"SOP au devenit o parte esentiala si vitala a functionarii sistemelor democratice din intreaga lume."

"SOP au devenit o parte esentiala si vitala a functionarii sistemelor democratice din intreaga lume."

(The freedom to Public Opinion poll Results. Raport WorldWide update, Foundation for Infomration. ESOMAR/WAPOR. 2003, George Vasiloiu. Presedinte Fundatia pentru informatie)

Importanta si rolul sondajelor de opinie   

Sondajele de opinie constitue partea cea mai vizibila a cercetarilor sau anchetelor sociale. Despre sondaje vorbeste toata lumea, de la omul simplu la crainicul de televiziune si pana la marii savanti. Unii le acuza de toate relele, altii le atribuie toate calitatile si multi, poate cei mai multi, le privesc cu neutralitate sau indiferenta, luandu-le asa cum sunt, ca o informatie disponibila in spatiul public prin intermediul mass-mediei. De multe ori insa, mai ales in timpul campaniilor electorale, publicarea sondajelor de opinie inflacareaza spiritele, datele de sondaj sunt acuzate sau respinse in functie de interesele unor partide sau lideri politici. Se intampla sa se ajunga pana acolo incat sondajele sunt considerate mijloace de manipulare a opiniei publice, iar sociologii considerati "vinovati" de rezultatele sondajelor si acuzati in grup, fie de lipsa de profesionalism, fie de copromis politic.

Nu au lipsit nici situatiile in care liderii politici sau chiar ziare au achtionat in judecata sau au amenintat cu procese juridice institutiile de sondaj, pe motivul ca intre rezultatele publicate inainte de alegeri si rezultatele la vot au existat diferente semnificative. Pe ce se bazeaza, de regula, citirea sondajelor de opinie? Cele mai dese situatii de atac asupra sondajelor de opinie apar atunci cand intre rezultatele publicate de diferite institutii de sondaje apar diferente mari, de peste 3% (atat cat este marja maxima de eroare acceptata, de regula) si cand in lipsa unor explicatii din partea specialistilor in sondaje, unii jurnalisti sau analisti politici vad intentii dubioase si incercari de manipulare. In fapt, adesea, se compara datele necomparabile (de obicei se compara date culese in perioade diferite de timp, se compara rezultatele unor institutii necunoscute de sondaje cu cele ale unor firme fantoma etc, etc.), adica se amesteca mere cu pere, se exagereaza diferente care se incadreaza in marjele de eroare ale sondajelor adevarate, vorbindu-se de "brambureala sondajelor, de confuzia sondajelor" sau de "manipularea sondajelor".

Atitudinea rezervata fata de sondajele de opinie care apare la unii jurnalisti si politicieni, dar si la o parte a populatiei are mai multe cauze. Astfel, dincolo de eventualele interese sau nemultumiri fata de rezultatele unui sondaj sau altul, confuzia este facilitata de faptul ca, pe de o parte, toate asa numitele sondaje de opinie care se vehiculeaza prin mass-media sunt, intr-adevar, sondaje statistice, adica nu se incadreaza in termenii stiintifici acceptati pentru acest gen de cercetari. Cum sa impui unor moderatori tv, de exemplu, sa precizeze ca raspunsurile la intrebarile de pe ecran nu sunt daje de sondaj si ca ele nu au reprezentativitate decat pentru telespectatorii activi, care-si ofera pe aceasta cale raspunsurile, chiar platind pentru aceasta. De regula, o astfel de reactie nu reflecta opinia publica indiferent de numarul celor care au sunat, ci mai degraba o distorsionare a acesteia (de regula este opinia celor care au un grad mai mare de partizanat si de implicare in problema discutata sau in cel mai bun caz opinia celor care prefera (urmareste) canalul Tv respectiv).

Pe de alta parte, exista intr-adevar agentii care efectueaza sondaje, unele dintre ele mai ales care apar in campania electorala, sub forma unor firme fantoma sau private, care publica rezultate in favoarea unor partide politice sau candidati, de regula sub umbrela publicitatii. Majoritatea unor astfel de firme dispar de pe piata sondajelor, dar nu trebuie neglijat faptul ca mai exista agentii care publica sondaje de opinie, mai ales in timpul camapniilor, desi rezultatele lor au fost contrazise sistematic de rezultatele la urne.

In acest context, definirea clara a sondajului de opinie si a rolului sau devine esentiala, sociologia insasi fiind apreciata in stransa legatura cu succesul sau esecul sondajelor de opinie.

