OPERATIILE MILITARE DE STABILITATE SI DE SPRIJIN AL PACII

MODALITATI DE PARTICIPARE A STRUCTURILOR DIN CADRUL STATULUI MAJOR AL FORTELOR AERIENE ALE ROMANIEI LA OPERATIILE MILITARE DE STABILITATE SI DE SPRIJIN AL PACII

Cadrul juridic, aspectele umanitare si prevederile doctrinare ce stabilesc modul de participare a militarilor din cadrul Fortelor Armate ale Romaniei la operatii de stabilitate si in sprijinul pacii

In concordanta cu obiectivele de politica externa si cu angajamentele internationale asumate, Armata Romaniei trebuie sa fie in masura sa pregateasca, sa desfasoare si sa sustina participarea unor forte la Operatii Intrunite Multinationale, in scopul solutionarii situatiilor de criza care afecteaza interesele nationale si pe cele ale comunitatii internationale.

Textul modificat al Articolului 118 al Constitutiei Romaniei completeaza aspectele sub care trebuie abordate apararea si securitatea nationala. Astfel Consiliului Suprem de Aparare a Tarii i se extind atributiile de organizare si coordonare unitara a activitatilor referitoare la apararea tarii si securitatea nationala si la cele care privesc participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau restabilire a pacii [B 1, Art. 118]

Directiile, stipulate si in Legea fundamentala a Romaniei, in care va actiona tara noastra sunt : participarea la actiunile ce presupun mentinerea securitatii internationale, la apararea colectiva, ca modalitati de actiune specifica Aliantei din care face parte Romania, precum si la actiuni de mentinere a pacii sau de restabilire a pacii, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite ori al altor structuri de securitate.

Cadrul juridic de baza privind participarea militara a Romaniei la operatiile multinationale este asigurat de Legea apararii nationale numarul 45/ 1995, Legea privind aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord numarul 22/ 2004 si Legea privind participarea Fortelor Armate la misiuni in afara teritoriului statului roman numarul 42/ 2004.

In Legea apararii nationale numarul 45/ 1995 se prevede ca : "In interesul securitatii colective si potrivit obligatiilor asumate de Romania prin tratatele internationale, la solicitarea presedintelui Romaniei, se supune Parlamentului, spre aprobare, participarea cu efective si tehnica militara la constituirea fortelor internationale destinate mentinerii pacii sau in scopuri umanitare" [B 2, Art. 5]

In deplin consens cu acest fundament juridic, in proiectul Strategiei Militare a Romaniei se stipuleaza, ca obiectiv si concept operational, participarea Armatei noastre cu forte si mijloace militare la operatiile multinationale de mentinere a pacii si la cele umanitare, pentru prevenirea conflictelor si solutionarea situatiilor de criza, sub conducerea Aliantei in cadrul unor Forte Intrunite Multinationale, constituite sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa.

In conformitate cu prevederile Doctrinei pentru Operatiile Intrunite Multinationale, in baza optiunilor politice, " participarea Romaniei la operatii militare multinationale vizeaza: sprijinul comunitatii internationale in asigurarea pacii si securitatii in lume; afirmarea rolului Romaniei de generator de securitate si stabilitate; dezvoltarea si diversificarea cooperarii cu toate statele; instruirea si pregatirea unitatilor si a efectivelor participante, corespunzator particularitatilor mediului international si modului de actiune in zonele reale de conflict si de razboi; realizarea criteriilor de standardizare si interoperabilitate cu armatele tarilor membre ale NATO". [B 6 , pag. 23]

Ca urmare, Armata Romaniei va avea in vedere participarea la urmatoarele tipuri de operatii:

Operatii Intrunite Multinationale pentru aparare colectiva, conform Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord;

Operatii de pace, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si conduse de catre acestea;

Operatii de stabilitate (non-Articol 5, de raspuns la crize), conduse de catre NATO, sub mandat Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa". [ibidem].

