s-a urmarit evaluarea stadiului de dezvoltare al participarii cetatenesti la nivel local pe continentul european si sugerarea unui numar de masuri practice care ar putea fi luate de autoritatile nationale, regionale si locale in scopul facilitarii punerii in practica a Recomandarii Rec (2001) 19 . Participantii la conferinta au apreciat foarte mult micile initiative locale de participare cetateneasca luate de autoritatile locale si de principalele parti interesate de la nivel comunitar. A devenit clar ca aceste initiative, foarte adesea, s-au transformat in bune practici care ar putea fi usor repetate la nivelul autoritatilor locale similare. Insa nu e suficienta elaborarea de bune practici pentru a stimula participarea cetateneasca intr-un context mai larg. Trebuie diseminate bunele practici care sunt rezultatul initiativelor locale reusite, dupa care acestea trebuie sa fie in continuare puse in practica de omologi. Trebuie infiintate retele mai mari, sub-nationale, nationale si internationale de autoritati locale care sa invete unele de la celelalte bunele practici legate de participarea cetateneasca. Inovarea, experimentarea si schimbul de bune practici la nivel national si international stimuleaza autoritatile locale sa devina organizatii bazate pe invatare care se adapteaza constant la noile provocari si sporesc calitatea democratiei locale, in parteneriat cu organizatiile cetatenesti si ale comunitatilor.
Recomandarea Rec (2001) 19 solicita guvernelor statelor membre:
sa elaboreze o politica la nivelul careia sa implice autoritatile locale- si, daca e aplicabil- regionale, menita sa promoveze participarea cetatenilor la viata publica locala, pe baza principiilor Cartei Europene a auto-guvernarii locale, adoptata ca tratat international la 15 octombrie 1985 si ratificata pana in prezent de marea majoritate a statelor membre ale Consiliului Europei;
sa imbunatateasca reglementarile locale si aranjamentele practice in ceea ce priveste participarea cetatenilor la viata publica locala;
sa se asigure ca prezenta recomandare este tradusa in limba oficiala sau limbile oficiale ale respectivelor tari, sa o publice si sa o aduca in atentia autoritatilor locale si regionale .
La 15 octombrie 2007, Consiliul Europei a lansat "Saptamana europeana a democratiei locale", care va avea loc in fiecare an. Ea vizeaza promovarea participarii cetatenilor la nivel local in toata Europa si sensibilizarea importantei democratiei locale pentru cetatenii europeni. SEDL, care se va desfasura in luna octombrie a fiecarui an , va acorda autoritatilor publice locale oportunitatea de a informa cetatenii cu privire la activitatea si competentele lor; de a promova activitatile colectivitatilor si reprezentatilor locali alesi; de a aduce conducerea locala mai aproape de cetateni; de a exprima un mesaj de responsabilitate reciproca; de a informa cetatenii despre multiplele oportunitati de participare si contributie la viata democratiei locale. Printre activitatile, care vor fi organizate la nivel local in cadrul SEDL, se prevad initiative, orientate spre promovarea democratiei in rindurile functionarilor si cetatenilor, cum ar fi: intalniri cu consilieri, interviuri la TV si radio in direct, zilele usilor deschise, diferite expozitii tematice in locuri publice, lansarea paginilor web a autoritatilor publice locale, publicatiilor locale, semnarea acordurilor de parteneriat comunitar, prezentarea strategiilor locale elaborate sau colectarea opiniilor pentru modificarea strategiilor locale etc. Activitatile SEDL pentru desfasurarea la nivel national includ imprimarea unui timbru special ce va fi pus in circulatie pe parcursul SEDL, campanii de informare in mass-media nationala, conferinte nationala cu participarea reprezentantilor statelor europene etc.
"Proiectele pilot" din 2007 s-au desfasurat
in 26 de municipii din noua tari (
Cea de-a doua editie a SEDL a fost marcata
de o crescuta participare si coordonare. Un numar de 33 de
tari europene au organizat mii de activitati. Peste 750 de
orase au comunicat programul activitatilor, la care se
adauga initiative la nivel national, intre care emisii de timbre
si organizarea de conferinte. Alegerea a patru orase-pilot in 2008 -
Madrid (Spania), Varna (Bulgaria), Odesa (Ucraina) si Bruxelles (Belgia) - au
permis intarirea dimensiunii europene a SEDL. Pe de alta parte,
orasul Strasbourg, sediul Consiliului Europei, a contribuit la SEDL prin
organizarea celei de-a sasea intalniri a Clubului de la Strasbourg cu tema
"Democratia locala, un drept al cetatenilor". Roland Ries,
primarul orasului
Antonella Cagnolati, Director al Congrasului considera SEDL o oportunitate pentru a reafirma angajamentul autoritatilor fata de comunitate, dar si pentru a consolida implicarea oamenilor in viata publica la nivel local. Profesorul Francesco Merloni, de la Grupul de experti independenti ai Cartei Europene a Autonomiei Locale a declarat ca SEDL este o ocazie excelenta de a explica cetatenilor nu numai modul in care ei pot participa la viata comunitatilor lor, dar si rolul Consiliului Europei in democratia locala. "Promovarea si stimularea implicarii cetatenilor inseamna mai mult decat a le doar dreptul de a participa. Ei trebuie sa aiba dreptul sa cunoasca si sa supravegheze exercitarea puterii. Consider ca un capitol ar putea fi adaugat la Carta drepturilor de recunoastere a cetatenilor cu privire la democratia locala. Similar cu drepturile acordate persoanelor fizice in Conventia Europeana a Drepturilor Omului" , a spus profesorul Merloni.
In data de 23 aprilie 2007, la apelul Comitetului European pentru Democratie Locala si a Congresului Puterilor Locale si Regionale, Asociatia Municipiilor din Romania[9] a invitat membrii sai sa participe la aceasta initiativa. Au raspuns cinci municipii care au transmis scrisori de intentie si au organizat prin eforturi proprii evenimente in cadrul SEDL. Astfel, municipiul Iasi a organizat in perioada 15-17 octombrie 2007 Seminarul "Europa din cartierul tau" pe teme de democratie locala, intre diversitatea si unitatea cartierelor. In anul 2008, orasul Iasi a fost gazda unui seminar international pe urmatoarele teme: " Democratie locala, intre diversitatea si unitatea cartierelor", "Consilii organizate pe cartiere, de la idee la acsiune", "Tinerii si cartierele Uniunii Europene" si "Instrumente de comunciare in democratia locala". Participantii, veniti din Grecia, Republica Moldova, Ucraina si Franta, alaturi de reprezentanti ai AMR, O.N.G.-uri, precum si ai British Council Iasi, au avut ocazia sa-si impartaseasca experienta si modelele aplicate in democratia locala.
Saptamana Europeana a Democratiei locale este unul din domeniile de activitate ale Consiliului Europei care vizeaza dezvoltarea democratiei participative Fara cetateni interesati de viata publica, fara cetateni care participa nu exista democratie. SEDL are drept scop cresterea numarului cetatenilor informati si implicati in viata publica. Elementele esentiale ale unei bune guvernari in principiul democratiei participative sunt transparenta, responsabilitatea si participarea.
1.2.Colocviu
european la
POLITICILE ORASULUI:VIITORUL ORASULUI EUROPEAN
Primaria Municipiului Iasi a obtinut
finantarea Comisiei Europene in cadrul Programului "TOWN TWINNING" pentru
derularea la
Valoarea proiectului este de 46 000 Euro, din care 26 000 Euro fonduri europene nerambursabile, iar restul este contributia municipalitatii iesene.
Activitatile principale prevazute a se
derula in cadrul acestui proiect au debutat prin organizarea unui seminar
european la
-ITALIA (Padova, Forano, Sant'Oreste- infratite cu Iasul),
-FRANTA (Villeneuve d'Ascq,
-
-MAREA BRITANIE (
-BELGIA (Tournai, infratit cu Villeneuve d"Ascq),
-POLONIA (
Seminarul a abordat ca teme principale pentru dezbateri:
- Politicile orasului: catre Europa de maine;
- Cetatenie europeana activa: democratie participativa, populatie, viata de cartier;
- Gestiune
- Orasul si atuurile sale, o relatie pluridimensionala.
Prezenta reprezentantilor Ambasadei Frantei la Bucuresti, Zonei Metropolitane Oradea, Federatiei Autoritatilor Locale Romane, V.N.G. Olanda, universitatilor si centrelor culturale locale a constituit un indicator al succesului acestui proiect, precum si al necesitatii organizarii unor dezbateri pe teme de interes european. Pe parcursul dezbaterilor a fost subliniata necesitatea realizarii unei retele de cooperare intre mai multe orase infratite si importanta pe care o au proiectele concrete, practice,in dezvoltarea relatiilor de infratire.
La sesiunea de inchidere, moderatorii atelierelor in care au fost dezbatute temele amintite au aratat cat de important este ca, in cadrul unor schimburi internationale de genul celor organizate la Iasi, sa existe exemple de bune practici.
Ca o exemplificare a acestor concluzii, reprezentanta Timisoarei a
propus realizarea unei retele de consultanta pe tema
democratiei participative intre
In acelasi timp, insa, majoritatea specialistilor care au intervenit au reliefat necesitatea de a concepe strategii de dezvoltare durabila a orasului.
De un real interes a fost prezentarea orasului Poznan care a venit sa reprezinte o tara recent intrata in Uniunea Europeana si o comunitate care cuprinde 600.000 de locuitori pusi in fata provocarilor de dezvoltare moderna a orasului lor.
Exemplele oferite de micile si marile comunitati din Italia, din Franta, din Belgia, din Marea Britanie si din Bulgaria au adus in fata auditoriului un nou principiu - parteneriatele europene.
Proiectul este aplicat in parteneriat cu Centrul Cultural Francez si in ansamblul sau cuprinde organizarea unor expozitii care ilustreaza politica activa de infratiri a
Municipiului Iasi, realizarea unui site internet: "Twinnings for
Orasele
infratite cu Municipiul
-POITIERS(FRANTA - infratire din 1969 schimburi culturale (expozitii, ansambluri
folclorice), sportive (echipele Politehnicii au fost invitate in fiecare an la diverse competitii), burse pentru studenti si elevi, programe in domeniul sanitar ('Medicins sans Frontieres') in domeniul urbanismului si valorizarii siturilor istorice.
-XI'AN (CHINA) - infratire din 1993 schimburi de experienta, participarea unor reprezentanti ai Camerei de Comert, Universitatilor, ai oamenilor de afaceri la Targurile Internationale anuale din Xi'an, incheierea unor contracte intre firme iesene si firme din Xi'an, deplasarea unei delegatii de oameni de afaceri chinezi la Iasi
-MONTERREY (MEXIC) - infratire din 1993 relatii relativ restranse din cauza dificultatilor de comunicare; reluare colaborari in 2007
-VINITA (UCRAINA) - protocol semnat din 1993 - relatii relativ restranse din cauza dificultatilor de comunicare; in 2005 s-a reluat contactul prin intermediul Ambasadei Romane in Ucraina.
-PADOVA(ITALIA) - infratire din 1995 - schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni, ale studentilor Academiei de Arte), burse anuale pentru studenti de la sectia de italiana a Universitatii 'Al. I. Cuza', participari la seminarii internationale, programe comune in domeniul sanitar, participare la Targuri internationale de bunuri de la Padova.
-ASSIUT (EGIPT) - din 1996- schimburi de experienta in domeniul social, politic, administrativ, universitar, stiintific, schimb de specialisti in vederea construirii unei fabrici de ciment la Assiut. Schimburile si colaborarile au incetat din 1997.
-ISFAHAN (IRAN) - semnare protocol in 1999- schimburi de experienta, cooperari (schimburi de studenti si profesori) in domeniul universitar, crearea unui centru cultural romanesc la Isfahan si a unui centru cultural iranian la Iasi, organizarea unor manifestari culturale specifice ( 'Seara iraniana' la Iasi).
-SANT'ORESTE (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de
experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in
localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la
-NAZZANO (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la Iasi).
-TORRITA TIBERINA (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la Iasi).
-FILACCIANO (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la Iasi)
-FORANO (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de tineri, schimburi de
experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in
localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la
-MORLUPO (ITALIA) - infratire din 1999 - schimburi de experienta, schimburi culturale (turnee ale actorilor ieseni in localitatea italiana, precum si a actorilor italieni la Iasi) - din 1999.
-ATHENS, GEORGIA (SUA) - semnarea unui Pact de Amicitie in 2001.
-QUEBEC, CANADA - semnarea unui Pact de Amicitie - in 2001. Dupa semnarea acestui Pact nu au mai avut loc alte schimburi.
-PERISTERI (GRECIA) - semnarea protocolului de infratire - 2002 - relatii de cooperare din 1997 constand in schimburi de experienta si vizite ale unor politicieni si consilieri locali, participarea la Targurile Internationale anuale de bunuri de larg consum de la Peristeri;
-VILLENEUVE D'ASCQ, FRANTA - semnare Protocol de cooperare in 2003, semnare protocol de infratire in 2006 - numeroase cooperari in domeniul schimburilor universitare, formare in domeniul parcurilor tehnologice, lansarea unor proiecte de cooperare in domeniul administratiei publice in anul 2005 (Centre de Cartier pentru Cetateni, asistenta sociala, Punct de informare turistica etc.).
-JERIHON (PALESTINA) - semnare in 2003 - acordarea a 2 burse de studiu, in colaborare cu UMF IASI pentru 2 studenti palestinieni, schimburi culturale, cu sprijinul Centrului Cultural Arab din Iasi.
-VELIKO TARNOVO (BULGARIA) - semnare in 2006 in cadrul proiectului de twinning "Politicile orasului: viitorul orasului european"
-ILIOUPOLIS (GRECIA) - semnare in 2007
-CHISINAU, REPUBLICA MOLDOVA- semnat pe 24 ianuarie 2008 - au fost derulate deja proiecte comune precum Cupa Infratirii (la sah si fotbal), in perioada urmatoare fiind programate schimburi de experienta, scoli de vara pentru studenti
Au mai fost demarate negocieri de infratire, fara a fi finalizate cu :
-LIEGE, BELGIA - initiat in 2002, negocieri de infratire in derulare.
-NETANYA, ISRAEL - in 2006 (negocieri in curs)
-PORTLAND, OREGANO - SUA - in 2006 (negocieri in curs)
-ALEXANDROUPOLIS, GRECIA - initiat in 2007
-MODENA, ITALIA- initiat in 2007
-FLORENTA, ITALIA - initiat in 2007 de Ambasada Romaniei in Italia
Relatii speciale (fara a fi infratiri):
-GOTEBORG (SUEDIA) - numeroase schimburi de experienta in domeniul APL in cadrul unui proiect cu finantare europeana de 'Democratie Locala', organizarea de seminarii si conferinte la Iasi si Goteborg, realizarea unui program comun de 'Ajutorare a mamelor in dificultate', donatii in obiecte si bani pentru tinerele mame (din cadrul acestui program).