In esenta sondajele de opinie au 4 functii - de cunoastere (cognitiva)

de informare (informativa)

prognoza (prognotica)

aplicare (aplicativa)

Functia de baza cea mai cunoscuta a sondajelor de opinie este cea informativa, de promovare a opinie publice. Prin sondajele de opinie publica se face cunoscuta vocea populatiei, este un mod de a lasa vocea publicului sa se auda, in special a "majoritatii tacute" care, practic, daca nu sunt referendumuri, se pronunta public o data la 4 ani, atunci cand electoratul isi voteaza alesii. Vocea majoritatii, vocea populatiei sau vocea poporului, cum se mai spune, nu paote fi neglijata in societatile democratice si, intr-un fel sau altul, o astfel de voce a fost adesea luata in seama, de-a lungul istotriei. Acest adevar a fost pronuntat de multe ori sub forma expresiei imperative "Vox populi, vox Dei" (Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu). In timp, fata de o astfel de afirmatie, lumea si-a aratat fie admiratia, fie dispretul. Iata cateva exemple citate dupa Elisabeth Noelle-Newman "Spirala tacerii. Opinia publica, interesul nostru social", Ed. Comunicare, 2004

Seneca spunea, de pilda "crede-ma, vocea poporului este sfanta".

De multe ori "Vox Dei" a fost inteleasa ca vocea ratiunii. Machiavelli insusi considera ca "glasul poporului nu fara pricina este numit glasul Domnului caci una opinione universale prezice intr-un mod atat de uimitor ce se va intampla ca-ti vine a crede intr-o putere ascunsa de a prezice binele si raul".

Pe de alta aprte, psihologul Hotstter (Psihologia opiniei publice, 1949) spunea "vocea poporului, vocea lui Dumnezeu - o blasfemie", iar un cancelar al Reich-ului (Bethman Hollweg) era de parere ca acest dicton ar suna mai bine astfel: "vocea poporului, vocea dobitoacelor".

Toate aceste atitudinii se reflecta in zilele noastre in dezbaterile legate de evaluarea opiniei publice, opinie care, cel putin deocamdata este cel mai bine masurata prin sondaje.

De obicei, opinia publica este latenta. In mass-media se fac auzite cu precadere vocile minoritatilor "tipatoare" sau "zgomotoase", fie ele grupuri etnice, minoritati sociale de tipul homosexualilor sau anumite grupuri de interese bine structurate. Asa cum aratam in lipsa referendumurilor si a alegerilor, doar sondajele de opinie masoara si exprima si vocea majoritatii tacute, adica arata structura opiniei publice in ansamblul sau. Prin relevarea dimensiunilor si structurii opinie publice populatia devine mai constienta de sine si de forta sa.

Din aceasta perspectiva am putea spune ca efectuarea si publicarea sondajelor de opinie sunt cerute de novoia de informare corecta a populatiei in ceea ce priveste reactia oamenilor la evenimentele politice, economice sau sociale. De altfel, prin intermediul mediatizarii rezultatelor sondajelor de opinie se poate observa mai bine corespondenta dintre agenda populatiei si agenda guvernamentala sau, cum se exprimau reprezentantii Scolii Sociologice Romanesti intre cele doua razboie - dintre "Tara reala" si "Tara legala".

Pentru ca informatia furnizata de sondajele de opinie sa devina relevanta si utila pentru buna functionare democratica a societatii ea trebuie sa fie stiintifica, adica sa se bazeze pe o cunoastere si analiza intemeiate, pe metode stiintifice.

In acest sens s-ar putea spune ca functia informativa a sondajelor de opinie este corelata atat cu functia lor cognitiva (bazata pe cunoastere si analiza), cu functia prognotica, de estimare sau prognoza, cat si cu o functie practica, aplicativa (bazata pe utilizarea datelor de sondaj in guvernare, in managementul productiei si produselor, in imbunatatirea audinetei mass-mediei, etc)

Chiar daca functia informativa este cea mai vizibila si unanim acceptata, celelalte functii de cunoastere precum, functia de informare, care conduce, printre altele, la progresul stiintei in domeniu, functia prognotica sau estimativa, care anticipeaza, pe baza de tendinte, evenimentele, functia practica, aplicativa, care ofera date pentru eficientizarea activitatii, sunt la fel de importante, ponderea lor diferind in functie de context.

Sondajele de opinie sunt importante nu numai in general pentru dezvoltarea democratiei si economiei ci si pentru ca, prin functiile lor, ele au mai multi beneficiari. S-ar putea spune ca exista anumite categorii de populatie care beneficiaza de sondajele de opinie, indiferent daca acest lucru este recunoscut sau nu in mod manifest. Principalele categorii de populatie beneficiare ale sondajelor pot fi grupate astfel:

a.       Cetatenii de rand - Oamenii simpli, cumparatorii, votantii etc. se pot informa prin intermediul rezultatelor de sondaj in legatura cu ce si cum gandesc semenii lor. Tot prin sondajele de opinie, cetateni de rand se pot face auziti mai des, pot deveni mai constienti de forta propriilor opinii si chiar pot intari functia critica a opinie publice.