Privind participarea Armatei Romaniei la operatiile de stabilitate si in sprijinul pacii sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa si conduse nemijlocit de catre acestea, consider ca ele isi gasesc reglementarea juridica internationala in Carta Organizatiei Natiunilor Unite si se desfasoara in conditiile consensului partilor aflate in disputa sau in conflict, folosindu-se forta armata doar pentru autoaparare si ca mijloc de ultima instanta.

Fortele destinate de partea romana vor participa la aceste tipuri de operatii cu aprobarea Parlamentului, in baza unei solicitari oficiale adresata Romaniei de Organizatia Natiunilor Unite sau de Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, in functie de resursele financiare puse la dispozitie de catre Guvernul Romaniei.

Negocierile angajarii Armatei Romaniei in operatiile de stabilitate si in sprijinul pacii se fac pe baza unui sistem coerent de principii, care sunt:

participarea la operatiile de stabilitate se executa in baza aprobarii politice a Parlamentului Romaniei;

mentinerea unui echilibru optim intre fortele angajate in operatii in sprijinul pacii, cele destinate inlocuirii acestora si cele destinate asigurarii apararii nationale;

realizarea si mentinerea unui nivel inalt de interoperabilitate conceptuala si actionala a fortelor destinate, potrivit standardelor NATO;

mentinerea autoritatii nationale asupra fortelor si mijloacelor aflate in misiune, putandu-se hotari continuarea participarii la misiune sau retragerea lor din teatrele de operatii;

participarea contingentelor sau structurilor romanesti in cadrul unor grupari intrunite de forte multinationale alaturi de contingentele unor state membre NATO se executa in urma unor negocieri concretizate prin semnarea, de catre parti, a unor memorandumuri de intelegere si acorduri sau aranjamente tehnice, prin care se stabilesc: modul de exercitare a controlului operational, regulile de angajare, responsabilitatile partilor privind sustinerea logistica a misiunii si modul de transfer al autoritatii asupra fortelor;

participarea cu personal la misiunile de stabilitate desfasurate sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa se face printr-o limita de reprezentativitate stabilita de aceste organisme, proportional cu contributia financiara nationala, prin alocarea de posturi sau functii in cadrul misiunilor;

participarea cu forte si mijloace la operatiile in sprijinul pacii si la misiunile de pace sub egida Uniunii Europene se face in concordanta cu oferta nationala, in conditiile si in limitele stabilite de catre acest organism si acceptate de partea romana;

negocierea participarii cu forte si mijloace la operatiile multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii se executa pentru fiecare misiune, avandu-se in vedere interesele nationale si angajamentele internationale la care Romania este parte.

In pregatirea operatiilor de stabilitate trebuie sa se aiba in vedere faptul ca, la un moment dat, doua sau mai multe tipuri de operatiii pot interfera sau se pot succede in timp, in fuctie de evolutia crizei. Conducerea politica si militara a operatiilor de catre Organizatiei Natiunilor Unite, se exercita prin Reprezentantul Special al Secretarului General (Special Representative of the Secretary General - SRSG) si comandantul fortelor multinationale si presupune din partea tarilor care participa, o atentie deosebita, mai ales asupra implicatiilor politice ale operatiilor.

Referitor la operatiile de stabilitate (non-Articol 5, de raspuns la crize), conduse de catre NATO sub mandatul Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, consider ca participarea la acest tip de operatii ofera oportunitatea afirmarii Romaniei ca factor activ de stabilitate pe continent. La solicitarea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) sau a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), Armata Romaniei poate participa la acest tip de operatii, avand in vedere urmatoarele considerente:

incadrarea in noul concept strategic al NATO privind realizarea securitatii colective;

modalitatile de interventie in situatii de criza se bazeaza pe concepte operationale, care presupun interoperabiliatea cu structurile Aliantei Nord-Atlantice;

scopurile si obiectivele operatiilor se circumscriu intereselor nationale cu privire la edificarea arhitecturii de securitate si urmaresc obtinerea unei reglementari politice pe termen lung, in conditiile specificate in mandat.

Referindu-ma concret la aspectele juridice si umanitare in operatiile multinationale, consider ca, aderand la tratatele, conventiile si acordurile internationale care reglementeaza ducerea razboiului, Romania si-a asumat, pe de-o parte, respectarea acestora, si pe de alta parte, responsabilitatea stabilirii aliatilor sai.