-LANDUL BAVARIA (
-
PRINCIPII SI INSTRUMENTE ALE PARTICIPARII CETATENESTI IN PROCESUL DECIZIONAL
2.1. Implementarea si dezvoltarea conceptului de democratie participativa in administratia locala
Democratia participativa face referire la mecanismele prin care luarea deciziilor cu privire la afacerile publice se face prin implicarea cetatenilor O sugestie sau o reclamatie venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa, dar nu trebuie sa fie ignorata de catre autoritatile locale. Asadar, democratia participativa include:
participarea cetateneasca la procesul de luare a deciziilor publice;
participarea cetateanului la administrarea banului public;
consultarea publica a societatii civile, in ansamblul ei
Pentru a putea vorbi despre o democratie participativa eficienta, principiile informarii, consultarii si ale transparentei luarii deciziilor sunt conditii sine-qua-non. Pentru economie, lipsa de transparenta sau transparenta pur-formala, se traduc intr-un mediu ostil, imprevizibil, in existenta unei concurente neloiale, si in incapacitatea sistemului de a evolua. Pentru societatea civila si cetatean, acestea sunt sinonime cu pierderea increderii cetatenilor in reprezentantii lor, delegitimarea institutiilor si, in cele din urma, neimplicarea cetateanului.
In cele ce urmeaza vom prezenta legislatiea din Romania care reglementeaza participarea publicului la luarea deciziilor.
Constitutia Romaniei este primul document care stabileste cateva drepturi esentiale in ceea ce priveste posibilitatea cetatenilor de a interveni in decizia publica: dreptul la asociere, dreptul la informare si obligatia autoritatilor de a informa, dreptul de a organiza si participa la mitinguri, demonstratii, dreptul la petitionare, obligatia statului de a raspunde pentru prejudiciile cauzate, dreptul la initiativa legislativa, etc.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public (modificata de: Legea 371/2006; Legea 380/2006; Legea 188/2007) reglementeaza accesul tuturor celor interesati la informatii si documente care rezulta din activitatea autoritatilor si institutiilor publice, precum si a regiilor autonome.
Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica reglementeaza posibilitatea de a interveni in procesul decizional si obligatiile pe care le au autoritatile in sensul facilitarii participarii publicului la procesul decizional.
Ordonanta Guvernului 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni si organizatii legal constituite a dreptului de a adresa autoritatilor publice petitii.
Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata cu modificari in februarie 2007 reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale. Contine prevederi importante pentru participarea cetatenilor la luarea deciziilor publice: principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale; publicarea proceselor-verbale ale sedintelor de consiliu si a hotararilor cu caracter normativ; dreptul cetatenilor de a propune Consiliului Local sau Judetean proiecte de hotarari; obligatia consilierilor locali de a organiza periodic intalniri cu cetatenii si de a acorda audiente; delegatii satesti; dreptul cetatenilor de a cere dizolvarea consiliului local; etc. Dupa republicare, a fost modificata de OUG 20/2008; Legea 35/2008; OUG 66/2008; Legea 131/2008.
Legea 273/2006 privind finantele publice locale. Modificata de: OUG nr. 46/2007 aprobata prin L 34/2008; OUG nr. 64/2007 aprobata cu modificari prin L 109/2008; OUG nr. 28/2008. Stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice. Din perspectiva participarii publice, Legea finantelor publice locale: afirma transparenta procesului bugetar; contine prevederi legate de obligatia autoritatilor de a publica proiectului de buget; contine prevederi cu privire la dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia si cu privire la prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica; stabileste procedura prin care cetatenii pot depune contestatii cu privire la proiectul de buget local.
Dialogul dintre cetateni si reprezentantii locali alesi este esential in cadrul democratiei locale, deoarece consolideaza legitimitatea institutiilor democratice locale si eficienta masurilor lor. Respectand principiului subsidiaritatii, autoritatile locale au si trebuie sa-si asume un rol de conducere in sensul promovarii participarii cetatenesti in contextul in care succesul oricarei politici de participare democratica locala depinde de angajamentul autoritatilor.
Pentru a implementa si dezvolta conceptul de democratie participativa autoritatile locale trebuie sa puna in practica urmatoarele principii:
sa garanteze accesul cetatenilor la informatii de interes public, informatii cu privire la diferitele chestiuni de interes pentru comunitatea locala;
sa caute noi modalitati de consolidare a spiritului civic si de promovare a culturii participarii democratice;
sa dezvolte constientizarea sentimentului de apartenenta la orice comunitate si sa-i incurajeze pe cetateni sa-si accepte responsabilitatea de a contribui la viata comunitatilor lor;
sa acorde importanta majora comunicarii dintre autoritatile locale si cetateni, sa analizeze cu atentie solicitarile si asteptarile acestora pentru a putea reactiona corespunzator la nevoile pe care le exprima cetatenii;
sa recunoasca si sa consolideze rolul jucat de asociatiile si de grupurile de cetateni ca parteneri cheie in dezvoltarea si sustinerea unei culturi a participarii, ca forta motrice in aplicarea practica a participarii democratice;
sa introduca o mai mare transparenta in maniera in care functioneaza institutiile si autoritatile locale avand in vedere:
asigurarea naturii publice a procesului local de luare de decizii- publicarea agendelor consiliului local, deschiderea reuniunilor consiliului local si ale comitetelor sale pentru public, sesiuni de intrebari si raspunsuri, publicarea minutelor sedintelor si a deciziilor;
asigurarea si facilitarea accesului oricarui cetatean la informatii privind chestiunile lcoale: infiintarea de birouri de informatii, de centre de documentare, de baze de date publice, utilizarea tehnologiei informatiei, simplificarea formalitatilor administrative si reducerea costului de obtinere a duplicatelor dupa anumite documente etc.
Participarea cetatenilor se afla la baza ideii de democratie iar cetatenii angajati in sensul valorilor democratice, care-si respecta indatoririle civice si care se implica in activitatea comunitatii reprezinta motorul oricarui sistem democratic.
2.2. Principii si instrumente ale participarii cetatenesti la nivel local si aplicabilitatea lor
Democratia nu este atat o forma de guvernare, cat un set de principii
Woodrow Wilson
Participarea cetatenilor la viata publica locala este un element esential al administratiei locale eficiente si democratice. Participarea cetateneasca este o legatura duala intre cetateni si autoritatea locala. Prin exercitarea optiunii electorale, cetatenii incredinteaza administratiei locale un mandat, iar liderii locali se angajeaza, prin indeplinirea sarcinilor ce le revin, sa dea socoteala cetatenilor pentru politicile pe care le desfasoara si pentru masurile pe care le iau.
Se poate folosi o gama larga de instrumente pentru a se ajunge la o interactiune stransa intre cetateni si autoritatea locala. In doctrina participarii democratice, acestea se clasifica traditional in trei categorii esentiale:
exercitarea de catre cetateni a drepturilor electorale (participarea la alegeri);
activitatile din cadrul partidelor politice;
participarea directa la procesul de luare de decizii.
In mod traditional sunt bine dezvoltate primele doua categorii de participare cetateneasca, analizate pe larg de literatura politica si juridica. Cu toate acestea, in ziua de azi, pe masura ce avanseaza descentralizarea iar autoritatile locale au raspunderi din ce in ce mai mari in ceea ce priveste serviciile publice principale, cum ar fi educatia, protectia sociala, utilitatile publice etc, mecanismele traditionale ale participarii cetatenesti nu mai raspund eficace asteptarilor cetatenilor, ceea ce afecteaza calitatea legaturii dintre cetateni si autoritati. Cercetatorii au observat in ultimii ani o erodare a interesului democratic in multe state europene: cetatenii sunt din ce in ce mai inclinati sa creada ca procesul politic traditional nu aduce nimic in plus in sensul solutionarii problemelor lor cotidiene ,din ce in ce mai complexe, ceea ce are drept consecinta declinul participarii la alegerile locale. Devine, prin urmare, esentiala cooperarea cat mai stransa a cetatenilor cu autoritatile locale, punerea la dispozitia cetatenilor de mijloace si instrumente eficace, pentru ca acestia sa participle direct la administrarea comunitatilor proprii.
Patru lucruri stau la baza participarii cetatenesti:
administratia locala deschisa spre implicarea cetatenilor in activitatea complexa a procesului de guvernare;
transferul continuu de informatii de la administratie la cetateni.
modalitati eficiente prin care administratia culege informatii de la cetateni;
cetateni informati care isi onoreaza obligatia de a participa ca parteneri egali in activitatile administratiei, deoarece inteleg problemele.
Participarea cetateneasca reprezinta combinatia acestor elemente - informatie, comunicare si implicare in relatia care se stabileste intre administratie si cetateni, iar activitatile administratiei sunt dezvoltate si sustinute in asa fel incat sa corespunda cat mai mult posibil nevoilor si dorintelor cetatenilor. Aceste elemente sunt prezentate pe scurt in urmatoarea definitie: participarea cetateneasca este procesul prin care preocuparile, nevoile si valorile cetatenilor sunt incorporate in procesul decizional al administratiei publice locale. Exista doua directii de comunicare (intre cetateni si administratie), cu scopul general de imbunatatire a deciziilor (administratiei publice locale) sustinute de catre cetateni .
La nivelul administratiei locale, ideea participarii cetatenesti in procesul guvernarii are un inteles adanc. Aceasta deoarece oamenii locuiesc in orase, comune si sate, iar aici deciziile administratiei au cel mai vizibil impact asupra oamenilor si contributia cetatenilor se obtine mai usor, daca administratia isi doreste aceasta. Desigur, trebuie ca si cetatenii sa inteleaga care le sunt responsabilitatile in acest proces democratic de guvernare. Aceasta inseamna ca administratia locala trebuie sa educe cetatenii in rolul lor de participanti activi in activitatile administratiei - nu numai in alegeri, ci si in derularea procesului de guvernare. Intr-o comunitate locala, unde administratia si cetatenii sunt implicati activ in procesul participarii cetatenesti, administratia locala va fi pregatita:
-sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta, completa si clara;
-sa ofere cetatenilor posibilitatea de a-si exprima opiniile si de a influenta deciziile administratiei intr-un mod corect si deschis;
-sa incurajeze cetatenii sa profite de aceste posibilitati;
-sa se angajeze in explicarea modului in care s-a luat decizia, furnizand toate argumentele care au fundamentat aceasta decizie.
In acelasi timp cetatenii
-vor intelege drepturile si obligatiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la nivel local, decizii care le pot influenta direct sau indirect vietile;
-vor fi pregatiti sa lucreze onest si constructiv pentru a sprijini reprezentantii administratiei publice locale in rezolvarea problemelor.
Responsabilitatile cetatenilor sunt:
Sa observe ce face administratia locala si in ce scop.
Sa fie pregatiti sa isi aduca o contributie cand administratia planifica sa faca ceva ce poate sa le afecteze interesele.
Sa abordeze reprezentatii administratiei cu o atitudine pozitiva.
Sa manifeste interes in a intelege problemele, incluzand restrictiile cu privire la ceea ce poate sa faca administratia.
Sa-si exprime interesele si ideile clar si complet.
In situatiile potrivite, sa incerce sa colaboreze constructiv cu oficialii administratiei locale pentru a gasi si implementa solutii satisfacatoare pentru ambele parti.
Dupa ce obtin contributia cetatenilor, oficialii unei administratii responsabile au obligatia sa asculte ceea ce spun cetatenii si sa tina cont de ideile acestora. O idee venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa. Dar daca este respinsa, reprezentantii trebuie sa explice de ce acea idee nu ar putea sau nu ar trebui sa fie pusa in aplicare. O sugestie sau o reclamatie venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa, dar nu trebuie sa fie ignorata.
Parteneriatul dintre oameni si administratie depinde de masura in care cetatenii au acces la informatiile care le influenteaza viata. De exemplu, cetatenii ar trebui implicati in procesul elaborarii bugetului local. Ar trebui sa fie constienti de cum este realizat bugetul si sa li se ofere sansa de a-l influenta in cadrul unor intalniri, audieri sau dezbateri publice si prin intermediul unor comitete consultative cetatenesti. Prin intermediul sondajelor de opinie, a interviurilor, a focus grupurilor, a intalnirilor publice si prin intermediul altor tehnici de participare cetateneasca pe care le vom prezenta ulterior, autoritatile ar trebui sa invete cum se colecteaza si se folosesc opiniile cetatenilor in privinta furnizarii tuturor tipurilor de servicii publice. Autoritatile ar trebui sa incurajeze mai mult cetatenii sa participe activ la sedintele Consiliului Local, iar procedura prin care se ia o hotarare sau alta sa fie data pe larg publicitatii . Pentru a ajuta administratia sa-si indeplineasca responsabilitatile intr-un mod cat mai eficient, cetatenii ar trebui invitati sa participe ca reprezentanti voluntari ai comunitatii in diferite grupuri de lucru, comisii de specialitate sau consilii consultative cetatenesti. In astfel de structuri, rolul cetatenilor poate fi foarte creativ si folositor in gasirea solutiilor la problemele ce framanta comunitatea; totodata, ei pot ajuta la rezolvarea sarcinilor zilnice de serviciu. Unele primarii si consilii locale din Romania au inceput deja sa foloseasca consiliile consultative cetatenesti care sa-i ajute in procesul guvernarii locale, iar cateva dintre aceste exemple vor fi prezentate in lucrarea de fata. In concluzie, participarea cetateneasca, desi este esentiala in cadrul unei democratii, nu este intotdeauna usor de realizat. Cateodata este necesara vointa politica, perseverenta si o anumita dispozitie necesara educarii atat a autoritatilor cat si a cetatenilor pe tema responsabilitatilor ce le revin intr-o democratie.
Esenta ideii de participare cetateneasca este o comunicare bi-directionala: de la administratie catre cetateni si de la cetateni catre administratie. Aceasta inseamna ca reprezentantii administratiei trebuie sa acorde o importanta reala modului in care administratia furnizeaza informatii publicului despre operatiunile si planurile ei. O buna comunicare a administratiei catre cetateni necesita timp si resurse dar se regaseste in increderea si intelegerea publica. Comunicarea in doua sensuri pretinde ca cetatenii sa descopere avantaje in oportunitatile prezentate, sa afle ceea ce se intampla in localitatea lor si in administratie si sa-si impartaseasca punctele de vedere catre administratie. Ei ar trebui sa caute activ noi cai de comunicare cu administratia. Acesta nu este un lucru usor in orice situatie, chiar si intr-o democratie avansata. Oricum, in tarile de tranzitie, asa cum este si Romania, ar fi necesar ca administratia si ONG-urile sa ia masuri speciale. Campaniile publice, educationale, de constientizare, pot fi necesare pentru a ajuta cetatenii sa inteleaga importanta responsabilitatii lor de a interactiona cu administratia intr-un mod constructiv. Administratia si ONG-urile pot si ar trebui sa administreze aceasta modalitate, daca ea este ceruta / necesara. O primarie ar putea sa doreasca sa realizeze un sondaj sau sa incerce cateva focus grupuri printre diferite categorii de cetateni pentru a le determina atitudinile de comunicare.