b.      Jurnalistii - Prin sondajele de opinie, jurnalistii pot identifica mai bine problemele populatiei si pot urmari, pas cu pas, cresterea si declinul in popularitate a unor partide sau candidati. Evident ca prin sondaje jurnalistii pot evalua si satisfactia sau insatisfactia fata de produsele mass-media care ii intereseaza, mergand pana la evaluarea propriilor performante in domeniu (ierarhii sub forma indicilor sau scorurilor de performanta)

c.       Guvernantii - Sondajele de opinie ii ajuta pe cei care conduc in stabilirea agendei guvernamentale in acord cu nevoile populatiei. In mod ideal, intre cele trei agende, agenda guvernamentala, agenda mass-media si agenda populatiei ar trebui sa fie o corelatie cat mai mare. De asemenea, guvernarea poate evalua reactia populatiei (feedback-ul popular) la diferite decizii sau programe guvernamentale, putand evalua inclusiv impactul acestor masuri. Evident ca guvernarea nu se poate face numai pe baza de sondaje. De altfel, se si spune ca "o guvernare bazata numai pe sondaje este proasta". Dar se adauga imediat ca "o guvernare care nu tine seama de sondaje este foarte proasta". In esenta se poate spunae ca insasi ratiunea infiintarii sondajelor de opinie si a cercetarii de marketing a fost aceea a imbunatatirii activitatii de decizie in cadrul societatilor si a firmelor de afaceri.

d.      Liderii politici (politicienii) - Politicienii pot sa vada prin intermediul datelor de sondaj schimbarile care au loc in intentiile de vot si in orientarile politice, printre sustinatorii lor. De asemenea ei pot vedea cum le creste sau descreste popularitatea. In acelasi timp, liderii politici sunt interesati in cunoasterea impactului pe care-l au asupra electoratului diferite evenimente importante nationale si internationale.

e.       Strategii de camapanii electorale - Sondajele de opinie pot fi folosite direct in campanii nu numai la evaluarea nivelului si tendintelor in intentiile de vot ci si la stabilirea temelor de campanie, la testarea unor mesaje de campanie si mai ales, la evaluarea efectelor unor masuri sau initiative de campanie. Sondajele preelectorale si mai ales traking-poll-urile sunt ilustrative in acest sens.

f.        Politologii si analistii politici - Datele de sondaj pot fi folsite ca informatii explicative privind optiunile electorale ale diferitelor grupuri de oameni, pentru intelegerea motivatiei anumitor comportamente si a mecanismelor prin care se iau deciziile de vot la niveul populatiei si deciziile de conducere, la nivelul guvernantilor si liderilor politici.

g.       Sociologii - Prin analiza datelor furnizate de sondajele de opinie, sociologii pot imbunatatii modalitatile de cunostere a relatiilor sociale, mai ales a opiniilor si comportamentelor populatiei. Sociologii sunt interesati ca prin sondajele de opinie sa masoare schimbarea structurii sociale, a opiniilor in raport cu diferite probleme sociale majore (infaltie, integrare, etc) si sa cunoasca evolutia perceptiei si insusirii valorilor.

Ce sunt SOP

Se impune de la inceput precizarea ca sondajul de opinie nu este singurul mijloc de cunoastere a opiniei publice, dar in mod sigur este cel mai important. Daca se recunoste ca, psihologia a inventat experimentul pentru cunoasterea comportamentului uman, atunci se poate recunoaste cu egala indreptatire ca sociologia a inventat sondajul pentru cunoasterea opiniei publice. Desigur ca aceasta nu inseamna excluderea contributiei psihologiei la cunoasterea opiniei publice si nici a sociologiei sau sondajului la cunoasterea comportamentului populatiei. De asemenea neglijat rolul altor discipline in realizarea sondajului de opinie. Opinia publica este o forta majora in modelarea si transformarea societatii, iar in secolul al XX lea stiintele sociale au elaborat un instrument care poate masura obiectiv opinia publica. (Kathleen A. Frankovici. Presedinte Asociatia Mondiala pentru cercetarea Opiniei Publice - WAPOR).

Exista multiple definitii oferite sondajului de opinie, fiecare dintre ele punand accent pe un aspect sau altul. Unele sunt definitii tematice, aletele se apropie mai mult de modelele operationale. Este diferit de gasit un consens in aceasta privinta.

Termenul de sondaj este similar cu cel de cercetare selectiva sau pe esantion. Iata cateva definitii seminifcative:

Dictionar de sociologie Larousse, Ed. Univ. Enciclopedic, 1996

Sondaj = metoda aparte de ancheta, constand in chestionarea unui esantion de indivizi reprezentativ pentru o populatie mai numeroasa .

Dictionar de Sociologie, coord. C. Zamfir & L. Vlasceanu, Ed. Babel, 1993

Sondaj = metoda de cunoastere a opinie publice pe baza chestionarului si a esantionarii, echivalent al termenelor de "Public Opinion Polls" in engl. sau "Demoskopie" in germana.)