Urmarind aceasta linie de conduita, consider ca este exclusa posibilitatea de a intra intr-un conflict sau parteneriat militar alaturi de state care nu considera aplicarea dreptului international umanitar sau respectarea legislatiei conflictelor armate drept un atribut prioritar, fundamental si intrinsec al oricarei natiuni civilizate.

Dreptul international umanitar si al conflictelor armate este cadrul de desfasurare al razboiului, iar de respectarea sau nerespectarea lui depinde statutul international al tarii. Aplicarea dreptului international umanitar vizeaza: aspectele generale ale conflictului; principiile generale de ducere a razboiului si regulile esentiale de drept international al razboiului.

Fortele armate si membrii acestora se supun atat legilor internationale, cat si celor interne, ale statului caruia apartin. Intr-un conflict armat, fortele implicate trebuie sa fie constiente ca interventia nu poate sa inceapa daca nu este facuta in scopul apararii colective sau individuale, conform Articolului 51 din Carta Organizatiei Natiunilor Unite.

Statutul fortelor (SOFA) care participa la Operatiile Intrunite Multinationale decurge si se incadreaza in limitele prevazute de Legea numarul 42/2004 privind participarea Fortelor Armate la misiuni in afara granitelor statului roman si a Legii numarul 22/2004 privind aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord.

In ceea ce priveste aspectele doctrinare ale participarii la operatiile de stabilitate, consider ca acestea sunt sintetizate in principiile generale de ducere a razboiului, potrivit carora:

partile unui conflict armat nu au drept nelimitat in alegerea mijloacelor si a metodelor de purtare a actiunilor militare;

in utilizarea acestor mijloacelor si metode trebuie sa se faca intotdeauna distinctie neta intre obiectivele militare, pe de-o parte, populatia si persoanele civile si forurile cu caracter civil, pe de alta parte, astfel incat atacurile sa nu fie indreptate decat impotriva celor dintai;

sa se limiteze, pe cat este posibil, atat suferintele pe care le-ar putea indura combatantii, cat si proportiile distrugerilor.

Aceste principii se regasesc in interzicerea metodelor si mijloacelor de razboi care produc rau inutil, au efecte nediscriminatorii, extinse, durabile si grave asupra mediului natural.

Tipologia operatiilor multinationale la care participa Armata Romaniei, potrivit deciziei politice, acopera in mod corespunzator atat interesele nationale, cat si obligatiile internationale asumate de tara noastra. Participarea Armatei noastre la operatii de stabilitate si in sprijinul pacii este urmarea clarificarilor de ordin conceptual si strategic si a depasirii politicii de asteptare, in plan international.

Constientizand rolul operatiilor multinationale de stabilitate in cadrul noului context de securitate, precum si eforturile comunitatii internationale pentru stingerea si gestionarea focarelor de conflict, Romania si-a stabilit, ca una dintre prioritatile fundamentale ale politicii militare externe, participarea in cadrul fortelor multinationale destinate pentru asemenea operatii, conform Cartei Organizatiei Natiunilor Unite sau rezolutiilor altor organizatii cu larga recunoastere internationala.

Capabilitatile si deprinderile personalului militar roman, dobandite cu prilejul participarii la astfel de misiuni, constituie baza ridicarii la nivelul de profesionalism necesar pentru planificarea si ducerea actiunilor militare intr-un cadru multinational, in conditii diferite de ordin geopolitic, de relief si clima, de traditie si civilizatie.

Apreciez ca participarea Armatei Romaniei la operatiile multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii este si va ramane, cu siguranta si in viitor, o modalitate eficienta de gestionare a crizelor pe plan regional si chiar global. Pentru mai mult timp de aici inainte, aceste operatiii vor fi o forma de activitate politica, diplomatica, umanitara si militara, o misiune de maxima importanta atat a organizatiilor internationale si a guvernelor, cat si afortelor armate din toate statele democratice ale lumii.