Beneficiile participarii cetatenesti sunt:
restabileste si construieste incredere intre administratia publica locala si cetateni;
ajuta administratia locala sa devina si sa ramana transparenta in procesul guvernarii;
permite fiecarui cetatean sa aiba acces la informatii cu privire la problemele ce trebuie sa fie rezolvate;
ajuta administratia locala sa identifice nevoile comunitatii mai repede si cu o satisfactie mai mare pentru cetateni;
incurajeaza dezbaterile fata in fata, astfel incat cetatenii pot auzi direct puncte de vedere diferite;
directioneaza comunitatea catre o decizie responsabila, cu suport politic;
conduce comunitatea catre consens si nu catre conflict;
ajuta in promovarea unui cadru legal nou, potrivit unui nou mod de cooperare si parteneriat;
ajuta administratia locala sa rezolve nevoile cetatenilor inainte de interesele speciale;
prin colaborare, administratia locala si cetatenii sunt capabili sa faca demersuri creative in abordarea problemelor si oportunitatilor.
In cele ce urmeaza vom prezenta principalele tehnici si instrumente care pot fi utilizate in procesul participarii cetatenesti: centrele de informatii pentru cetateni, campanii de constientizare a publicului, intalniri publice, consilii consultative cetatenesti, focus-grupurile, sondajele de opinie, audieri si dezbateri publice.
Centrul de Informatii pentru Cetateni reprezinta o interfata intre administratia locala si cetateni, fiind preocupat in mod direct de a raspunde la intrebarile cetatenilor, ca si nevoilor acestora cu privire la serviciile publice.
Multe
dintre actiunile realizate cer administratiei locale sa lanseze
ceea ce se numeste
pentru a discuta o problema si solutiile posibile de rezolvare ale acesteia;
pentru a informa cetatenii despre un scop sau un plan si pentru a oferi posibilitatea unor discutii si a schimbului de opinii;
ca parte a campaniilor publice de informare, pentru a explica opiniile si pentru a raspunde intrebarilor referitoare la planurile administratiei.
Una dintre caracteristicile impartasite de intalnirile publice este ca astfel de evenimente sunt deschise pentru oricine doreste sa participe. Un element este acela ca administratiile anunta din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, invita pe toti cetatenii interesati sa participe si fac eforturi sa se asigure ca grupurile de interes sunt informate despre acest eveniment. Oficialii responsabili trebuie sa stie ca intalnirea trebuie sa aiba loc acolo si atunci cand este convenabil pentru cetatenii care doresc sa participe. Dupa terminarea intalnirii, un rezumat al celor intamplate trebuie sa fie pus la dispozitia publicului, cu suficiente detalii pentru a fi folositor celor care nu au putut participa. Intalnirile publice sunt cele mai flexibile si mai functionale formate pentru realizarea schimbului de informatii intre administratia locala si cetateni.
O intalnire publica se poate realiza cu un numar relativ redus de participanti - un reprezentant al administratiei si cativa cetateni, sau, cu un numar mare de participanti - un comitet al reprezentantilor, sau membrii ai consiliului local si zeci sau sute de cetateni. Indiferent daca este vorba de o participare redusa sau numeroasa, intalnirea publica are urmatoarele caracteristici:
reprezentantii administratiei locale au posibilitatea de a educa publicul in legatura cu o anumita problema - care ar putea sa fie, de exemplu, bugetul, un program nou, ori aprobarea contributiilor dezvoltarii economice;
reprezentantii administratiei au posibilitatea de a auzi parerile membrilor interesati ai publicului despre problemele importante cu care se confrunta, si de a castiga idei care vor ajuta in procesul decizional sau vor furniza perspective care vor ajuta managementul administratiei;
publicul are sansa sa-si exprime opiniile si, probabil, influenteaza cursul planurilor administratiei locale;
atat reprezentantii administratiei cat si publicul au posibilitatea de a clarifica schimbul de pareri si opinii, iar prin acest proces se educa unii pe ceilalti.
Focus-grupurile (interviurile de grup) sunt intalniri interactive facilitate, cu grupuri mici de cetateni. Moderatorul lor conduce participantii la discutii printr-un set de intrebari despre un anumit subiect. Cetatenii sunt invitati sa ia parte la astfel de discutii in grup si numai cei invitati pot participa, pentru ca focus-grupurile nu sunt intalniri deschise. Initial, sunt 7-12 participanti care provin dintr-o anumita categorie sociala sau un grup de interes (ex. profesori, pensionari, membrii ai unor asociatii de proprietari, studenti, tinere mame, etc.). Participantii sunt rugati sa ia parte la o discutie care se structureaza pe un set de intrebari - "chestionar".
Sondajele de opinie sunt folosite pentru a descoperi realitatile (incluzand atitudini si pareri) despre membrii unei categorii a populatiei. Sondajele pot fi instrumente importante in planificarea bugetelor administratiei, pentru investitii si dezvoltare economica. De exemplu, printr-un sondaj pot fi intreabati cetatenii despre nivelul lor de satisfactie fata de serviciile administratiei, ca de exemplu repararea strazilor, curatenie, iluminatul public, spatiile publice, colectarea deseurilor, dezapezire, supravegherea cainilor vagabonzi, transportul public, etc. Unele sondaje pot evalua opinia generala a cetatenilor cu privire la importanta fiecaruia dintre aceste servicii.
Audierile publice si dezbaterile publice
sunt intalniri care faciliteaza schimbul de informatii intre
reprezentantii administratiei si cetatenii
interesati. Reprezentantii administratiei trebuie sa
realizeze aceste intalniri intr-un mod creativ si trebuie ales sau conceput
un format prin care cea mai buna forma sa corespunda
scopului intalnirii si nevoilor cetatenilor. Audierile publice sunt de obicei mult
mai formale decat intalnirile publice. O audiere publica este
caracterizata prin ascultarea atenta, de catre alesi, a
opiniilor exprimate de cetatenii participanti la audiere. O
audiere publica este de obicei organizata atunci cand
administratia are un plan, se ocupa de
Insa participarea cetateneasca este ceva mai mult decat instituirea de instrumente si de mecanisme. Participarea cetateneasca poate fi consolidata doar daca noile mecanisme si instrumente sunt acceptate si folosite la scara larga de catre cetateni, si daca se considera ca imbunatatesc calitatea vietii, consolideaza increderea si dezvolta o viziune pozitiva cu privire la dezvoltarea comunitati
Avantajele participarii cetatenesti sunt numeroase:
participarea sporita implica o mai mare democratie, conduce la calitate, ofera o mai mare legitimitate democratica administratiei locale;
societatea civila incepe sa aiba o natura participativa;
participarea sporita pune la dispozitie o noua marca de cetatean implicat si responsabil pe plan local.
Din perspective punerii in practica a politicii, participarea cetateneasca are urmatoarele consecinte:
va spori posibilitatea punerii in practica sau a durabilitatii noilor politici;
va sprijini garantarea unei capacitati sporite de reactie la nevoile participantilor, ceea ce va conduce la o compatibilizare mai mare dintre nevoi si solutii privind politicile;
participarea sporeste sprijinul, legitimitatea, transparenta si capacitatea de reactie a fiecarei politici;
participarea conduce la o calitate mai buna a serviciilor locale.
Pasii si masurile de incurajare a participarii publice directe la procesul de luare de decizii si gestionarea chestiunilor locale sunt:
promovarea dialogului dintre cetateni si reprezentantii locali prin organizarea de conferinte, seminarii sau construirea unei pagini web bine puse la punct etc;
intelegerea, prin intermediul sondajelor si al discutiilor, a punctelor forte si slabe ale diferitelor instrumente de participare a cetatenilor la procesul de luare de decizii;
utilizarea la maximum a noilor tehnologii ale informatiei si comunicatiei, si luarea de masuri pentru a asigura ca autoritatile locale si alte organisme publice utilizeaza (in plus fata de metodele traditionale care au inca o valoare insemnata, Cum ar fi avizierele sau brosurile publice) intreaga serie de instrumente de comunicare disponibile (pagini de web interactive, transmisii media multi-channel etc);
utilizarea la maximum a formelor deliberative de luare de decizii, cum ar fi cele care implica schimbul de informatii si opinii: reuniunile publice ale cetatenilor, juriile cetatenilor si diferite tipuri de forumuri, comitete publice a caror functie este sa consilieze sau sa faca propuneri, mese rotunde, sondaje de opinie etc;
introducerea, sau daca este necesar, imbunatatirea legislatiei/reglementarilor care prevad petitii/ motiuni, propuneri si sesizari inaintate de cetateni autoritatilor locale;
sa se dezvolte mecanisme sistematice de feed-back, pentru a-i implica pe cetateni in evaluarea si imbunatatirea conducerii locale;
sa se asigure ca participarea directa are un impact real asupra procesului de luare de decizii, ca cetatenii sunt bine informati cu privire la impactul participarii lor si ca pot vedea rezultatele tangibile. E putin probabil ca participarea care este pur simbolica sau utilizata pentru a acorda legitimitate deciziilor pre-stabilite sa castige spijinul publicului. Cu toate acestea, cand fac oferta, autoritatile locale trebuie sa fie cinstite fata de public in ceea ce priveste limitarea formelor de participare directa si sa evite sa dea nastere unor exagerari fata de posibilitatea de a se ocupa de diferitele interese care pot exista, in special in situatia in care se iau decizii cu privire la conflicte de interese sau cu privire la rationalizarea resurselor.
Participarea cetateneasca nu este niciodata un scop in sine. Este una dintre valorile cheie ale democratiei. Iar scopul sau final este imbunatatirea vietii cotidiene a cetatenilor. Prin intermediul unei transparente crescute a administrarii afacerilor locale, al consolidarii increderii in administratie si al unor servicii mai bune la costuri mai scazute.
Consilii Consultative Cetatenesti - modele de buna practica.
Exemplul administratiei publice locale din Timisoara (Romania) si Villeneuve d Ascq (Franta)
Infiintarea consiliilor de cartier face parte dintr-o strategie de implicare a cetatenilor in viata comunitatii, in gasirea de solutii optime pentru imbunatatirea serviciilor publice.
Primele consilii consultative de cartier au aparut in Franta, apoi acest model a fost preluat si de administratia locala din Romania. In cele ce urmeaza vom prezenta C.C.C. din orasul Villeneuve d'Ascq si cel mai bun exemplu din Romania, pana la ora actuala, C.C.C. din Timisoara.
Villeneuve d'Ascq este un oras in Franta, in departamentul Nord, in regiunea Nord-Pas de Calais. Este unul dintre orasele limitrofe ale orasului Lille, are 62.400 locuitori si o suprafata de 27,76 km2. Timisoara este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis din regiunea istorica Banat, vestul Romaniei. La 1 ianuarie 2008, avand 312,4 mii de locuitori era al doilea oras ca populatie din Romania.
Legea privind democratia proximitatii aparuta in Franta in anul 2002 a facut obligatorie infiintarea Consiliilor de Cartier pentru orasele mai mari de 80.000 de locuitori. Chiar daca pentru Villeneuve d'Ascq aceasta lege nu este obligatorie, orasul avand cu aproximativ 15.000 de locuitori mai putin decat numarul stipulat in lege, la nivelul municipalitatii s-a decis infiintarea consiliilor de cartier datorita rolului lor important in dezvoltarea unei bune relatii dintre cetateni si autoritatile publice locale. Municiplaitatea din Villeneuve d'Ascq a eloborat Carta Consiliilor de Cartier care cuprinde princiipile fundamentale, rolul, componenta si functionarea unui consiliu de cartier.
In
Romania, nici o lege centrala nu impune infiintarea consiliilor
consultative. Pentru orasul
Consiliul de Cartier este un loc al dezbaterilor, colaborarii intre locuitorii orasului si alesii municipali care determina cresterea interesului cetatenilor pentru viata cartierului si implicarea in derularea proiectelor care vor contribui la dezvoltarea acestuia.Cei mai buni cunoscatori ai problemelor fiecarui cartier al orasului sunt chiar cei care locuiesc in acele zone. Ei stiu cel mai bine nevoile acelui cartier: noi locuri de joaca pentru copii, iluminat stradal deficitar, strazi de reparat etc. De aceea este nevoie de o permanenta colaborare intre municipalitate si C.C.C. Daca pana acum, la intalnirile organizate de primar cu cetatenii, erau expuse, in generale, problemele personale ale cetatenilor, aceste consilii au rolul de a identifica problemele comunitatii.Obiectivul implementarii proiectului C.C.C. a fost cresterea gradului de implicare a cetateanului atat la nivelul procesului decizional, cat si in organizarea de evenimente in cartiere, prin atragerea lui in a participa direct ca membru in consiliu la dialogul cu reprezentantii administratiei. Operational, prin crearea consiliilor consultative s-a urmarit cresterea gradului de informare a cetateanului din cartier asupra lucrarilor ce urmau sa se execute in zona sa de interes. Totodata, reprezentantii municipalitatii prezenti la intalnirile cu cetatenii preiau de la acestia propunerile lor cu privire la cum trebuie sa arate o anumita strada, un anumit loc de joaca, un anumit parc etc, incercand sa le coreleze - si in functie de factorul cost - cu planurile municipalitatii. De asemenea, atat strategic, cat si operational, s-a mai urmarit cresterea nivelului de coeziune sociala la nivelul comunitatilor. Prin participarea cetatenilor din diverse categorii sociale, de varsta, profesionale, la intalnirile din cartiere sau la organizarea si derularea evenimentelor proprii in cartiere, oamenii se cunosc intre ei, fac schimb de idei si pareri, socializeaza si dezvolta relatii interpersonale. Beneficiile pe termen lung se pot vedea in crearea de noi proiecte care sa le aduca imbunatatirea calitatii vietii.
In ceea ce priveste modul de functionare, Consiliul Local Timisoara, la propunerea executivului Primariei a votat Hotararea nr. 240/2003 care ofera un Regulament orientativ de functionare al Consiliilor Consultative de Cartier (C.C.C.). Poate fi membru al C.C.C. orice cetatean cu domiciliul in Timisoara, cu varsta minima de 18 ani. Numarul minim de membri este 7, iar cel maxim este de 50, munca depusa de acestia fiind voluntara. C.C.C. va avea un birou alcatuit din 1 presedinte, 1 vicepresedinte si 1 secretar care organizeaza activitatea consiliului.C.C.C. se reunesc cel putin trimestrial iar prezenta membrilor la sedinte este obligatorie. Absenta nemotivata de la 3 sedinte consecutive conduce la inlocuirea persoanei in cauza cu un alt voluntar. Membrii C.C.C. vor lucra numai pentru binele comunitatii si vor fi implicati in procesul de luare al deciziilor, vor fi cei care vor incuraja initiativa locala si vor promova propunerile cartierului pentru a se materializa prin hotarari de Consiliu Local.Membrii C.C.C. vor depune o activitate de reprezentare a intereselor cetatenilor dintr-un cartier si vor avea o atitudine constructiva, de colaborare cu Consiliul Local si institutiile implicate in asigurarea serviciilor publice. Sedintele C.C.C., conduse de presedinte, pot fi publice. Fiecare consiliu va incerca sa aiba, cel putin o data pe an, o sedinta deschisa locuitorilor din cartier, pentru a face cunoscuta componenta consiliului si pentru a raporta starea de avansare a diferitelor lucrari. C.C.C. este convocat de presedinte cu cel putin 10 zile inaintea sedintei. Convocarea se poate face in scris, prin intermediul postei, telefonic, cu ajutorul mass-media sau al altor mijloace de publicitate, cu sprijinul reprezentantilor Primariei. Convocarea este insotita de ordinea de zi a sedintei. Ordinea de zi este stabilita de biroul C.C.C. pe baza propunerilor retinute la precedenta sedinta a C.C.C.