S. Chelcea Cercetarea sociologica, Metode si tehnici", ed Destin, 1998.

Sondajul de opinie publica = o metoda stiintifica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii populatiei in raport cu variabilele socio-demografice ale populatiei studiate.

(Tr. Rotariu si P. Ilut - Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Polirom, 2001).

Sondajul de opinie = o specie a anchetiei sociale in care diferentele sunt date de:

Ø      accent pe aspectul opiniei (ce sunt, gandesc, interesezeaza)

Ø      pe probleme de larg interes

Ø      cu caracterul descriptiv (descriere generala)

Ø      realizate in timp scurt

Ø      prezentare in forma simpla

Ø      la comanda unui beneficiar

Ø      parte inseparabila a societatii democratice

Andrei Novak - Statistica si Sondajul de Opinie, Ed. Universitara, Buc. 2004

Sondajul = mijloc de investigare a femonenulor de masa. SOP = are ca scop cunosterea complexa a preferintelor exprimate de un numar semnificativ de persoane, referitoare la o problema de importanta generala.

Organismele specializate in cercetarea opiniei publice si protejarea sondajelor de opinie publica ai adoptat definitie care se bucura de o larga recunoastere, astfel:

ESOMAR/WAPOR Guide to Opinion Polls including the ESOMAR International Code for the Publication of Public Opinion Poll Results. 2004

SOP = o cercetare stiintifica si reprezentativa avand ca scop masurarea opiniei unui grup specific, de exemplu, electoratul unei tari, membri de sindicat

Se observa ca existe cateva elemente comune in aceste definitii, dar si diferente.

De exemplu, unii considera sondajul o metoda ( de ancheta, de investigare, de cunoastere etc) pe cand altii o cercetare stiintifica (deci mai mult decat o metoda). In unele se specifica reprezentativitate, in altele nu, sau aceasta exigenta este presupusa (de exemplu, numar semnificativ), unele mentioneaza tehnica de culegere a datelor altele nu, unele mentioneaza datele cunoasterii (opinia publica) altele nu.

O definitie mai cuprinzatoare dupa opinia noastra ar fi urmatoarea:

Sondajul de opinie - cercetare reprezentativa avand ca scop masurarea rapida a opiniei publice si comportamentulul populatiei, realizata cu o metodolgie de esantionare, culegere, prelucrare si prezentare a datelor validata stiintific.

Doua lucruri noi aduce o astfel de definitie: in primul rand ca prin sondaje se pot evalua si comportamentele populatiei (de exemplu, cu cine a votat este mai mult decat o opinie, la fel daca apasa pe butonul people meter-ului pentru a marca ce a vizionat, sau a recunoaste ce a cumparat).

In al doile rand se subliniaza caracterul stiintific al metodologiei, respectiv al esantionarii, esantion care trebuie sa fie probabilist sau pe cote pentru a fi reprezentativ, dar si a modului in care se folosesc intrebari neutre si scale standardizate in chestionar, a modului de selectare si instruire a operatorilor, pana la prelucrarea si prezentarea datelor conform exigentelor acceptate, care sa nu produca distorsiuni. Nu am considerat necesara intrducerea exigentei fata de problemele de interes general deorece opinia publica nu se formeaza in cazul unor probleme individuale.

In concluzie, practic, sondajele de opinie reprezinta o activitate laborioasa interdisciplinara, la care contribuie sau in care sunt implicate mai multe stiinte precum sociologia, logica, statistica, psihologia, etc si care presupune in esenta :

Ø      esantion reprezentativ, de tip probabilist

Ø      instrumente de intervievare testate

Ø      retea de operatori calificati

Ø      metodologie de prelucrare si analiza recunoascuta de comunitatea stiintifica

Ø      prezentare intr-o forma simpla, inteligibila la un nivel mediu de pregatire

Ø      dotarile logistice necesare

Desigur ca prin sondaj de opinie se realizeaza o cercetare cantitativa (ancheta sociala este considerata de unii a fi numai cantitativa). Un chestionar aplicat oral, cu multe intrbari deschise, cand operatorul are libertatea de exprimare a sensului intrebarilor, poate fi considerat si interviu aplicat pe un esantion reprezentativ. La fel interviurile bazate pe chestionare, aplicate unui esantion de persoane, poate fi considerate si sondaj de opinie sau ancheta sociala. Prin urmare, granitele intre ancheta bazata pe chestionar sau interviu si sondajul de opinie se intrepatrund, diferenta fiind data de accentul care se pune pe un aspect sau pe altul.

Aparitia: pe de o parte, sondajele au aparut din necesitati practice (prognoze in alegeri, estimarea impactului investitiilor, etc), pe de alta parte, din necesitat stiintifica a aprofundarii cunaasterii atitudinilor si comportamentelor umane.