2. Modalitati de participare a structurilor din cadrul

Statului Major al Fortelor Aeriene ale Romaniei

la operatiile militare de stabilitate si in sprijinul pacii

Concret, modalitatile de participare a structurilor dim cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene ale Romaniei la Operatii Militare de Stabilitate, in cadrul unei Forte Intrunite Multinationale, sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite sau ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa impun o tratare diferentiata, pe genuri de arme si tipuri de misiuni, determinata foarte clar de gradul de modernizare si interoperabilitate cu structurile de forte carora le vor fi subordonate acestea pe parcursul indeplinirii misiunii, conform Acordului dintre organizatia mondiala sau regionala si Romania - ca tara contributoare cu forte militare (vezi Statutul Fortelor - Status of Forces Agreement / SOFA).

O reprezentare generica a lantului decizional privind participarea Fortelor Aeriene Romane la acest tip de operatii militare este reliefata in cadrul Anexei nr. 3 [B 25, pag. 263]

In momentul de fata se contureaza tot mai pregnant ca, in lume, operatiile pentru pace de exemplu, componenta de baza a operatiilor militare de stabilitate, vor fi executate de forte multinationale, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sau ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, iar daca pentru participarea fortelor terestre (componenta terestra a Fortei Multinationale) aceasta operare in comun incumba, in special, proceduri de stat major aproape identice cu cele ale celorlalte tipuri de operatii militare, pentru Fortele Aeriene (componenta aeriana a Fortei Multinationale) din tari diferite, operarea in comun si asigurarea eficientei acestei operari necesita mult mai mult, nu numai proceduri de stat major identice, dar mai ales, sau in special, echipamente compatibile cel putin, daca nu identice.

Un loc distinct in cadrul acestei participari il ocupa Fortele Aeriene ale Romaniei. Participarea acestora la operatiile de stabilitate, in cadrul unei Forte Intrunite Multinationale, sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite sau ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, conduse de catre Alianta Atlanticului de Nord, se face numai cu aprobarea organelor constitutionale abilitate ale statului (Parlamentul Romaniei si a Consiliul Suprem de Aparare a Tarii CSAT) si implica, de exemplu, pentru aviatie - participarea cu forte de valoare mica, chiar individualizate (1-3 avioane de transport; 4 elicoptere; pana la o escadrila de avioane de vanatoare-bombardament, etc), neangajand structuri de valoare mare.

Aviatia militara este in prezent elementul de baza al participarii Statului Major al Fortelor Aeriene la operatiile militare de stabilitate, datorita in special programelor de modernizare si achizitionare care au fost demarate in acest domeniu.

Aviatia de transport

Figura 6 C-130 "HERCULES"

A fost prima solicitata si a demarat participarea la operatiile de stabilitate ca urmare a achizitionarii a patru avioane de transport C-130 HERCULES" (vezi Figura 6) si operationalizarii lor cu piloti romani.

Acest lucru permite executarea de misiuni in cadrul operatiilor de stabilitate care constau, in special, in transportul pe calea aerului a contingentelor de forte si a materialelor acestora destinate pentru executarea operatiilor pentru pace in Irak si Afganistan, precum si in orice alta parte a globului, daca va fi necesar, datorita autonomiei mari de zbor (peste 3 700 kilometri si peste 7 000 de kilometri cu rezervoarele suplimentare - "HERCULES").

Aviatia de vanatoare (vanatoare-bombardament).

Figura 7 MiG-21 Lancer A

Pana in prezent nu a fost solicitata sa participe la misiuni sau operatii de stabilitate. Cu toate acestea este pregatita si poate sa raspunda oricaror solicitari in acest sens pentru ca s-a derulat cu succes programul de modernizare a avionului MIG-2 cu firma israeliana "ELBIT", in urma caruia a rezultat avionul MIG-21 "LANCER" compatibil cu avioanele moderne NATO si interoperabil in misiuni comune. In urma modernizarilor, in cele trei variante: "AER-AER" (LANCER-C), "AER-SOL" (LANCER-A) (vezi Figura 7) si "DE INSTRUCTIE" (LANCER-B), precum si