Membri C.C.C. sunt voluntari, nu beneficiaza de retributie si nici de alte facilitati (abonament R.A.T.T., legitimatii etc.). Ei lucreaza numai pentru binele comunitatii si sunt implicati in procesul de luare a deciziilor, sunt cei care incurajeaza initiativa locala si promoveaza propunerile cartierului pentru a se materializa prin hotarare de Consiliu Local.
Sedintele C.C.C., conduse de presedinte, sunt publice. Procesul-verbal al sedintei C.C.C. este redactat de secretar, semnat de presedinte si prezentat membrilor consiliului cu ocazia urmatoarei sedinte. De asemenea, este transmis reprezentantilor Primariei, in termen de cinci zile de la desfasurarea sedintei. Procesele-verbale sunt accesibile oricarei persoane care le solicita.
Pentru a favoriza colaborarea intre C.C.C. este creat un Grup de Legatura permanent. Fiecare C.C.C. isi desemneaza doi dintre membri sa-l reprezinte in Grupul de Legatura. Fiecare delegat este ales pentru aceeasi perioada ca si membrii C.C.C. (3 ani). Grupul de Legatura se reuneste de trei ori pe an, la inceputul, la mijlocul si la sfarsitul anului, in prezenta Primarului Municipiului Timisoara, pentru a discuta despre activitatea C.C.C., daca este cazul pentru a propune modificari in functionarea C.C.C, si pentru a evalua stadiul investitiilor propuse anual catre municipalitate pentru fiecare cartier in parte. Propunerile, sugestiile si sesizarile C.C.C. sunt analizate de compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Timisoara. Aceste informatii vor fi folosite la luarea deciziilor privind viata comunitatii.
Consiliul Local Timisoara a hotarat ca fiecarui Consiliu Consultativ de Cartier i se vor aronda intre 1-3 consilieri locali, in functie de marimea C.C.C. Arondarea se va face printr-o hotarare separata a Consiliului Local.
C.C.C. pot colabora si cu alte organisme, organizatii, asociatii si fundatii, in realizarea obiectivelor pe care si le propun.
La Villeneuve d'Ascq, C.C.C. este format din 21 de consilieri alesi de locuitorii cartierului,iar alegerile au loc o data la 3 ani. Poate fi membru al C.C.C. orice persoana majora care are domiciliul stabil in cartierul respectiv. Locuitorii alesi se numesc consilieri de cartier. Lista consilierilor de cartier este validata de consiliul local si poate fi, in caz de posturi vacante, reactualizata o data la 6 luni, la cererea C.C.C.
Pentru buna functionare, C.C.C. are sprijinul Serviciului Viata Cartierului din cadrul primariei.
Membrii de drept ai C.C.C. sunt:
un secretar - care primeste delegatie de la primar si asigura legatura dintre consilierii de cartier si municipalitate;
consilierii de cartier;
reprezentantii asociatiilor, ong-urilor care isi desfasoara activitatea in cartier.
Sedinta de lucru C.C.C. Breucq, Villeneuve d'Ascq, decembrie 2008
C.C.C. este deschis colaborarii cu toti actori sociali din cartier: agenti economici, profesori, cadre sanitare etc. Un consilier este demis dupa 3 absente nemotivate de la dezbaterile, intalnirile, grupurile de lucru ale consiliului. Participarea la sedintele consiliului este gratuita, benevola si individuala. C.C.C. isi, alege prin vot secret si liber exprimat un presedinte si un vicepresedinte .
Spre deosebire de
C.C.C. organizeaza minim 3 sedinte publice anuale. Membrii sunt convocati cu minim 15 zile inainte de data stabilita. Sedintele nu sunt valabile daca nu sunt prezenti jumatate din numarul consilierilor. In acest caz, presedintele convoaca noua sedinta dupa 3 zile. Membrii consiliului se pot imparti in comisii sau grupuri de lucru pe diverse teme. Acestea sunt deschise locuitorilor sau persoanelor care isi desfasoara activitatea in cartier. Rezultatele dezbaterilor din grupurile de lucru sunt facute cunoscute tuturor membrilor C.C.C. Membrii hotarasc ordinea de zi, calendarul sedintelor. Sedintele sunt publice iar
la sfarsitul fiecarui an se elaboreaza un raport anual de activitate supus dezbaterii in sedinta publica a C.C.C. (se supun atentiei si obiectivele pentru anul viitor) si apoi este prezentat muncipalitatii.
In caz de subiecte comune mai multor cartiere, poate fi organizata o sedinta comuna de lucru pentru mai multe cartiere. C.C.C. poate elabora un regulament propriu de functionare interna care completeaza si stabileste modalitatile de functionare si raporturile cu municipalitatea.
Secretariatul este asigurat de reprezentantul Serviciului Viata Cartierului si consta in trimiterea invitatiilor, afisarea informatiilor, organizarea reuniunilor. C.C.C. poate face apel la serviciile municipale pentru a obtine suportul propunerilor facute.
Atat in Romania cat si in Franta C.C.C. nu pot interveni direct in deciziile Consiliului Local, ele avand doar un rol consultativ.
C.C.C. din Villeneuve d'Ascq contribuie la gestionarea vietii de cartier in urmatoarele domenii:
circulatie, semnalistica;
spatii verzi, curatenie, mediul inconjurator;
drumuri, trotuare;
transportul public;
sport si viata culturala;
viata sociala, tineri, viata femeilor, securitate.
C.C.C.dezbate problema traficului in cartierul Brecq
Atat in Franta cat si in Romania rolul centrelor de cartier este urmatorul :
contribuie la informarea continua a locuitorilor asupra proiectelor ce se desfasoara in cartierul lor;
asigura unitatea intre realizarile municipalitatii si nevoile cartierului;
permite locuitorilor sa avizeze proiectele ce urmeaza a fi demarate de municipalitate;
propune proiecte de interes general si initiaza actiuni menite sa amelioreze viata cartierului;
transmite consilierilor locali preocuparile cetatenilor sub forma interpelarilor sau propunerilor;
participa la evaluarea proiectelor si actiunilor demarate de municipalitate.
Cele 18 consilii de cartier din
in C.C.C. este interzisa orice forma de prozelitism pe plan politic, sindical sau religios;
C.C.C. are capacitatea de a se autosesiza cu privire la subiectele care-i preocupa pe locuitorii cariterului, cum ar fi linistea publica, scolile, amenajarea spatiilor verzi etc.
activitatea consilierilor de cartier este voluntara si benevola si pusa in slujba interesului general;
consiliul de cartier are un rol consultativ.
In cursul celor cinci ani de functionare a consiliilor consultative de cartier din Timisoara s-au realizat peste 100 de intalniri cu cetatenii la scolile din cartier, au fost invitati si au dat lamuriri locuitorilor despre problemele ridicate primarul Gheorghe Ciuhandu, viceprimarii, directori si functionari din cadrul Directiilor Edilitara, de Urbanism, Patrimoniu, Directiei de Dezvoltare, Directiei Comunicare, Centrului de Asistenta Sociala, Politiei Comunitare, Politiei de proximitate. S-au facut prezentari legate de proiectele concrete ale municipalitatii: lucrari la drumuri si canalizare, construirea unor piete noi, reabilitarea blocurilor vechi si a cladirilor istorice, imbunatatirea calitatii spatiului urban. Au fost centralizate de Biroul Relatii Publice si s-au dat raspunsuri la peste 200 de propuneri ale consiliilor consultative cu privire la probleme identificate in zonele pe care le reprezinta. Au fost trimise sute de invitatii de catre Biroul Relatii Publice spre membrii consiliilor, vizand participarea la intalnirile publice. S-au organizat intre 10 si 15 dezbateri publice anual unde, ocazional, in functie de temele discutate, au fost prezenti reprezentantii cetatenilor din cartiere.S-au derulat pana la mijlocul anului 2008 opt intalniri trimestriale/anuale intre conducerea Primariei si consilii, pentru evaluarea programelor investitionale.
parc amenajat zilele cartierului
A fost purtata corespondenta telefonica si prin posta electronica, discutii la sediul municipalitatii, intre functionarul desemnat pentru relatia cu consiliile si reprezentantii acestora, in urma carora cetatenii au fost informati direct cu privire la stadiul unor lucrari tehnice in cartiere. S-au derulat doua sarbatori de cartier in 2006 si sase in 2007, in organizarea si mediatizarea lor fiind implicata Primaria, Casa de Cultura si Consiliul Local Timisoara. Au fost tiparite si distribuite doua editii din brosura informativa "Consiliul de cartier". S-au organizat conferinte de presa unde s-au prezentat rezultatele activitatii organizatiilor de cetateni. S-au publicat zeci de comunicate de presa referitoare la intalnirile consiliilor si rezultatele acestora, precum si zeci de articole in publicatia lunara a Primariei Timisoara, "Monitorul". Membri ai consiliilor si functionari din Primarie au fost invitati la emisiuni radio si TV unde si-au prezentat proiectul. O televiziune locala si un ziar local au derulat in 2006 o campanie de informare asupra specificului problemelor din cartiere, in emisiunile saptamanale de-a lungul celor patru luni ale proiectului si in articolele publicate fiind invitati sa isi exprime opiniile reprezentantii cetatenilor si ai Primariei. S-au realizat de catre Primarie fotografii si filme ale evenimentelor organizate de cetateni in cartiere. Ca urmare a consultarii cetatenilor, au fost realizate o serie de lucrari de infrastructura si de amenajare a spatiilor verzi in cartiere, dar si lucrari majore de investitii. Spre exemplu in anul 2008, la propunerea si/sau cu consultarea consiliilor de cartier s-au realizat: pe partea de mediu, proiecte si lucrari in valoare de 400.000 de euro (studii economice pentru amenajarea de locuri de joaca, spatii verzi si parcari ecologice, ecologizarea unor lacuri, modernizarea unor parcuri); pe partea de drumuri - reparatii capitale in trei cartiere rezidentiale, au fost modernizate bulevarde si strazi din cartiere, valoarea investitiilor fiind de 2.750.000 de euro; in patru cartiere au fost continuate lucrarile la retelele de apa si canalizare, valoarea totala a acestora fiind de 2.250.000 de euro. S-au efectuat studii pentru extinderea a doua retele de mijloace de transport in comun, cu suma de 28.500 de euro. Au fost realizate lucrari de reparatii la trei lacase de cult si au fost sustinute financiar opt sarbatori ale cartierelor, suma totala investita de municipalitate ridicandu-se pe aceasta latura de cultura-social la 80.000 de euro. In bugetul pentru anul 2008 au fost prevazuti 1.500.000 de euro pentru studii si lucrari de renovare a cladirilor din cartierele istorice ale orasului, studii privind reabilitarea urbana a zonelor istorice si reconstructia si modernizarea uneia dintre cele mai mari piete agroalimentare ale orasului, proiecte derulate de asemenea cu informarea/consultarea consiliilor consultative de cartier.
Desfasurarea proiectului C.C.C. nu s-a facut fara obstacole, atat in Franta cat si in Romania legate de modul de organizare al intalnirilor in cartiere - la inceput, acestea se desfasurau fara o tematica anume, nefiind posibila o abordare eficienta a problemelor. Pe de alta parte, un numar prea redus sau prea mare de cetateni prezenti impiedicau desfasurarea in conditii bune a sedintei respective. Multitudinea de probleme supuse rezolvarii facea ca si in interiorul Primariei comunicarea sa fie uneori dificil de realizat. Obstacolele au fost abordate pe ideea concentrarii asupra unor tematici anume si a preluarii si incercarii de rezolvare a aspectelor sesizate pe segmente si in etape, cu implicarea celor direct responsabili de chestiunile respective (inclusiv regii autonome si societati subordonate Consiliului Local).
Implementarea acestui proiect a aratat faptul ca doar o comunicare adecvata intre administratie si cetateni ca reprezentanti ai consiliului de cartier, pe de o parte, si intre consiliul de cartier si cetatenii pe care ii reprezinta, pe de alta parte, poate duce la rezolvarea unor probleme din comunitate si chiar a conflictelor aparute. Apoi, colaborarea cu societatea civila este esentiala in mediatizarea activitatii consiliilor, dar si in constientizarea acestora asupra rolului pe care il au de jucat. Nu in ultimul rand, interesul mass-media asupra problematicii consiliilor trebuie stimulat permanent, pentru a dezvolta o imagine corespunzatoare a activitatii reprezentantilor cetatenilor in cartiere.
Preluand modelul fracez, dar si cel implementat de autoritatile locale din Timisoara, responsabilii primariei Medias5 si Iasi vor incerca in perioada urmatoare sa dezvolte modelul consiliilor consultative de cartier.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor intrunita in 12.02.2007 a dat aviz negativ propunerii de infiintarea a consiliilor consultative de cartier deoarece poate produce confuzie in primul rand prin considerarea cartierelor ca fiind subdiviziuni ale municipiilor, ceea ce ar contraveni textului de la litera h) a alin.(2) al articolului 1 din Legea nr.215/2001, si in al doilea rand prin considerarea consiliilor consultative de cartier ca fiind asimilate autoritatilor administratiei publice locale, cu atat mai mult cu cat, conform propunerii legislative, modul de organizare si functionare al acestora ar urma sa fie stabilit in baza unui regulament aprobat prin hotarare a Consiliului Local. Apoi, potrivit art.1201 din Legea 215/2001 recunoaste posibilitatea cetatenilor de a propune consiliilor locale si consiliilor judetene pe a caror raza domiciliaza, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarare, iar art.43 alin.(1) din aceeasi lege consacra dreptul acestora de a participa la sedintele consiliului local. Totodata, este necesar de precizat si faptul ca legea fundamentala garanteaza dreptul cetatenilor de a se asocia liber, conform prevederilor art.40 alin.(1). Prin urmare, cetatenii sunt liberi sa se organizeze si sa infiinteze consilii consultative la nivel de cartier, insa regulamentul de organizare si functionare al acestora nu poate fi aprobat de consiliile locale, nefiind subordonate acestora.
Implementarea proiectului centre
consultative de cartier nu s-a facut fara a intampina obstacole
nici in Franta, chiar daca a existat sprijinul
autoritatilor centrale prin legislatia adoptata.