Conditii necesare pentru realizarea SO:

1. sa poata fi utilizat esantionul (unitati individuale intersanjabile, oamenii sau subiectii sa fie egali din punct de vedre al exigentei de cunoastere!);

2. opiniile sa fie individualizate si nu de grup (ca la meetinguri, sau in stari conflictuale - vezi P-ta Universitatii);

sa existe problema in constiinta publica (nu individual sau de grup), de interes public;

opiniile sa fie impartite (nu o dorinta - "sa fie mai bine") in raport cu fenomenul respectiv;

Limite ale SO: - Evaluarea situatiei statice (fotografie a starii de spirit)

exista o anumita neincredere a populatiei in comunicarea deschisa (in general intre 5 -35%), in Romania sub 10%, non raspunsuri sau raspunsuri nesincere, totusi , pe ansamblu, oamenii nu mint, iar raspunsurile nesincere oricum se anuleaza, conform legii numerelor mari;

nu se evalueaza cauze si schimbari;

se creeaza artificial opinii;

marja de eroare este uneori mare (resurse limitate);

previziunea este dificila - uneori rezultatele sunt cunoscute (alegeri locale Videanu -Vanghelie), deci nu se justifica costurile Þ un sondaj deschide calea spre altele;

Virtuti ale SO: - studiaza opiniile unor mase mari si eterogene de oameni facilitand intelegerea mentalitatilor, comportamentelor si opiniilor oamenilor.

furnizeaza informatii despre opinia publica tuturor cetatenilor, garantand libera si rapida circulatie a informatiilor despre opinia publica;

ofera informatii rapide si riguroase beneficiarilor

masoara reactia populatiei la unele decizii ale conducerii in cunostinta de cauza

( faciliteaza comunicarea masa-elita);

previne manipularea opiniei publice si fraudarea alegerilor

contrabalanseaza influenta grupurilor dominante; anuleaza impresiile false sustinute de lideri care pretind nejustificat ca reprezinta interesele publicului;

pune in evidenta rolul opiniei publice tacute pacea sociala, raspund nevoii oamenilor de a cunoaste ce gandesc ceilalti;

impulsioneaza progresul teoretic si metodologic al cunoasterii stiintifice (morfologie sociala);

asigura cunoasterea unor domenii care nu se pot recenza;

costuri reduse comparativ cu recensamantul, referendumul etc;

stimuleaza gandirea critica (curajul);

realizeaza prognoze bazate pe tendinte ipoteze clare

consolideaza si maresc rata de participare la vot;

Critici care se aduc sondajelor de opinie:

Paradox: criticate de editorialisti, dar utilizate de departamentele de stiri; criticate sau laudate de politicieni, dupa caz. In fine criticate dar luate in seama:

Critici generale:

Critici particularizate (concretizate):

a.      

Influenteaza opinia publica si puterea

influenteaza factorii de putere si actorii sociali prin aura stiintificitatii, a invocarii cifrelor, a evaluarii performantelor, creand presiuni de intimidare a acestora;

b.      manipuleaza (uneori prin scoatere din context, condensarea informatiei) opinia publica si comportamentul de vot in favoarea invingatorului din sondaje.

Raspuns:

a.       Sondajele chiar sunt stiintifice, rezultatele fiind rodul cunoasterii stiintifice influentand atat puterea cat si opozitia, celor care le asociaza cu cresterea puterii statului li se opun radicalii care o contesta ci invers, deci influenta depinde de cei care utilizeaza SOP.

b.      Manipularea (schimba inconstient opinia) prin publicare este nedemonstrata. Exista reguli de prezentare a rezultatelor (formularea intrebarilor, raspunsurilor etc.); studiile arata ca influenta prin efecte de tip "bandwagon" si "underdog" este foarte mica (0-5%). In Romania doar sub 3% sunt influentati de sondaje in foarte mare masura in decizia de vot, trei sferturi in favoarea invingatorului si un sfert a invinsului din SOP.

Critici:

	Sunt nedemocratice

a.       creaza presiuni asupra minoritatilor pentru a se ralia la opiniile dominante si la consens social (chiar intrebarile ar fi incluse intr-o paradigma de armonizare-integrare) normalizarea si rationalizarea opiniei publice, definand pozitiile dominante si deviante, reducand exprimarile impotriva sau catre SOP, din perspectiva integratoare -uniformizatoare.

b.      incurajeaza nesupunerea civica, subminand prestigiul autoritatilor.

Raspuns:

a.       opinia minoritarilor este luata in calcul in SOP prin analiza subesantioanelor, cand opinia minoritara poate deveni majoritara (evidenta vocii mmajoritatii tacute contrabalanseaza zgomotul minoritatilor tipatoare). Chiar participarea la sondaj fiind o forma de participare politica + SOP sporesc participarea la vot).

b.      Prin SOP opinia publica devine constienta de sine, de forta sa, dobandind o forta critica dar nu produce conflicte.