a posibilitatilor tehnice de a transforma varianta "A" in "C" in doar cateva ore, echipamentele fiind modulare, fac ca avionul MIG-21 sa fie apt sa indeplineasca misiuni caracteristice pentru operatiile de stabilitate. Principalele modernizari care fac posibil acest lucru sunt:

sistemul de navigatie - "HNS" (Hibrid Nvigation System);

calculatorul principal de bord - "MMRC" (Modular Multi-Role Computer);

sistemul de afisare frontal, pe casca;

sistemul de radiocomunicatie

sistemul de radionavigatie

sistemul de identificare (IFF - Identification Friend or Foe), nerealizat, inca, in sistem national;

sistemele de razboi electronic, de cercetare de radiolocatie si avertizare, de bruiaj pasiv si inselare si de bruiaj activ;

sistemul de inregistrare video si de analiza video de la sol

radarul modern;

sistemul de armament;

Avand in vedere aceste modernizari, apreciez ca structuri mici de aviatie din compunerea Fortelor Aeriene romane de vanatoare, vanatoare-bombardament, gen celula, patrula pana la escadrila, pot participa la operatii militare de stabilitate si sa execute misiuni specifice, astfel:

Implementarea Zonelor Aeriene Interzise (conform unei rezolutii a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite);

Asigurarea libertatii de navigatie si de survol (conform unei rezolutii a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite);

Asistenta umanitara

Evacuarea necombatantilor

Operatii pentru pace;

Demonstratii de forta, care presupun: simularea unor atacuri aeriene asupra fortelor adverse; executarea unor antrenamente cu tinte fictive deasupra raionului de dispunere al fortelor adversarului si survolarea dispozitivului adversarului la inaltime mica si cu viteza mare.

Lovituri si raiduri. Este greu de presupus ca avioanele de vanatoare si vanatoare-bombardament ale Fortelor Aeriene romane vor participa la misiuni de bombardament executate pe teritoriul apartinand altui stat chiar daca tara noastra este membra a aliantei Nord-Atlantice, atata timp cat asemenea actiuni presupun elemente de legitimitate, neclare de cele mai multe ori, dar si riscuri asumate de factorii nationali de decizie.

In cazul in care exista o decizie a forurilor internationale (Organizatia Natiunilor Unite sau Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) care este aprobata si de organele constitutionale abilitate, respectiv Parlamentul Romaniei, avioane ale Fortelor Aeriene romane vor executa si misiuni de lupta dupa toate legile razboiului, pentru indeplinirea sarcinilor incredintate.

Elicopterele.

Elicopterele sunt bine reprezentate in panoplia mijloacelor de aviatie care participa la operatiile militare de stabilitate, datorita caracteristicilor acestora care le fac deosebit de utile in acele operatii militare unde vulnerabilitatea lor nu reprezinta un impediment in folosirea acestora. In cadrul programului de modernizare a elicopterului romanesc IAR-330 "PUMA", a fost instalat sistemul "SOCAT" (vezi Figura 8), care-l face interoperabil cu structurile aliate din cadrul NATO si apt pentru a fi intrebuintat in operatiile de stabilitate, el ramanand in continuare un elicopter de transport.

Figura 8: IAR-330 PUMA SOCAT

Ca     urmare, structuri mici de

elicoptere de valoare celula sau patrula, pana la cel mult valoarea de escadrila pot fi folosite in operatii de stabilitate, astfel:

Asistenta umanitara - in misiuni de transport pentru: ajutoare umanitare (produse sanitare de urgenta, alimente, apa, etc.); raniti sau bolnavi grav; personalul medical, al Organizatiei Natiunilor Unite sau al altor organizatii guvernamentale sau neguvernamentale care actioneaza in cadrul operatiilor respective.

Operatii de evacuare a necombatantilor: locali (persoane civile, femei, copii) si cu statut special de protectie (personal sanitar, religios, personal al Organizatiei Natiunilor Unite sau ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana, ziaristi) din zonele in care se afla in pericol, in zone sau in raioane sigure;

Operatii pentru pace - in misiuni de: cautare si salvare a combatantilor; transport aerian al militarilor romani (din alte tari) sau al personalului Organizatiei Natiunilor Unite sau al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, etc; imprastierea de manifeste si materiale de propaganda si de influentare psihologica;

Operatii de salvare - in misiuni de: salvare a victimelor unui dezastru natural (cutremur, inundatii, alunecari de teren, etc.); salvare a membrilor unei delegatii (legatie sau ambasada) sau a membrilor familiilor lor, aflati in pericol.