Reprezentantii primariei
CENTRE DE CARTIER IN
MUNICIPIUL
3.1.Etapele implementarii proiectului Centre de Cartier in Municipiul Iasi studiu de caz
1.Initiator/beneficiari/parteneri
Initiator:Primaria
Municipiului
Partener:Primaria Villeneuve d'Ascq
Beneficiari:cetatenii Municipiului Iasi
2.Problema identificata
Municipiul se intinde pe o suprafata de 93.91 km si are o populatie de 320.789 locuitori,aspecte care ingreuneaza gestionarea doar de la centru ( sediul Primariei Municipiului Iasi) a problemelor comunitatii.Pentru a veni in intampinarea nevoilor cetatenilor si a fi cat mai aproape de zona unde isi au domiciliul,Primaria Municipiului Iasi a deschis patru centre de cartier,in august 2008 a demarat lucrarile de amenajare pentru cel de-al cincilea centru de cartier si studiaza posibilitatile pentru alte doua centre.
3.Scopul si incadrarea proiectului in functie de documentele programatice
Infiintarea centrelor de cartier face parte dintr-o strategie de implicare a cetatenilor in viata comunitatii,in gasirea de solutii optime pentru imbunatatirea serviciilor publice.Centrele de cartier au ca scop aducerea administratiei cat mai aproape de cetatean,fiind un exemplu de descentralizare a seviciilor dar,in acelasi timp si de eficienta si promptitudine.
4.Obiective generale si specifice ale proiectului
Obiective generale
-imbunatatirea administrarii comunitatii
-dezvoltarea relatiilor sociale
-favorizarea interesului iesenilor pentru serviciile si proiectele locale
-descentralizarea serviciilor practicate de Primarie,la nivelul comunitatii urbane,prin crearea unor entitati administrative la nivelul fiecarei zone de cartiere
-implementarea principiului european al democratiei participative,prin stabilirea unui parteneriat civic local intre autoritate si comunitate.
5.Durata implementarii
Proiectul a demarat in octombrie 2005,fiind extins in 2007.Implementarea continua si in prezent ,date fiind solicitarile din partea cetatenilor pentru a deschide noi centre de
cartier si in alte zone periferice ale orasului.
6.Resurse implicate
-Resurse financiare:segmental de implementare-amenajare 60.000 RON
-Resurse umane:cate 3 persoane pe fiecare centru de cartier(un inspector de specialitate la ghiseul de relatii cu publicul,un functionar la ghiseul incasari taxe locale,un agent de la Politia Comunitara).Centrele de cartier sunt coordonate de un sef de birou(Biroul democratie participativa locala).
Din punct de vedere logistic:sistem informatic conectat la retea internet,cu contact public prin e-mail ,telefon,mobilier si elemente de identitate vizuala (totem,aviziere).
Fiecare centru de cartier are o sala de relatii cu publicul (componenta de descentralizare a activitatilor autoritatii publice locale) si o sala de consultanta cetateneasca(componenta de democratie participativa la nivelul fiecarui cartier).
Centrele de cartier functioneaza la program de lucru obisnuit,8 ore pe zi,5 zile pe saptamana,cu exceptia zilei de joi,cand se lucreaza 10 ore pe zi.
7.Scurta descriere a bunei practici
Proiectul in 4 etape:
Martie 2005-Vizita primarului Iasului la Villeneuve d'Ascq(Franta)
Domnul Gheorghe Nichita,primarul Iasului si domnul Jean Michel Stievenard,primarul
Villeneuve d'Ascq,au pus bazele unei cooperari in mai multe domenii,printre care se regaseste
si cel al bunelor practici in democratia participativa,prin crearea de centre de cartier in Iasi,dupa modelul francez al primariilor de cartier si al consiliilor consultative de cartier.
Organizarea sesiunii de achizitii publice pentru lucrarile de amenajare a primelor 3 centre.Integrarea noii structuri administrative,sub titulatura Biroul de Democratie Participativa Locala,in Serviciul Centru de Informatii pentru Cetateni,din cadrul Directiei de Comunicare.
Vizita consultantului de la Villeneuve pentru concretizarea detaliilor tehnice si administrative privitoare la implementarea proiectului.
Martie 2006-Extinderea proiectului
Consiliul local Iasi aproba locatia viitorului Centru de Cartier Alexandru cel Bun,noul centru completeaza reteaua existenta,formata in cartierele Nicolina,Pacurari si Tatarasi.
Organizarea concursului de angajare a personalului din cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala.
August 2006-Debutul propriu-zis al activitatii in primele 3 centre.
8.Rezultate
-A crescut gradul de multumire in randul cetatenilor;
-S-a imbunatatit serviciul catre clienti.Centrele de cartier sunt conectate la reteaua Primariei(produsul practic al descentralizarii),motiv pentru care cetatenii nu mai sunt nevoiti sa se deplaseze la sediul central al primariei pentru a solicita informatii,pentru a depune documente sau pentru a plati taxele si impozitele.
-Simplificarea procedurilor administrative si reducerea birocratiei.Pentru eliberarea autorizatiilor,avizelor,cetatenii se prezinta la centul de cartier si primesc documentele solicitate in termenul prevazut de lege.
-Cetatenii pot trimite propuneri,sesizari,reclamatii si in format electronic,fiecare centru de cartier avand adresa de e-mail.Inspectorul de la relatii cu publicul se ocupa de gestionarea si rezolvarea acestora.
-S-a redus timpul alocat de cetateni pentru a-si indeplini obligatiile fata de municipalitate,cum ar fi plata taxelor si impozitelor
-Punerea la dispozitia cetatenilor a informatiilor,in conformitate cu legislatia actuala.
9.Activitati desfasurate
-Audiente
Fiecare Centru de Cartier dispune de o sala de sedinte unde au loc diferite intalniri intre cetateni si edilii municipalitatii.Tot aici,directorii din cadrul Primariei Iasi sustin audiente,prin rotatie,in fiecare joi,intre orele 16.00 si 18.00. . Inca de la infiintarea centrelor, in anul 2006, conducerea Politiei Comunitare a aflat doleantele cetatenilor organizand impreuna cu inspectorii de la centrele de cartier sedinte lunare.
Au fost incepute si audientele sustinute de catre serviciile subordonate Primariei.
-Colaborare cu diferite institutii sau ong-uri
In anul 2007, Primaria a demarat proiectul "Liderii comunitatii ,comunitatea liderilor" impreuna cu Fundatia Serviciilor Sociale "Bethany".Scopul acestui proiect a fost acela de a crea un grup de initiativa locala format din lideri comunitari,care sa contribuie la ameliorarea fenomenului de excluziune sociala prin realizarea unei comunicari eficiente intre toti membrii comunitatii si autoritatile locale,dar si implicarea activa in solutionarea problemelor intampinate de familiile defavorizate(familii cu multi copii,familii dezorganizate,familii monoparentale,familii sarace).
Impreuna cu Directia de Asistenta Comunitara si Agentia Nationala Antidrog au avut loc,la centrele de cartier ,o serie de activitati de informare si prevenire a populatiei cu privire la pericolele traficului si consumului de droguri,cu prilejul Saptamanii Antidrog si a Zilei Internationale Antidrog.Aceasta colaborare va continua prin implicarea in desfasurarea proiectului intitulat "Reteaua Interinstitutionala Antidrog-un model de actiune pentru protectia copilului impotriva consumului de droguri " initiat de catre Organizatia Salvati Copiii Filiala Iasi si Agentia Nationala Antidrog.
-Activitati uzuale
- Informarea cetatenilor cu privire la serviciile oferite de Primarie;
- Asistarea cetatenilor pentru rezolvarea problemelor aflate in competenta Primariei si a Consiliului Local;
- Indrumarea cetatenilor spre institutiile si organizatiile abilitate sa-i ajute, pentru probleme ce nu sunt de competenta Primariei;
- Asigurarea prevederilor Legii 544/2001 privind accesul liber la informatiile de interes public;
- Asigurarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparenta decizionala;
- Aplicarea prevederilor Legii 27/2002 privind rezolvarea cererilor si reclamatiilor;
- Asigurarea primirii, inregistrarii si eliberarii documentelor, precum si a eliberarii formularelor tipizate, cetatenilor care solicita acte administrative;
- Gestionarea apelurilor si rezolvarea urgenta a problemelor cetatenilor;
- Organizarea sedintelor de consultare cetateneasca in Centrele de Cartier - edilii municipiului cu reprezentantii din cartier (Consiliu de Cartier);
- Gestionarea si monitorizarea propunerilor stabilite in sedintele de cartier;
- Realizarea activitatilor de consultare a cetatenilor prin chestionare, referitor la serviciile oferite de Primarie;
Incasarea taxelor, impozitelor locale si amenzilor.
10.Lectii invatate si riscuri/bariere identificate si depasite
-Mentalitatea cetatenilor ca problemele lor se pot rezolva doar daca se prezinta la sediul central al institutiei ,bariera care a fost depasita prin promovarea centrelor de cartier,profesionalismul angajatilor,promptitudinea cu care s-au solutionat solicitarile cetatenilor.
-Solicitarile cetatenilor de a deschide mai multe centre de cartier.Astfel, Primaria Municipiului Iasi a deschis in data de 26 noiembrie 2008 un nou Centru de Cartier, aflat pe Bulevardul Poitiers. Acesta este cel de-al cincilea centru de acest fel din Iasi, pentru anul 2009 municipalitatea avand in plan deschiderea centrelor din Copou si Galata.Pentru centrul de cartier Copou se are in vedere colaborarea cu asociatiile studentesti,tinand cont ca Universitatea "Al.I.Cuza" si Universitatea "Ion Ionescu de la Brad" isi au sediul in aceasta zona.
Pentru realizarea dezideratului de transparenta in cadrul procesului de integrare a Romaniei in tendintele europene si mondiale este important ca institutiile publice sa formuleze si sa puna in practica o strategie coerenta de comunicare si relatii publice.
Primaria
municipiului
respectarea dreptului la informatie;
-cresterea gradului de transparenta decizionala;
-descentralizarea unor activitati - "PRIMARIA DIN CARTIERUL TAU";
-consultarea si implicarea cetatenilor in procesul decizional;
-comunicarea cu cetatenii - parteneriat pentru buna guvernare a orasului.
3.2. Componenta si activitatea Biroului de Democratie Participativa Locala
Biroul de Democratie Participativa Locala apartine de Centru de Informatii pentru Cetateni ,din cadrul Directiei de Comunicare a Primariei Iasi.El a fost infiintat in octombrie 2005,odata cu integrarea noii structuri administrative in Serviciul Centru de Informatii pentru Cetateni.In martie 2006 s-a organizat concursul de angajare a personalului din acest birou pentru a lucra la Centrele de Cartier ale Primariei.
In Municipiul Iasi exista in prezent 5 Centre de Cartier:in Nicolina, Pacurari, Tatarasi,Alexandru cel Bun si Frumoasa. .In anul 2009 municipalitatea are in plan deschiderea altor 2 centre in cartierele Copou si Galata.Pentru centrul de cartier Copou se are in vedere colaborarea cu asociatiile studentesti,tinand cont ca Universitatea "Al.I.Cuza" si Universitatea "Ion Ionescu de la Brad" isi au sediul in aceasta zona.
Infiintarea centrelor de cartier face parte dintr-o strategie de implicare a cetatenilor in viata comunitatii, in gasirea de solutii optime pentru imbunatatirea serviciilor publice. Centrele de cartier au ca scop aducerea administratiei cat mai aproape de cetatean, fiind un exemplu de descentralizare a serviciilor dar in acelasi timp si de eficienta si promptitudine.
In fiecare din aceste centre lucreaza cate un inspector de specialitate din cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala. Inspectorul se afla la Ghiseul de relatii cu publicul si el reprezinta interfata Primariei in raport cu publicurile sale:contribuabili,platitori de taxe si impozite,ONG-uri,persoane fizice si juridice,alte autoritati locale etc.
Fiecare centru de cartier, ca structura administrativa, are o sala de relatii cu publicul pentru componenta de descentralizare a activitatilor autoritatii publice locale, o sala de consultanta cetateneasca, pentru componenta de democratie participativa la nivelul fiecarui cartier,precum si un ghiseu de incasari a taxelor si impozitelor locale.
Centrele de cartier sunt coordonate de seful Biroului de Democratie Participativa Locala ,doamna Calinciuc Anca-Cristina.
Descrierea celor 5 Centre de Cartier:
1.Centrul de Cartier Tatarasi este situat pe strada Vasile Lupu nr.82
-Informatii se pot obtine si la telefon 0232/277310(de luni pana vineri,in cadrul programului de lucru) sau pe e-mail: tatarasi@primaria-iasi.ro
-Inspectorul de specialitate care reprezinta Biroul de Democratie Participativa Locala in cartierul Tatarasi se numeste Dragomir Ciprian.
2.Centrul de Cartier Nicolina este situat pe strada Petre Tutea nr. 2
-Informatii se pot obtine si la telefon 0232/227517(de luni pana vineri,in cadrul programului de lucru) sau pe e-mail: nicolina@primaria-iasi.ro
Inspectorul de specialitate care reprezinta Biroul de Democratie Participativa Locala in cartierul Nicolina se numeste Bleort Roxana.
.Centrul de Cartier Pacurari este situat pe strada Pacurari nr. 32
-Informatii se pot obtine si la telefon 0232/276787(de luni pana vineri,in cadrul programului de lucru) sau pe e-mail: pacurari@primaria-iasi.ro
Inspectorul de specialitate care reprezinta Biroul de Democratie Participativa Locala in cartierul Pacurari se numeste Popescu Aurelia.
4. Centrul de Cartier Alexandru cel Bun este situat pe strada Tabacului nr. 1
-Informatii se pot obtine si la telefon 0232/253160(de luni pana vineri,in cadrul programului de lucru) sau pe e-mail: alexandru@primaria-iasi.ro
Inspectorul de specialitate care reprezinta Biroul de Democratie Participativa Locala in cartierul Alexandru cel Bun se numeste Ciocoiu Gabriela-Cristina.
5. Centrul de Cartier Frumoasa este situat pe Bulevardul Poitiers nr. 20-22
-Informatii se pot obtine si la telefon 0232/223031 (de luni pana vineri,in cadrul programului de lucru) sau pe e-mail: frumoasa@primaria-iasi.ro
Inspectorul de specialitate care reprezinta Biroul de Democratie Participativa Locala in cartierul Frumoasa se numeste Marian Roxana.
Programul de lucru al Centrului din Frumoasa este asemanator cu al celorlante centre, adica de luni pana vineri intre orele 8.30 si 16.30, exceptie facand ziua de joi, cand orarul Centrului va fi prelungit cu doua ore, de la 8.30 la 18.30. Sambata si duminica centrul va fi inchis, cu exceptia situatiilor speciale, anuntate din timp de catre municipalitate, cum ar fi acordarea de sprijin medical pe timpul gerului sau al caniculei, campanii de ajutorare sinistrati, audiente etc.
Organigrama in care sunt prevazute componenta si activitatile Biroului de Democratie Participativa Locala a fost aprobata in 2006 de Consiliul Local al Municipiului Iasi.