Critici:

Limiteaza drepturile omului

a.       invadeaza prin chestionar viata privata si intima a persoanei.

Raspuns: subiectul este liber sa refuze participarea la ancheta + exista reguli de pastrare a confidentialitatii (refuzuri mai multe din dificultatea stabilirii contactului decat din nonraspunsuri).

Critici:

Construiesc artificial si/sau eronat opinie publica

a. SO nu permit masurarea atitudinilor profunde (gandirii intime, dispozitiei de actiune) ci a o opiniilor izolate, creand o opinie publica artificiala, rezultata din insumarea opiniilor

individuale, nu din dialog.

b.      nu surprind opinia publica asupra problemelor complexe sau simplifica nepermis de mult problemele complexe.

c.       Identifica rezultatele sondajelor de opinie cu opinia publica ducand la reificarea acesteia.

d.      Masoara eronat opinia publica (nestiintifica)

Raspuns:

a.       SOP masoara opinia individuala dar care s-a format in cadrul unei dezbateri publice (intrebari despre aspecte dezbatute, care se regasesc in mentalul colectiv) sau a unor forme de dialog: Opinia oamenilor conteaza doar daca, precum in alegeri, nu intotdeauna sunt bine informati ceea ce arata necesitatea legii chiar daca lumea nu este foarte bine informata. Exista si propuneri de a realiza sondaje deliberative (James Fishkin, 1995) cu esantion de populatie informata de tipul focus-grupului, dar acestea sunt foarte costisitoare.

b.      Este adevarat ca populatia nu are opinii clare in probleme complexe (redefinite sau pe care le definesc) si de aceea sondajele le simplifica dar publicul cere acesta informatie si mass-media procedeaza la fel; sunt reguli privind realizarea si publicarea SOP astfel incat sa se inteleaga contextul, luand in calcul factorii care au condus la anumite rezultate.

c.       Rezultatele sondajelor, care insumeaza (grupeaza) parerile nu trebuie reificate, in sensul de a le da viata. De ex. opinia publica decide, opinia publica este de parere ca unii lideri pretind, in mod gresit, ca vorbesc in numele opinie publice.

d.      Realitatea opiniilor fiind fluctuanta, se considera ca aceasta nu poate fi masurata. In realitate opinia publica se masoara cu o marja de eroare (ca in toate domeniile), se masoara tendintele Þ opinia publica are stabilitate. Dar si dinamica trebuie studiata.

In America

Utilizarea gresita a sondajelor

Critici specifice unor tari:

a.       se considera ca sondajele sunt fie eronate (oferind ce doresc clientii) fie utilizate gresit.

Raspuns:

Erorile tehnice (inclusiv cele privind prezentarea si analiza rezultatelor) sunt usor de identificat de specialisti. De utilizarea gresita nu se face vinovat realizatorul sondajului (inventatorul TV nu este vinovat de vizionarea violentei de catre copii)

Critici:

a.      

SOP sunt neamericane

tara este condusa tinand seama de dorinta majoritatii si nu de principii, de traditii, ignorand punctul de vedere al minoritatilor (decizii pe baza de cifre) si reducand participarea politica directa.

Raspuns: (Gallup)

O democratie interesata de cetatenii sai trebuie sa cunoasca reactia lor. Deciziile dintr-o comunitate democratica se bazeaza pe dorinta majoritatii, iar publicul general poate fi impartit in subpublicuri in care minoritatea devine majoritate.

In Romania:

Critici:

1. lipsa de profesionalism in estimarea rezultatelor alegerilor sociologii romani nu ar avea publicatii pe plan international.
2. lipsa independentei economice a institutelor de sondaje dependenta de partide politice
3. masuratorile sunt gresite pentru ca populatia minte
4. iata o mostra de astfel de acuzatii lansata in martie 2004 de Alina Mungiu, presedinte SAR, tocmai o data cu lansarea rezultatelor unui sondaj de opinie comandat de CURS SA: "Ca si libertatea presei, sondarea opiniei publice a regresat in Romania de dupa 2000, deoarece si aici a existat un interes al puterii in controlul exprimarii eventualei nemultumiri publice. Aces lucru s-a realizat pe trei cai:
1. Controlul pietelor sondajelor. Transformarea puterii (guvern, partid de guvernamant) in principalul sponsor de sondaje politice. Majoritatea sondajelor politice din ultimii doi ani au avut ca sponsor partidul de guvernamant, care a ajuns astfel contribuabilul numarul unu al unor institute de sondare a opiniei publice, preferate din varii motive. Chiar cand era legal sa se organizeze licitatii, tot aceste institute au obtinut contractele FARA LICITATIE, ceea ce a dus la dominatia lor pe piata.
2. Indatorarea financiara. Erori de management ale unor institute, ceea ce a dus la indatorarea lor si pierderea independentei lor financiare.
3. Controlul individual. In absenta unor personalitati de marca in profesiunea sondarii opiniei publice, cu un trecut nepatat si recunoastere internationala (din care deriva resurse, deci autonomie) in Romania nu s-a dezvoltat dupa paisprezece ani o comunitate profesionista de sociologie politica, in stare sa poata veghea singura la calitatea sondajelor si independenta insitutelor. Ceea ce scapa la nivel de institute este lesne controlat la nivel individual, fara ca vreun sociolog roman sa denunte vreodata aceasta situatie. Semn sufficient ca ceva nu e in regula." (Rapoarte asupra guvernarii, SAR, martie 2004).
5. nu ar publica date reale sau institutele ar participa la conspiratii politice de ocultare a unor partide sau de pregatirea fraudarii alegerilor (ex. PRM - reactionand standard prin publicarea sistematica a unor sondaje adevarate sau secrete realizate de regula de servicii secrete. Iata o mica mostra apraruta in Romania Mare in august 2006 "nu e un secret pentru nimeni ca Serviciile Secrete din toate tarile realizeza, periodic, propriile lor investigatii si evaluari ale starii de spirit a populatiei. Astfel, intrand ian contact cu oamenii si punandu-le intrebari pe diverse teme, profesionistii acestor structuri (dintre care unii sunt chiar sociologi) pot aprecia in ce pozitie se afla un partid sau un lider politic la un moment dat. In final, cncluziile sunt transformate in procente, iar rezultatul este cu mult mai fidel decat un sondaj propriu-zis. O astfel de estimare a facut, pe parcursul lunilor mai-august 2005, un foarte cunoscut Serviciu Secret din Romania. Tabloul final arata o ascensiune formaidabila, de-a dreptul istorica, a Partidului Romania Mare care, in cateva luni, poate fi considerat primul partid al tarii."
6. sunt obediente fata de putere si au incercat manipularea opiniei publice inclusiv atunci cand au publicat rezultatele exit polls la alegerile prezidentiale din turul II din 2004 50-50%. De exemplu, in cotidianul Romania Libera din 14.12.2004, Cristian Campeanu intr-un articol intitulat "Joaca de-a procentele" spune direct ca "scopul ultim al existentei institutiilor de sondare a opiniei publice este Manipularea Opiniei Publice". Adica institutii renumite au spus in ultima instanta "Faceti ce vreti, noi nu ne bagam", adica au acceptat frauda.

Raspuns:

1. se amesteca institutele profesioniste cu cele neprofesioniste. Se tin minte erorile si nu predictiile exacte (vezi CURS) - Competenta sau profesionalismul sociologilor este confirmat si de faptul ca institutiile romanesti nu au putut fi dislocate sau substituite (ca si mass-media, de altfel) decat partial, si aceasta mai mult in marketing si mai putin in plan politic si social.
2. chiar daca partidele acorda lucrari preferential unor institute de sondaje acestea nu-si pot permite sa schimbe rezultatele (cu exceptii). De altfel, ponderea in bugetul institutiilor a comenzilor politice este relativ mica (sub 10%). Pe de alta parte, nu poate fi neglijat faptul ca insusi partidul Romania Mare, care aduce cu precadere acuzatii de manipulare din partea institutiilor de sondaje.au fost prezise scorurile electorale in marja de eroare (de exemplu, in 2000 CURS a oferit in ultimul sondaj preelectoral 19% pentru PRM si PRM a obtinut in alegeri 20,8% , iar in 2000 CURS a publicat 13% si PRM a obtinut in alegeri la numaratoarea voturilor 12,8% si totusi PRM acuza sondajele in continuare.
3. romanii mint ca toate popoarele. Teama de PSD, invocata, nu a impiedicat estimarea rezultatelor pe care le-a obtinut partidul si candidatul sau.
4. Profesionalism si marja de eroare cu care lucreaza institutiile de profil nu au permis indicarea castigatorului la alegerile prezidentale din 2004. Diferenta de circa 2% cu care presedintele actual a castigat pana la urma alegerile se datoreaza si voturilor pe care le-a obtinut din partea romanilor din strainatate, precum si a voturilor anulate care au fost, se pare, mai multe in cazul lui Nastase ceea ce a aratat ca in sondajul la urne diferenta a fost mai mica de 1% si deci era "to close too call" cum se spune in limbajul de specialitate.