Radiolocatia.

Figura 9: Radarul AN/FPS 117 E(T)

Folosirea structurilor de radiolocatie din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane, in cadrul operatiilor de stabilitate, are un caracter limitat, determinat de localizarea relativ fixa a acestora (numai in cadrul teritoriului national), de caracteristicile limitate ale majoritatii echipamentelor trupelor radiotehnice, iar pana acum nu a existat o astfel de solicitare sau participare. Totusi, pasi

importanti au fost facuti si in acest sector, prin achizitionarea a cinci radare moderne interoperabile cu echipamentele NATO, "FPS-117" (vezi Figura 9) si care, conexate cu radarele civile, asigura o imagine unica de radiolocatie. Aceste radare permit conexarea la informatiile celorlalte centre "ASOC" (Air Soveregnity Operation Centre) al altor tari care au un astfel de centru.

Structurile de trupe radiotehnice, care dispun de statiile de radiolocatie FPS-117, pot fi folosite in orice operatie de stabilitate, in apropierea tarii noastre (in functie de distanta de descoperire a acestora) numai in misiuni de:

supraveghere permanenta a spatiului aerian in graficul stabilit de Comandamentul Componentei Aeriene a Fortei Multinationale;

asigurarea cu date de radiolocatie a Comandamentului Operational Aerian Principal (COAP).

Apararea antiaeriana cu baza la sol.

Ca in cazul structurilor de radiolocatie, structurile de artilerie si rachete antiaeriene actuale, din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane, pot fi folosite intr-o masura limitata la operatii militare de stabilitate datorita caracterului static, greoi si al echipamentelor, in special de rachete antiaeriene.

Datorita posibilitatilor mai mari de manevra, consider mai potrivite pentru indeplinirea misiunilor de aparare nemijlocita a elementelor unei Forte Multinationale in cadrul unor operatii de stabilitate (cu limitele impuse de inexistenta sistemului de recunoastere), structurile de aparare antiaeriana, cu baza la sol, din organica Statului Major al Fortelor Terestre ale Romaniei cum ar fi: complexele "OSA-AK"; sistemele "CA-94" si "CA-95"; Sistemul "GHEPARD", sau Sistemul "OERLIKON".

Statul Major al Fortele Aeriene ale Romaniei a fost si este angrenat, intr-o serie de misiuni impreuna cu aliatii tarii noastre din cadru Organizatiei Atlanticului de Nord. Aceste misiuni au fost si sunt executate sub mandatul Organizatiei Natiunilor Unite si al Uniunii Europene si au presupus desfasurarea de personal si tehnica de lupta in Bosnia Hetegovina, Afganistan si Irak.

Misiunile in care au fost si continua sa fie angrenate efective si tehnica militara din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane, in special din cadrul Bazei 90 Transport Aerian, sunt:

Misiunea ALTHEA

Reprezinta cea mai importanta operatiune de acest gen desfasurata de Uniunea Europeana pana in prezent. Misiunea "ALTHEA" succede misiunii SFOR a NATO, incheiata cu succes in decembrie 2004.

Ca urmare a cresterii angajamentului Uniunii Europene in spatiul conflictual din fosta Iugoslavie, operatiunea a fost lansata oficial pe 2 decembrie 2004.

Tara noastra a contribuit cu personal si tehnica militara la ambele actiuni, ceea ce reflecta continuitatea eforturilor depuse de Armata Romaniei pentru reconstructia securitatii si stabilitatii in Balcani si a sprijinului acordat unei mai mari implicari a Uniunii Europene in aceasta regiune.

Demersul se inscrie in cadrul mai larg de participare a tarii noastre la Politica Europeana de Securitate si Aparare, in dubla sa calitate, de stat candidat la UE si membru Atei Atlanticului de Nord.

Figura 10: Detasamentul "ALFA"