Centrele de Cartier ofera cetatenilor:
1.Servicii de registratura generala si servicii de taxe si impozite locale.
Exista in acest sens doua ghisee: cel pentru Relatii cu publicul si cel pentru Taxe locale.
La ghiseul de relatii cu publicul se desfasoara urmatoarele activitati:
-Primire si eliberare documente (registratura);
-Informarea cetatenilor in mod direct, in scris, prin telefon, pe e-mail si prin materiale informative cu privire la serviciile oferite de Primarie;
-Asistarea cetatenilor pentru rezolvarea problemelor aflate in competenta Primariei si Consiliului Local Municipal;
-Asigurarea inscrierii la audientele primarului, viceprimarilor si secretarului Consiliului Local, Serviciului Juridic, Serviciului Cadastru, Compartiment Aplicare Legea 10, Compartiment Aplicare Legi Fond Funciar;
-Asigurarea prevederilor Legii 544/2001 privind accesul liber la informatiile de interes public
-Asigurarea eliberarii formularelor tipizate cetatenilor care solicita acte normative;
-Indrumarea cetatenilor spre institutiile si organizatiile abilitate sa-i ajute pentru problemele ce nu sunt de competenta Primariei.
La ghiseul taxe locale se incaseaza diverse taxe si impozite locale:
-taxa
de timbru judiciar
-taxa pentru eliberarea cartii de identitate
-taxa stare
civila(casatorie,eliberare certificate de nastere)
-taxa pentru cazier rutier
-taxa pentru scoala de
soferi
-taxa inmatriculare
provizorie
-taxe de registratura
-amenzi(rutiere,Corp
Control,Directia Tehnica a Primariei))
-impozite pe
cladiri,terenuri si mijloace de transport
2.Audiente publice in cadrul Centrelor,in sala de consultanta cetateneasca
Activitatea centrelor de cartier din municipiul Iasi urmareste, pe de o parte, instruirea reprezentantilor Primariei cu privire la cele mai potrivite metode pe care le pot folosi pentru a afla opiniile cetatenilor despre diferite decizii ale Primariei, iar pe de alta, oferirea de asistenta cetatenilor cu privire la rezolvarea problemelor cu care acestia se confrunta.
Cei mai buni cunoscatori ai problemelor fiecarui cartier al orasului nostru sunt chiar cei care locuiesc in acele zone. Ei stiu cel mai bine nevoile acelui cartier: noi locuri de joaca pentru copii, crearea de noi locuri de parcare, iluminat stradal deficitar, strazi de reparat etc. De aceea se organizeaza la fiecare centru de cartier audiente publice cu reprezentantii Primariei si ai Politiei Comunitare .
.Aceste audiente au rolul de a identifica problemele comunitatii.
.Unele din aspectele ridicate primesc raspuns pe loc, altele intra in atentia reprezentantilor Politiei Comunitare sau sunt dirijate catre directiile de specialitate din Primarie.
.Propunerile, sugestiile si sesizarile sunt analizate de compartimentele de specialitate din cadrul Primariei si primesc raspuns in scris in termen de 30 de zile de la data primirii lor.
3.Proiecte demarate in colaborare cu alte institutii si cu societatea civila
-Proiectul "Europa din cartierul tau" s-a desfasurat in perioada 22-25 octombrie 2007, in centrele de cartier Alexandru cel Bun, Nicolina, Pacurari si Tatarasi, precum si in Centrul de Informatii pentru Cetateni. In cadrul acestei actiuni s-a desfasurat o campanie de informare publica, prin distribuirea de fluturasi si o masa rotunda cu tema "Democratia locala europeana la Iasi"cu participarea reprezentantilor Consiliului Local, ai societatii civile, ai mediului universitar si ai mass-mediei iesene. La finalul campaniei, angajatii municipalitatii din centrele de cartier au completat fise de observatie, precizand cu caracter general de aproximare, ponderea categoriilor de varsta, aspectele socio-comportamentale si atitudinile observate la contactul cu cetatenii pe parcursul campaniei de informare. Trebuie precizat ca aceasta campanie nu a avut rolul unui studiu sociologic sau al unui sondaj de opinie si ca poate fi considerata o testare a reactiei unei parti a publicului iesean la un termen nou pentru societatea romaneasca in general - democratia participativa.
-Proiectul "Liderii comunitatii, comunitatea liderilor"s-a desfasurat in anul 2007 in cartierul Nicolina la initiativa Fundatiei Serviciilor Sociale Bethany si a avut drept obiectiv dezvoltarea unui centru social pilot de servicii sociale care sa contribuie la cresterea gradului de incluziune sociala si la eficientizarea comunicarii dintre toti actorii sociali prezenti in cartierul Nicolina al Municipiului Iasi. Grupul tinta al acestui proiect a fost format din 15 lideri comunitari si 20 de familii defavorizate (familii cu multi copii, familii dezorganizate, familii monoparentale, familii sarace) din cartierul Nicolina.Principalele activitati derulate in perioada iunie-decembrie 2007 au fost:
selectarea si evaluarea beneficiarilor;
crearea grupului local de initiativa format din lideri comunitari;
recrutarea, selectarea, evaluarea, instruirea si monitorizarea voluntarilor;
furnizarea de servicii de informare in domeniul asistentei sociale si al drepturilor sociale ale persoanei si servicii de consiliere pentru accesarea resurselor comunitare existente;
servicii directe de asistenta sociala comunitara;
servicii de sprijin comunitar;
activitati de diseminare a proiectului;
colaborarea dintre liderii comunitari, inspectorul de la centrul de cartier Nicolina, asistentii sociali ai Directiei de Asistenta Comunitara, reprezentantii Fundatiei Bethany.
-Proiectul Graffitifest, expozitie permanenta de
arta
Prin aceasta actiune, desfasurata in cadrul Sarbatorilor Iasului, editia a XVI-a 2007, municipalitatea a dorit sa puna la dispozitia celor interesati spatii de manifestare a noului spirit artistic urban, prin organizarea primei expozitii permanente de arta urbana pe cladiri din Romania. Lucrarile de graffiti realizate aici sunt compuse din elemente caracteristice artei urbane de tip graffiti si elemente definitorii pentru Iasi si Europa. Astfel, in Alexandru cel Bun, pot fi vazute Palatul Culturii, Turnul din Pisa, Turnul Eiffel, in Nicolina au fost desenate sigla municipalitatii si logo-ul european "Impreuna", in Tatarasi, statuile Independentei si a lui Mihai Eminescu, iar in Frumoasa, Manastirea Frumoasa si Poarta Brandenburg din Berlin. Intentia municipalitatii este de a introduce aceste lucrari publice intr-un circuit turistic, alaturi de alte elemente marcante pentru traditia Iasului.
Graffitii
-Campanii de colectare a ajutoarelor pentru persoanele defavorizate din zonele inundate. Astfel, in luna septembrie 2007 s-a desfasurat campania "Iasul ajuta Tecuciul" iar in august 2008 campania "Ajutam Moldova de sub ape" cand s-au strans ajutoare pentru persoanele sinistrate din comunele Rachiteni si Stolniceni-Prajescu din judetul Iasi.
- Colaborarea cu institutiile publice si ong-urile.
Impreuna cu Directia de Asistenta Comunitara si Agentia Nationala Antidrog au avut loc la centrele de cartier o serie de activitati de informare si prevenire a populatiei cu privire la pericolele traficului si consumului de droguri, cu prilejul Saptamanii Antidrog si a Zilei Internationale Antidrog. Aceasta colaborare a continuat pe parcursul anului 2008 prin implicarea in desfasurarea proiectului intitulat "Reteaua Interinstitutionala AntiDrog - un model de actiune pentru protectia copilului impotriva consumului de droguri initiat de catre Organizatia Salvati Copiii Filiala Iasi si Agentia Nationala Antidrog
Intalnire cu reprezentanta
Agentiei Nationale Antidrog
Pentru municipalitatea ieseana, atragerea
cetatenilor in decizia publica reprezinta unul din
obiectivele principale ale strategiei in spirit european de dezvoltare
sociala si economica a orasului
Pentru consultarea si implicarea cetatenilor in procesul decizional, precum si pentru inlocuirea procesului unilateral (Institutie publica→ cetatean) cu un feedback activ intre institutie si cetatean, functioneaza aceste cinci Centre de Cartier, facand astfel posibila implicarea comunitatilor zonale in procesul decizional.
Rezultate obtinute in anul 2008:
Prin intermediul Centrului de Informatii pentru Cetateni, cat si prin intermediul celor cinci Centre de Cartier (Tatarasi, Nicolina, Pacurari si Alexandru cel Bun, Frumoasa) s-au oferit informatii privind activitatea Primariei municipiului Iasi unui numar de aproximativ 75000 de cetateni; s-a inregistrat un numar de 104849 de petitii scrise; s-a raspuns in proportie de 100% la cererile de informatii de interes public; s-a oferit asistenta si materiale informative cetatenilor in rezolvarea problemelor privind serviciile oferite de institutie; s-a gestionat contul de e-mail informatii@primaria-iasi.ro, oferindu-se informatii in format electronic.
In cursul anului 2008 s-a acordat o importanta sporita cresterii gradului de transparenta a procesului decizional prin:
- aducerea la cunostinta publicului a proiectelor de hotarare initiate: s-au publicat 291 de proiecte de hotarare;
- aducerea la cunostinta publicului a actelor cu caracter normativ emise de Consiliul Local Iasi prin afisarea la sediul institutiei, afisarea pe site-ul www.primaria-iasi.ro si prin publicarea in presa locala.
Astfel, in anul 2008 Consiliul Local s-a reunit in 15 sedinte (toate publice) si a adoptat un numar de 542 de hotarari- dintre care 315 cu caracter normativ.Tot in anul 2008 s-au organizat consultari publice privind principalele acte normative (bugetul de venituri si cheltuieli, taxele si impozitele locale).
|
MASURARE ACTIVITATE CENTRE DE CARTIER Ianuarie-mai 2008 |
Centrul de Cartier Alexandru |
Centrul de Cartier Nicolina |
Centrul de Cartier Pacurari |
Centrul de Cartier Tatarasi |
Total |
procent |
|
Total persoane care intra in sediu |
13584 |
13305 |
11889 |
13059 |
51837 | |
|
Persoane care platesc taxe si impozite |
9406 |
9734 |
8674 |
9533 |
37347 |
72.05% |
|
Persoane care solicita numai informatii |
4178 |
3571 |
3215 |
3526 |
14490 |
27.95% |
|
Persoane care solicita informatii si platesc taxe si impozite |
3448 |
3382 |
3244 |
3432 |
13506 |
36.16% |
Ideea "PRIMARIA DIN CARTIERUL TAU" a patruns in constiinta iesenilor intr-un interval relativ scurt (2006 - 2008), acestia apeland in numar din ce in ce mai mare si pentru rezolvarea mai multor probleme la serviciile oferite de Centrele de Cartier.
Raport activitate ianuarie - martie 2009
TOTAL CENTRE-IANUARIE-MARTIE- 59711 persoane
LUNA IANUARIE-16984 persoane
Centrul de Cartier Alexandru cel Bun - 3875 persoane din care:
3220 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
655 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Pacurari - 3034 persoane din care:
2331 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
703 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Tatarasi - 4776 persoane din care:
4080 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
696 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Nicolina - 4799 persoane din care:
4129 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
670 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Frumoasa - 500 persoane din care:
230 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
270 persoane pentru solicitari informatii diverse
LUNA FEBRUARIE: TOTAL - 23976 persoane
Centrul de Cartier Alexandru cel Bun - 5587 persoane din care:
6231 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
892 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Pacurari - 4130 persoane din care:
3354 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
776 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Tatarasi - 5998 persoane din care:
5111 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
887 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Nicolina - 7123 persoane din care:
6231 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
892 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Frumoasa - 1138 persoane din care:
744 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
394 persoane pentru solicitari informatii diverse
LUNA MARTIE: TOTAL - 18751 persoane
Centrul de Cartier Alexandru cel Bun - 4275 persoane din care:
3505 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
770 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Pacurari - 3334 persoane din care:
2515 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
820 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Tatarasi - 4630 persoane din care:
3835 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
795 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Nicolina - 5372 persoane din care:
4535 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
837 persoane pentru solicitari informatii diverse
Centrul de Cartier Frumoasa - 1140 persoane din care:
675 persoane pentru plata taxelor si impozitelor
465 persoane pentru solicitari informatii diverse
Informatiile cele mai solicitate au fost despre:
-Reabilitarea termica a blocurilor;
-Atribuire teren tineri ;
-Obtinerea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;
-Adeverinte teren;
-Obtinere locuinte.
Sesizari si reclamatii
caini comunitari
iluminat public;
nereguli la asociatiile de proprietari;
solicitari asfaltare strazi;
salubrizarea orasului.
Alte activitati
colaborare cu Asociatia Centrul de Initiativa Civica pentru desfasurarea unor actiuni pe teme ca "Tehnici de consiliere a copilului Educatia parentala in scoli
In cursul anului 2008 institutia Primariei a primit doua premii importante pentru proiectul "CENTRE DE CARTIER IN IASI DUPA MODEL FRANCEZ" - unul la concursul organizat de Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Agentia Nationala a Functionarilor Publici si celalalt organizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publica.
Premiul obtinut in cadrul conferintei internationale pentru "Inovatie si calitate in sectorul public"- sesiunea Bucuresti - 18 septembrie 2008;
Premiul obtinut in cadrul concursului organizat de Centrul de Resurse Juridice - "Participare Publica" - la sectiunea "Consolidarea democratiei" - premiul "De la Tour Eiffel la Copou" - pentru angajament si complexitate.
Moderatorul Galei, Mihai Tatulici, a inmanat premiile stabilite de juriu catre reprezentanta Primariei, sefa Biroului de Democratie Participativa Locala,doamna Calinciuc Anca-Cristina.Tot de premii au beneficiat si alte 9 organizatii neguvernamentale si institutii publice din Romania.
Castigatorii au fost fie primarii care au consultat cetatenii inainte de a lua o decizie, fie cetateni sau organizatii neguvernamentale care si-au impus punctul de vedere in fata autoritatilor.
3.3.Ghid de interviu cu inspectorii si seful Biroului de Democratie Participativa Locala
Motivatia acestui studiu a plecat de la constatarea ca cel mai important factor care poate influenta democratia locala este disponibilitatea celor doi parteneri (administratia publica locala si cetateni) de a colabora/de a fi parteneri la solutionarea problemelor comunitatii din care fac parte.Acest studiu s-a nascut si din necesitatea de a cerceta suprapunerea prioritatilor administratiei locale si nevoile cetatenilor , deoarece interesele celor doua parti de multe ori nu coincid, lucru care poate sa devina sursa a dezamagirii.