Pericolele care ameninta sondajele de opinie

Cu toate criticele si acuzele care s-au si se aduc sondajelor de opinie. Institutai sondajului de opinie in Rmania a crescut in profesionalism, s-a dezvoltat institutional si am putea spune chiar ca s-a maturizat. Acceptarea unor dezbateri deschise despre sondajele de opinie, asa cum afost cea din septembrie 2005 organizata la Capsa de Jurnalul National si Asociatia Romana de Sociologie nu arata criza sau falimentul sondajelor, asa cum s-au grabit unii sa afirme, ci mai degraba forta si capacitatea acestei institutii. Daca ar fi sa facem o propozitie evaluata, ca specialist implicat de 16 ani in aceasta activitate, am putea spune ca, in pofida nenumaratelor critici sau contestari la adresa SO, venite din partea unor politicieni, analisti sau de aiurea, institutia sondajului din Romania (cuprinzand atat sondajele de opinie cat si pe cele de piata si de audienta) a castigat razboiul cu inamicii sai. Cel putin nu mai exista voci serioase, lasand la o parte unii politicieni nemultumiti si jurnalisti partizani si politizati care sa ceara interzicerea publicarii sondajelor de opinie sau legi speciale prin care sa se subordoneze institutiile de profil unor organisme speciale de control.

Un mare merit in castigarea "razboiului" l-a avut mass-media, mai ales presa scrisa, care a publicat si a comentat sistematic datele de sondaj, de cele mai multe ori acordandu-le increderea sa. Desigur ca acest lucru nu ar fi fost posibil daca unele institute de profil nu ar fi dovedit profesionalism si nu ar fi prezis corect, de exemplu, rezultatele alegerilor parlamentare si prezidentiale de pana acum, atat prin exit-poll-uri cat si prin sondaje preelectorale. (vezi, de exemplu, monitorizarea rezultatelor sondajelor preelectorale publicate de institutele de sondaje in anii 2000 si 2004).

Aceasta nu inseamna ca pe piata nu au aparut si rezultate de sondaje cu estimari incredibile sau ca, in anumite cazuri, si unele institute serioase nu au avut anumite abateri peste marja de eroare. Aceste greseli s-au dovedit a fi explicabile si chiar normale (vezi evaluarea rezultatelor sondajelor de opinie).

Cu toate greselile realizate in ultimii 16 ani, in masurarea opiniilor si prezicerea comportamentelor, institutia sondajului este amenintata in continuare de anumite pericole dintre care, cel mai important efect este cel de pierderea credibilitatii sondajelor de opinie.

Acest efect poate avea, in principal, trei cauze:

politizarea sondajelor din cauza monopolizarii (subordonarii) unor institute de sondaje de catre diferite forte politice sau economice. Un astfel de pericol conduce la incercarea de manipulare a electoratului prin presupusa influenta a publicarii unor date de sondaj favorabile sau "partizane". Deja unele institute au fost acuzate de astfel de politizari, mai ales datorita faptului ca anumiti directori de institutii au intrat in politica. Daca o astfel de acuza vine de la politic, ea poate fi inteleasa. Daca vine insa din societatea civila, atunci se impune analiza si reactia comunitatii stiintifice;

Lipsa de porofesionalism a unor institutii care publica sondaje in care, se afirma impostori sau pretinsi specialisti si care lanseaza date "convenabile";

Acceptarea compromisului de catre unele institute care incearca sa favorizeze clientul prin "esantionari orientate", formulari tendentioase ale intrebarilor, partizant operatori, analize selective de date, publicare partizana a datelor;

Ocultarea institutelor de sondaje de catre specialisti sau pseudospecialisti care apar ca interfata in raport cu clientii si care isi asuma ei coordonarea sondajelor, uneori prin intrebari gresite si interpretari in mod manipulator al datelor, atribuind in final, realizarea sondajului chiar clientului (vezi SAR, Fundatia pentru o Societate Deschisa).

Acceptarea unor critici de genul: "niciun sondaj nu a prezis corect ascensiunea PRM", desi datele arata ca situatia sta exact pe dos.

Deocamdata, asa cum rezulta din propriile sondaje, credibilitatea acestei institutii in ochii populatiei nu este alarmanta.

In fapt, doar 55-60% dintre oameni au auzit de sondaje si numai o treime dintre acestia cunosteau in mare rezultatele ultimelor sondaje. Totusi, doua treimi dintre cei care stiau de sondaje aveau incredere in instiutiile de profil.

Credibilitatea in mass-media este si ea, pe ansamblu, pozitiva, daca tinem seama de faptul ca un sondaj cu estimari gresite va fi taxat ca neserios sau ca "esec al sondajelor", in timp ce un sondaj corect va fi comentat ca ceva normal.

O prima solutie este ca realizatorii de sondaje sa se solidarizeze. Cele 2 organizatii SORMA si FORUM-ul ASR sunt inca prea timide ca reactie la impostori si compromisuri.

O a doua ar fi o acceptare si impunere a reglementarilor existenete pe plan international in ceea ce priveste relaizarea si publicarea sondajelor de opinie publica

De altfel, ASR, la propunerea unui grup de institutii, a adoptat deja Ghidul ESOMAR/WAPOR adaptat, privind publicarea sondajelor de opinie in Romania.