Instrumentul de cercetare folosit este un ghid de interviu cu intrebari deschise aplicate fiecarui inspector din cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala de la cele 5 Centre de Cartier,precum si sefului de Birou.
a.Ghid de interviu aplicat inspectorului Popescu Aurelia de la Centrul de Cartier Pacurari
Scopul acestei interventii este de a identifica in ce masura administratia publica locala si cetatenii au disponibilitatea de a colabora la solutionarea problemelor comunitatii din care fac parte.Acest studiu s-a nascut si din necesitatea de a cerceta suprapunerea prioritatilor administratiei locale si nevoile cetatenilor.
Raspunsurile pe care le veti da in acest interviu vor fi folosite doar pentru prelucrare statistica.Raspunsurile sunt confidentiale si imi vor fi de folos pentru realizarea lucrarii de diploma.
Va multumesc anticipat pentru colaborare
1.De cand lucrati in cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala?
Am implinit un an de cand lucrez aici.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate de catre cetatenii din cartierul dumneavoastra?
Problemele din cartierul Pacurari sunt aceleasi ca in tot orasul: drumurile foarte deteriorate, iluminatul public, cainii comunitari si, nu in ultimul rand, lipsa spatiilor verzi.
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima?
Cetatenii se asteapta ca administratia sa isi respecte angajamentele ,sa dea dovada de implicare, seriozitate si promptitudine. Grija cetatenilor este ca autoritatile sa cheltuiasca in mod responsabil banul public.
Instrumental utilizat in mod deosebit de catre petenti pentru a-si transmite solicitarile este talonul din ziarul Curierul. De asemenea, cetatenii depun cereri scrise, scrisori electronice, solicitari verbale sau telefonice care sunt inregistrate si redirectionate catre serviciile de specialitate.
4.Ce servicii ofera Primaria la Centrul dumneavoastra de cartier?
Centrul de Cartier ofera posibilitatea cetatenilor de a se informa despre serviciile pe care le ofera Primaria, de a solicita diverse formulare, de a depune formulare pentru inregistrare, de a depune sugestii si reclamatii ce privesc activitatea primariei, s.a. De asemenea, in Central de Cartier exista posibilitatea realizarii de audiente cu reprezentantii conducerii: primar, viceprimar, directori, in acest moment realizandu-se audiente cu inspectorii din cadrul Termoservice si cu reprezentanti ai politiei comunitare.
Un alt serviciu deosebit de important oferit in cadrul Centrului de Cartier este posibilitatea de plata a taxelor si impozitelor locale precum si alte taxe. De asemenea, un inspector DEFPL face saptamanal, la cerere, inregistrari de terenuri si imobile.
5.Formulati macar o propunere care sa vina in intampinarea nevoilor semnalate de cetateni in cartierul dumneavoastra.
Cred ca ar fi foarte util ca inspectorii de teren sa identifice mai prompt problemele si sa le gaseasca rezolvare. De asemenea, trebuie avut in vedere ca, macar pe viitor, contractele cu furnizorii de utilitati sa fie negociate in mod avantajos pentru primarie si cetateni.
6. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
De cele mai multe ori cetatenii se arata foarte doritori de implicare. Ei semnaleaza problemele din cartiere si se intereseaza de rezolvarea acestora. Consider ca spiritul civic inca mai exista si este posibila atragerea, cu succes, a cetatenilor in rezolvarea problemelor din cartier.
7.Centrul dumneavoastra de Cartier colaboreaza,in mod regulat si cu alte institutii(ONG-uri,institutii ale statului,mass-media etc.) ?
Nu exista activitati constante de colaborare.
b.Ghid de interviu aplicat inspectorului Dragomir Ciprian de la Centrul de Cartier Tatarasi
1.De cand lucrati in cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala
Lucrez in acest birou de 1 an.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate de catre cetatenii din cartierul dumneavoastra?
Cea mai mare nevoie exprimata se refera la cainii comunitari.
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima
Asteptarile lor sunt legate de rezolvarea problemelor individuale si sociale.
4.Ce servicii ofera Primaria la Centrul dumneavoastra de cartier?
Primaria ofera aici consiliere, registratura si plata impozitelor.
5.Formulati macar o propunere care sa vina in intampinarea nevoilor semnalate de cetateni in cartierul dumneavoastra.
Sa existe mai multe audiente organizate pentru consultarea cetatenilor.
6. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
Disponibilitatea de implicare a cetatenilor este scazuta.
7.Centrul dumneavoastra de Cartier colaboreaza,in mod regulat si cu alte institutii(ONG-uri,institutii ale statului,mass-media etc.) ?
Da,se colaboreaza uneori la unele proiecte.
c.Ghid de interviu aplicat inspectorului Marian Roxana de la Centrul de Cartier Frumoasa
1.De cand lucrati in cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala
Lucrez in cadrul acestui birou din decembrie 2008.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate de catre cetatenii din cartierul dumneavoastra?
Parcuri pentru copii si pensionari,eliminarea cainilor vagabonzi,repararea strazilor.
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima
Promptitudine,seriozitate,mai multa implicare in desfasurarea si rezolvarea problemelor semnalate de ei .
4.Ce servicii ofera Primaria la Centrul dumneavoastra de cartier?
Inregistreaza acte si documente,elibereaza documente tipizate,ofera asistenta cetatenilor in rezolvarea problemelor,asigura inscrieri in audiente cu primarul si viceprimarul.
5.Formulati macar o propunere care sa vina in intampinarea nevoilor semnalate de cetateni in cartierul dumneavoastra.
Ar fi foarte bine sa le amenajeze un parc mai mare pentru a multumi si copiii si batranii si sa le acorde mai multa atentie, putand sa organizeze chiar si sedinte de cartier in care sa se implice toti cetatenii sau cei in putere.
6. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
Din lipsa de incredere, in momentul de fata cred ca este prea putina disponibilitate din partea cetatenilor.Parerea mea este ca ar trebui stimulati si incurajati pentru a se putea obtine ajutor.
7.Centrul dumneavoastra de Cartier colaboreaza,in mod regulat si cu alte institutii(ONG-uri,institutii ale statului,mass-media etc.) ?
Nu colaboram deocamdata,fiind de putina vreme infiintati.
d.Ghid de interviu aplicat inspectorului Bleort Roxana de la Centrul de Cartier Nicolina
1.De cand lucrati in cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala
Lucrez in cadrul biroului de 1 an si 7 luni.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate de catre cetatenii din cartierul dumneavoastra?
Solicitarile cetatenilor sunt diverse:asfaltari, caini comunitari, iluminat, toaletari arbori,transport civilizat, locuri de parcare, spatii de joaca, gradinite.
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima
Ei se asteapta sa se faca totul pe loc,adica foarte repede si exprima acest lucru prin sesizari si reclamatii.
4.Ce servicii ofera Primaria la Centrul dumneavoastra de cartier?
Primaria ofera aici mai multe servicii:
-ghiseu de plata pentru taxe si impozite ;
- inscrieri in audiente cu reprezentanti ai Politiei Comunitare, ai Termo-Service precum si directori ai diferitelor directii din Primarie ;
-primire si eliberare documente, sesizari si reclamatii.
5.Formulati macar o propunere care sa vina in intampinarea nevoilor semnalate de cetateni in cartierul dumneavoastra.
As propune sa se amenajare mai repede spatiului de sub podul Nicolina pentru locuri de parcare si mai multe locuri de joaca.
6. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
Gradul de implicare al cetatenilor este destul de redus,maxim 50% sunt cu adevarat preocupati de ceea ce se intampla in cartierul lor.
7.Centrul dumneavoastra de Cartier colaboreaza,in mod regulat si cu alte institutii(ONG-uri,institutii ale statului,mass-media etc.)
A colaborat cu Fundatia
e.Ghid de interviu aplicat inspectorului Ciocoiu Gabriela-Cristina de la Centrul de Cartier Alexandru Cel Bun
1.De cand lucrati in cadrul Biroului de Democratie Participativa Locala?
Lucrez in cadrul acestui serviciu din decembrie 2007.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate de catre cetatenii din cartierul dumneavoastra?
Cetatenii semnaleaza,in mod frecvent,existenta cainilor comunitari pe strazi si
lipsa locurilor de parcare.
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima?
Asteptarile lor sunt legate de solutionarea rapida a problemelor cu care se confrunta,exprimate prin propuneri,reclamatii,solicitari.etc
4.Ce servicii ofera Primaria la Centrul dumneavoastra de cartier?
Primaria ofera urmatoarele servicii:
inregistreaza
acte si documente;
-asigura eliberarea formularelor tipizate;
-asista cetatenii pentru rezolvarea problemelor aflate in
competenta Primariei;
-indruma cetatenii spre institutiile abilitate sa-i
ajute,pentru problemele ce nu sunt de competenta Primariei;
-asigura prevederile legilor 544/2001 privind accesul liber la
informatiile de interes public, Legea nr. 52/2003 privind
transparenta decizionala in administratia publica, Legea
nr. 233/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a
petitiilor;
-asigurarea inscrierii la audientele primarului, viceprimarilor si
secretarului Consiliului Local, Serviciului Juridic, Serviciului Cadastru,
Compartiment Aplicare Legea 10, Compartiment Aplicare Legi Fond Funciar;
-informarea cetatenilor in mod direct, in scris, prin telefon, pe e-mail
si prin materiale informative cu privire la serviciile oferite de
Primarie.
5.Formulati macar o propunere care sa vina in intampinarea nevoilor semnalate de cetateni in cartierul dumneavoastra.
Cred ca sunt necesare mai multe audiente publice.
6. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
Exista o mare lipsa de interes a cetatenilor.
7.Centrul dumneavoastra de Cartier colaboreaza,in mod regulat si cu alte institutii(ONG-uri,institutii ale statului,mass-media etc.) ?
Da,in prezent colaboram cu Fundatia Corona si Centrul de Initiativa Civica ,director Popovici Mircea .
f.Ghid de interviu aplicat sefului Biroului de Democratie Participativa Locala, doamna
Calinciuc Anca-Cristina
1.De cand ocupati acest post de sef al Biroului de Democratie Participativa Locala
Ocup acest post din decembrie 2008.
2.Care sunt nevoile cele mai solicitate,in general de catre cetateni?
Obtinerea unor diferite acte administrative (certificate de urbanism, autorizatii construire, autorizatii de functionare, adeverinte de teren etc.) dar si rezolvarea unor probleme legate de iluminatul public, de prezenta cainilor comunitari, de asfaltarea unor strazi, in special cele dintre blocuri (situate in planul II). De asemenea solicita informatii cu privire la reabilitarea termica a blocurilor, depunerea dosarelor in cadrul "Programului municipal de sprijinire a tinerilor in vederea construirii unei locuinte".
3.Ce asteptari credeti ca au ei de la administratia locala si cum le exprima?
Cred ca cetatenii Iasului asteapta ca administratia locala sa raspunda prompt la solutionarea problemelor lor si sa le ofere servicii de calitate. De asemenea vor sa fie consultati in ceea ce priveste luarea unor decizii cand vine vorba de proiecte municipale.
4.Ce servicii ofera Primaria pentru a veni in intampinarea nevoilor cetatenilor?
Functionarii care lucreaza in cadrul Centrelor de Cartier au o dubla responsabilitate:
de a informa si asista cetateanul in rezolvarea problemelor cu care se confrunta din punct de vedere al relatiei cu institutia publica, precum si responsabilitatea de a se informa si de a informa colegii din celelalte compartimente functionale ale Primariei asupra problemelor comunitatii si a modului de rezolvare a acestora.
PRINCIPALELE ACTIVITATI:
-inregistrarea cererilor pentru eliberarea urmatoarelor documentelor administrative:
certificate de urbanism;
autorizatii de construire;
acorduri unic;
autorizatii functionare pentru activitatile de comert;
avize de principiu pentru comert in bazar, piete, targuri si oboare;
adeverinte rol agricol (judecatorie, notariat, politie etc.).
-monitorizarea inscrierii in termenele prevazute de lege a rezolvarii cererilor, petitiilor si a reclamatiilor;
-activitatea de relatii cu publicul (asistarea cetateanului in rezolvarea problemelor ce tin de competenta institutiei publice);
-consultarea cetatenilor in analizarea proiectelor de interes comunitar si monitorizarea propunerilor primite in acest sens;
-oferirea informatiilor de interes public, conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatia de interes public;
-inscrierea in audienta a cetatenilor la directorii de resort din cadrul municipalitatii;
-elaborarea, editarea si difuzarea materialelor informative ("Curierul" - publicatia de informare a Primariei Iasi, fluturasi, pliante etc.) si a formularelor-tip;
-aducerea la cunostinta opiniei publice a actelor normativelor
de interes local elaborate de Consiliul Local
-activitatea de casierie (incasari impozite si taxe locale si taxa eliberare CI).
-impunere (inregistrari imobile si terenuri) - la solicitarea cetatenilor.
5. Care este disponibilitatea de implicare in solutionarea problemelor locale din partea cetatenilor?
Am constatat, cu regret, ca implicarea cetatenilor in
solutionarea problemelor locale este destul de redusa. Totusi,
au fost semnale pozitive in acest sens cand au fost dezbatute public
anumite subiecte, spre exemplu: Bugetul local al municipiului
6.Cum evaluati, pana acum, activitatea Centrelor de Cartier?
Prin prisma faptului ca, suntem pe o linie ascendenta in diversitatea activitatilor noastre si ca cetatenii isi rezolva problemele si prin intermediul Centrelor de Cartier, consider ca fiind justificata necesitatea existentei si functionarii Biroului de Democratie Participativa Locala.
7.Ce proiecte de viitor exista legate de Centrele de Cartier?
Dorim sa colaboram mai intens cu diferite ONG-uri pe probleme sociale, culturale, educationale etc., dar cel mai imperios lucru e crearea Consiliilor Consultative de Cartier.
Principalele concluzii desprinse sunt ca problemele pe care cei doi actori administratia publica locala si cetatenii ) le considera importante se suprapun in cea mai mare parte. Probleme comune sunt cainii vagabonzi , starea drumurilor , ordinea si linistea publica, , parcurile si spatiile verzi.
Din toate acestea cea mai importanta pentru cei mai multi cetateni este situatia cainilor vagabonzi. Aceasta reactie poate fi justificata si prin faptul ca exista un numar semnificativ de caini pe strazile orasului.Acest lucru se datoreaza capacitatii insuficiente a padocului pe care municipalitatea il are amenajat in prezent la Miroslava, de aproximativ 500 de locuri. Pentru a rezolva aceasta nevoie,s-a aprobat deja proiectul noului padoc. Acesta va fi amplasat la Tomesti.
Municipalitatea a pus la dispozitia proiectantilor o suprafata totala de cinci hectare. Dupa construirea noului adapost, Salubris va trebui sa isi suplimenteze si echipele de hingheri. 'Durata de executie este estimata la 24 de luni. Intr-o prima etapa se vor demara lucrarile la adapostul pentru caini, care va avea o capacitate de 3.000 de locuri. Vor fi amenajate si 20 de locuri pentru animale mari', a explicat primarul municipiului,Gheorghe Nichita.
Surprinzatoare este mica disponibilitate a cetatenilor de a se implica in solutionarea problemelor comunitatii alaturi de reprezentantii administratiei locale. Astfel, exista un numar foarte mare de cetateni care nu doresc sa colaboreze.Aceasta optiune poate fi justificata astfel:
a) Cetatenii nu stiu care sunt atributiile si structurile administratiei publice locale , astfel incat ei nu stiu la cine trebuie sa apeleze cand se confrunta cu o problema;
b) Cetatenii nu stiu/nu inteleg ca pot contribui la rezolvarea problemelor comunitatii;
c) Cetatenii stiu care sunt atributiile si structurile administratiei locale , stiu ca se pot implica, dar nu doresc sa faca acest lucru.
In general,administratia publica locala si cetatenii ar trebui sa colaboreze pentru domenii, cum ar fi, curatenia orasului si mentinerea spatiilor verzi.
Dezvoltare comunitara prin proiecte aflate in desfasurare si viitoare
Pentru o buna functionare interna, pentru profesionalizarea functionarilor, pentru gasirea unor noi surse de venituri la bugetul local, pentru punerea in practica a proiectelor proprii, este important pentru fiecare administratie publica locala sa colaboreze atat cu sectorul public (administratia centrala sau Consiliile Judetene, cu administratiile locale din tara sau din Europa), sectorul privat, dar si cu organizatiile.
Colaborarea cu administratia publica centrala este reglementata de lege si, in general, relatia cu sectorul privat este generatoare de beneficii de ambele parti. De cele mai multe ori, administratiile publice locale colaboreaza intre ele ca efect al descentralizarii, pentru realizarea unor obiective judetene sau regionale. Relatia cu administratii din Europa reprezinta infratiri intre orase.
Totusi, nu toate administratiile publice locale au colaborari cu ONG-urile.Acest lucru poate avea mai multe cauze:
a) ONG-urile sunt un partener recent si legea nu prevede expres colaborarea celor doi actori. Astfel, ONG-urile trebuie sa isi castige statutul de partener in fata administratiei publice care recunoaste existenta sectorului neguvernamanetal, dar mai putin entitatile reciproc pozitive pe care le pot genera colaborarile;
b) Ceilalti parteneri ai administratiei sunt vazuti ca producand mai rapid beneficii financiare directe ( sectorul privat, administratii europene).
Primaria Iasi are relatii de parteneriat cu sectorul privat, dar si cu cel neguvernamental. In principiu, aceste parteneriate aduc avantaje de ambele parti, iar in cazul proiectelor desfasurate de organizatiile neguvernamentale, parteneriatul cu administratia publica locala reprezinta o garantie morala in plus pentru organizatie.
In ultimii 2 ani s au desfasurat mai multe proiecte prin Centrele de Cartier,in parteneriat cu diferite institutii publice si ONG-uri:
-Proiectul "Europa din cartierul tau" s-a desfasurat in perioada 22-25 octombrie 2007, in centrele de cartier Alexandru cel Bun, Nicolina, Pacurari si Tatarasi, precum si in Centrul de Informatii pentru Cetateni. In cadrul acestei actiuni s-a desfasurat o campanie de informare publica, prin distribuirea de fluturasi si o masa rotunda cu tema "Democratia locala europeana la Iasi"cu participarea reprezentantilor Consiliului Local, ai societatii civile, ai mediului universitar si ai mass-mediei iesene.
-Proiectul "Liderii comunitatii ,comunitatea liderilor" s-a desfasurat in anul 2007 in cartierul Nicolina, la initiativa Fundatiei Serviciilor Sociale Bethany si a avut drept obiectiv dezvoltarea unui centru social pilot de servicii sociale care sa contribuie la cresterea gradului de incluziune sociala si la eficientizarea comunicarii dintre toti actorii sociali prezenti in cartierul Nicolina al Municipiului Iasi.
-Proiectul Graffitifest, expozitie permanenta de
arta
Prin aceasta actiune, desfasurata in cadrul Sarbatorilor Iasului, editia a XVI-a 2007, municipalitatea a dorit sa puna la dispozitia celor interesati spatii de manifestare a noului spirit artistic urban, prin organizarea primei expozitii permanente de arta urbana pe cladiri din Romania.
-Proiectul intitulat "Reteaua Interinstitutionala AntiDrog - un model de actiune pentru protectia copilului impotriva consumului de droguri initiat de catre Organizatia Salvati Copiii Filiala Iasi si Agentia Nationala Antidrog.
Pe viitor se doreste o intensificare a activitatii centrelor de cartier. Se are in vedere ca prin aceste "mini-primarii" cetatenii sa fie mai constienti de propiile lor nevoi si nazuinte, sa se implice profund in viata comunitatii.
De aceea, obiectivul Primariei Municipiului Iasi este infiintarea Consiliilor Consultative de Cartier care vor avea ca scop gasirea problemelor cu care se confrunta cartierul si stabilirea prioritatilor in rezolvarea acestor probleme: care sunt cele mai importante si cele mai urgente probleme din punctul de vedere al locuitorilor. O data identificate, problemele impreuna cu solutiile propuse de cetateni ,vor fi directionate catre Consiliul Local care le va analiza.
Se urmareste atragerea liderilor de opinie din cartiere catre dezbaterile care se vor organiza.
Cetatenii vor avea posibilitatea sa se implice voluntar in actiunile din cartierele in care locuiesc. Vor devini mai activi in solutionarea problemelor cu care se confrunta, intarind astfel legatura participativa a cetatenilor la procesul democratic de luare a deciziilor. Acestia vor simti astfel ca sunt ascultati de alesii lor, informarile privind problemele cartierelor urmand a fi prezentate apoi comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.
Nu in ultimul rand, angajatii Primariei vor putea sa se foloseasca de aceste informatii, fiind ajutati in munca de teren pe care o desfasoara si eficientizandu-si in acest mod interventiile.
Cel mai important proiect derulat in prezent este legat de colaborarea dintre Centrul de Cartier din Alexandru cel Bun si Fundatia Corona .Centrul pune la dispozitia fundatiei sala de consultanta cetateneasca pentru intalnirile ocazionate de implementarea si desfasurarea acestui program.
-Numele proiectului este "Grup de initiativa civica(GIC)-interfata intre autoritati publice locale si cetateni".
-Proiectul este implementat de Fundatia Corona in parteneriat cu Fundatia Centrul de ,0Mediere si Securitate Comunitara(CMSC).
-Perioada de implementare:24.12.2008-23.10.2009 (10 luni).
-Locul de desfasurare: Municipiul Iasi ,cartierul Alexandru cel Bun
Obiectivul general al proiectului:
Promovarea principiilor democratiei paticipative la nivelul cetatenilor in vederea imbunatatirii comunicarii intre cetateni si autoritatile administratiei publice locale si a cresterii gradului de transparenta in procesul de luare a deciziilor la nivel local.
Obiective specifice:
1.Stimularea participarii
publice a minim 900 de cetateni din cartierul Alexandru cel Bun din
municipiul
2.Cresterea gradului de transparenta a procesului
decizional la nivelul municipiului
Grupul tinta
a) 30 de cetateni voluntari din cartierul Alexandru cel Bun care alcatuiesc grupul de initiatiativa civica -grupul va derula pe parcursul proiectului activitati in directia monitorizarii administratiei publice locale,facilitarii comunicarii cetatean/autoritati publice si stimularii participarii cetatenesti la procesul decizional;
b) 900 de cetateni din cartierul Alexandru cel Bun care vor participa la atelierele de lucru desfasurate de membrii GIC.
Beneficiarii finali:
-populatia cartierului
Alexandru cel Bun (57.797 locuitori) si a municipiului
-autoritatile publice locale-municipale si judetene(Primaria Municipiului Iasi si serviciile publice,Consiliul Local si Consiliul Judetean Iasi,Prefectura Municipiului Iasi);
-reprezentantii
societatii civile din
Activitatile -nucleu ale proiectului:
1.Organizarea si derularea unei campanii de promovare a proiectului;mijloace si metode de informare utilizate functie de publicul tinta vizat:
-publicul larg,mass-media prin lansarea unui comunicat de presa;
-cetatenii cartierului Alexandru cel Bun,inclusiv institutiile si reprezentantii autoritatilor locale in cartier(Centrul de Cartier,Sectia 1 a Politiei de Proximitate,scoli,biserici din cartier)prin distribuirea de materiale informative(pliante,fluturasi,mape de informare);
-institutii si autoritati publice locale prin expedierea unor scrisori de informare,invitarea la workshop-ul de promovare.
2.Constituirea si promovarea grupului de initiativa civica
-recrutarea voluntarilor;
-instruirea voluntarilor in tematica administratiei publice locale, a comunicarii publice si participarii cetatenilor la procesul decisional;
-promovarea grupului se realizeaza prin difuzarea unui spot radio,plasarea unui banner in cartier, distribuirea de materiale informative(afise,fluturasi,mapa de prezentare a grupului).
3.Derularea activitatilor specifice de catre grupul de initiativa civica:
-organizarea si sustinerea a 60 de ateliere de lucru in care sa fie implicata prezenta a minim 900 de locuitori ai cartierului Alexandru cel Bun;
-monitorizarea activitatii autoritatilor publice locale.
Rezultatele activitatii grupului vor fi prezentate cetatenilor prin intermediul buletinului informativ tiparit in proiect si a paginii web special creata.In plus,cetatenii cartierului vor beneficia in perioada mai-septembrie 2009 de consultanta juridica gratuita in probleme legate de relatia de comunicare cetatean/autoritati.
CONCLUZII FINALE
Democratia participativa face referire la implicarea cetatenilor, in luarea deciziilor, cu privire la afacerile publice .O sugestie sau o reclamatie venita din partea unui cetatean poate fi acceptata sau respinsa, dar nu trebuie sa fie ignorata de catre autoritatile locale. Asadar, democratia participativa include:
-participarea cetateneasca la procesul de luare a deciziilor publice;
-participarea cetateanului la administrarea banului public;
-consultarea publica a societatii civile, in ansamblul ei
Pentru a putea vorbi despre o democratie participativa eficienta este nevoie ca intre cetateni si administratie sa existe, in mod obligatoriu ,informare, consultare si transparenta in luarea hotararilor.Participarea cetateneasca reprezinta combinatia acestor elemente - informatie, comunicare si implicare, in relatia care se stabileste intre administratie si cetateni. Activitatile administratiei trebuie sa fie dezvoltate si sustinute, in asa fel, incat sa corespunda cat mai mult posibil nevoilor si dorintelor cetatenilor.
Dialogul dintre cetateni si reprezentantii locali alesi este esential in cadrul democratiei locale, deoarece consolideaza legitimitatea institutiilor democratice locale si eficienta masurilor lor. Autoritatile locale au si trebuie sa-si asume un rol de conducere in sensul promovarii participarii cetatenesti, in contextul in care succesul oricarei politici de participare democratica locala depinde de angajamentul autoritatilor.
Astfel,autoritatile locale ale municipiului Iasi au inceput sa implementeze si sa dezvolte conceptul de democratie participativa .Au garantat accesul cetatenilor la informatii de interes public, informatii cu privire la diferitele chestiuni de interes pentru comunitatea locala.
Au cautat noi modalitati de consolidare a spiritului civic si de promovare a culturii participarii democratice,prin infiintarea celor 5 Centre de Cartier.Aici,s-au pus la dispozitia cetatenilor chestionare cu privire la consultarea lor in diverse probleme(elaborarea bugetului local pe anul 2009,eficienta serviciilor din subordinea Primariei,modul in care au fost tratati de functionari, timpul de solutionare etc.).
Se urmareste,in acest mod,sa se dezvolte constientizarea sentimentului de apartenenta la o comunitate si sa-i incurajeze pe cetateni sa-si accepte responsabilitatea de a contribui la viata comunitatilor lor.
Prin lucrarea de fata am dorit sa urmaresc modul in care administratia locala ia la cunostinta despre solicitarile si asteptarile cetatenilor, pentru a putea reactiona corespunzator la nevoile pe care ei le exprima .
Participarea cetateneasca nu este nicidecum un obiectiv in sine. Scopul sau final este imbunatatirea vietii cotidiene a cetatenilor. Aceasta se poate realiza prin intermediul unei transparente crescute a administrarii afacerilor locale, al consolidarii increderii in administratie si al unor servicii mai bune la costuri mai scazute. Totodata,ar fi de preferat ca administratia locala sa asigure o rezolvare mai rapida tuturor solicitarilor,reducand birocratia si timpul pierdut.
Pentru o eficienta mai buna este necesar ca administratia locala sa fie in permanenta deschisa spre implicarea cetatenilor in activitatea complexa a procesului de guvernare.Trebuie sa existe astfel un transfer continuu de informatii de la administratie la cetateni si sa se caute cele mai bune modalitati prin care sa se culeaga informatii de la cetateni.In acelasi timp,este nevoie de cetateni informati care isi onoreaza obligatia de a participa, ca parteneri egali, in activitatile administratiei, deoarece inteleg problemele.
BIBLIOGRAFIE GENERALA
1. Bollema, Jan Cristina Vasiliu, Ninel Berneaga, Manual de comunicare pentru administratia publica locala, Federatia Autoritatilor Locale din Romania, 2004
Greer, Patrick; Anne Murphy, Jose Manuel Rodriguez Alvarez, Ghid privind democratia participativa, publicatie a Consiliului Europei, 2006
Paquet d'initiatives-modele concernant l'etique publique au niveau local, Comite directeur sur la democratie locale et regionale, 2004. p. 17.
4. The participation of citizen in local public life, Council of Europe Publishing, 2001
5. Raport intocmit de Biroul de Democratie Participativa Locala
6. www.amr.ro
7. https://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2007/av984_06.pdf
8. https://www.coe.ro/istoric.html
9. www.coe.int/demoweek
https://www.fundatiacorona.org/index-2.html
11.https://www.stirilocale.ro/Consilii_Consultative_de_Cartier_la_Medias_IDN777460.html
.https://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?item=1643&lang=RO
https://www.primaria-iasi.ro/uploads/curier1.pdf
https://www.presaonline.com/stiri/stiri-locale/europa-din-cartierul-tau-414741.html
15.https://www.primariatm.ro/
16.https://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/primaria-va-infiinta-anul-acesta-consiliile-consultative-cetatenesti~ni56a3
17. www.villeneuvedascq.fr/
Paquet d'initiatives-modele concernant l'etique publique au niveau local, Comite directeur sur la democratie locale et regionale, 2004. p. 17.
Patrick Greer, Anne Murphy, Jose Manuel Rodriguez Alvarez, Ghid privind democratia participativa, publicatie a Consiliului Europei, 2006, p. 8.
a fost aleasa aceasta data pentru ca in octombrie 1985 a fost semnata Carta europeana a autonomiei locale
Patrick Greer, Anne Murphy, Jose Manuel Rodriguez Alvarez, Ghid privind democratia participativa, publicatie a Consiliului Europei, 2006, p.7.
Jan Bollema, Cristina Vasiliu, Ninel Berneaga, Manual de comunicare pentru administratia publica locala, Federatia Autoritatilor Locale din Romania. 2004. p. 34
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3332
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
