Sanatate: indicatori sociali. Factori ce determina pattern-ul de sanatate al Romaniei

Sanatate: indicatori sociali. Factori ce determina pattern-ul de sanatate al Romaniei

Starea de sanatate a populatiei, resursele utilizate pentru serviciile de sanatate, accesibilitatea populatiei la aceste servicii sunt subiecte sociale de interes major pentru orice societate; aceasta deoarece sanatatea fizica si mentala reprezinta conditia indispensabila a participarii fiecarei persoane la viata economica si sociala, a bucuriei de a trai, determinand insasi durata vietii. In alta ordine de idei, persoanele bolnave constituie o categorie care trebuie ocrotita in mod deosebit, pentru care este importanta mobilizarea de resurse si o orientare adecvata a utilizarii lor.

Programul guvernamental in acest domeniu porneste de la faptul ca ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.

Ca urmare a numeroaselor dificultati legate de conceptualizarea notiunii de sanatate s-au conturat mai multe categorii de indicatori, referitori la:

a) Starea de sanatate, reflectata de indicatorii ce urmaresc in principal mortalitatea si morbiditatea; in aceasta categorie se pot include si indicatori referitori la persoanele cu handicap. Indicatorii referitori la mortalitate, pe cauze, varsta, sex, evidentiaza situatiile si circumstantele cele mai importante ce conduc la deces si desemneaza categoriile de populatie vulnerabile din acest punct de vedere. O atentie speciala este acordata mortalitatii perinatale (neonatale si postneonatale), indicator asociat deceselor ce survin inainte de nastere si in prima luna a vietii. Indicatorii privind ratele mortalitatii perinatale si infantile sunt utili nu numai pentru evaluarea starii de sanatate, ci si pentru previzionarea cresterii demografice, pentru politicile ce se promoveaza in domeniul educatiei, locuintelor, etc.

Rata mortalitatii pe varste este utila si pentru determinarea seriilor de indicatori care exprima speranta de viata la nastere si la anumite varste, indicatori care pot constitui elemente de referinta pentru masurile ce vizeaza practic toate domeniile politicii sociale: venituri si consum, asigurari sociale, invatamant, familie, etc. Indicatorul cel mai cunoscut si familiar - speranta de viata la nastere - este considerat mai degraba un indicator de sinteza al nivelului de trai, cumuland si influenta unor factori cum sunt cei genetici, conditiile generale de existenta, etc.

Indicatorii referitori la morbiditate dau informatii asupra numarului si proportiei persoanelor suferinde, respectiv asupra numarului si ponderii persoanelor afectate de diferite boli, persoanelor cu deficiente fizice sau care sufera de boli cronice, etc. Acesti indicatori permit delimitarea grupelor de populatie la care morbiditatea este cea mai ridicata, iar in cadrul acesteia, identificarea principalelor cauze ale morbiditatii.

Deosebit de utili sunt si indicatorii privind durata bolii, restrictionarea activitatii, aceasta din urma putand fi concretizata prin numarul de zile de concediu pentru incapacitate temporara de munca. Prin dezagregare se pot obtine indicatori ce permit corelatii cu domeniul asigurarilor sociale, cu cel privind ocuparea si conditiile de munca, fiind utili pentru estimarea necesarului de resurse in vederea sustinerii materiale a persoanelor cu incapacitate de munca, pentru aprecierea timpului de munca pierdut in diferite ramuri de activitate, profesii, etc.

b) Servicii de sanatate si resurse. Indicatorii privind disponibilitatea, utilizarea si performantele serviciilor de sanatate descriu mijloacele de prevenire a imbolnavirilor, eficienta actiunilor de medicina preventiva si curativa. Acesti indicatori permit evaluari ale cerintelor dezvoltarii retelei sanitare in profil teritorial, ale necesarului de cadre medicale, pe profile mari de specializare, ale distribuirii sau redistribuirii lor in teritoriu.

Indicatorii referitori la utilizarea serviciilor de sanatate ofera informatii asupra gradului in care populatia utilizeaza astfel de servicii, de ex.: numarul si proportia nasterilor asistate de medici sau de cadre medicale pregatite, numarul si proportia populatiei spitalizate, proportia persoanelor care beneficiaza de consultatii medicale.

Deosebit de utili sunt si indicatorii referitori la cheltuielile pe care familiile le fac pentru procurarea de medicamente si pentru servicii de sanatate platite. Ei sunt esentiali pentru aprecierea puterii de cumparare a veniturilor, cunoscandu-se, de ex., ca in cazul anumitor categorii de familii (de pensionari, familii u multi copii, etc.) cheltuielile pentru ingrijirea sanatatii ocupa un loc important in structura cheltuielilor de consum.

Indicatorii referitori la serviciile de sanatate si resursele de care dispune sectorul sanitar pun in evidenta unele aspecte legate de nevoia de perfectionare a activitatii in interiorul sectorului sanitar si de o mai buna jonctiune a acesteia cu factorii exteriori sistemului sanitar. O scadere continua si dramatica a inregistrat asistenta medicala de urgenta. Una din cauzele declinului in acest segment al asistentei medicale ar putea fi legata de scaderea numarului de ambulante.

c. O alta grupa de indicatori este aceea care se refera la nutritie, dupa cum urmeaza:

disponibilul de calorii si proteine pe locuitor si zi, ca procent din cerintele minime per capita;

ponderea populatiei care inregistreaza un consum per capita sub nivelul cerintelor, pe grupe de varsta si sex, medii;

importul net de alimente, ca procent din consumul alimentar;

ponderea copiilor nou-nascuti;

ponderea persoanelor sub- si supraponderale in totalul populatiei;

consumul de tutun si alcool pe locuitor.

Indicatorii starii de sanatate ai populatiei exprima o situatie critica, Romania aflandu-se la multi dintre ei pe ultimele locuri din Europa:

Mortalitate infantila, mortalitate materna, incidenta anemiei la copii si la mame, boli cu transmisie sexuala sau prin alte forme de transmisie (sifilis, hepatita, SIDA)

Stare de sanatate advers afectata de cumularea de boli insuficient tratate si de conditii nesanatoase de viata.

Starea proasta a dentitiei, in mod special la tineri.

Frecventa mortii evitabile (inainte de 65 de ani).

Frecventa ridicata a accidentelor, datorate neglijentei personale, lipsei de supraveghere a copiilor, deficitului de control asupra factorilor de risc: calitatea produselor, conditii naturale si sociale de risc

Neimplicarea medicului de familie in controlul preventiv al pacientilor in localitatile din provincie si in zonele putin accesibile.

Pattern-ul starii de sanatate exprima efectul combinat al unor factori distincti:

1. Saracia, prin lipsa de resurse financiare, genereaza alimentatie deficitara, conditii mizere de locuit, lipsa de acces la conditii de igiena elementara, inclusiv la apa potabila. Incidenta bolilor produse direct de saracie - tuberculoza, anemii - a cunoscut o crestere exploziva.

2.Dezorganizarea sociala genereaza abandonul grijii fata de propria sanatate si mai ales de sanatatea copiilor, stiluri nesanatoase de viata, deficit de cultura si educatie sanitara. In ultimele decenii a crescut incidenta bolilor generate de dezorganizare sociala si deficit de cultura a unei vieti sanatoase: boli transmisibile sexual, boli datorate lipsei de respectare a regulilor de igiena, alcoolism, consum de droguri, tutun, accidente insuficient prevenite.

3.Deficit de acces la serviciile medicale. Exista trei mari surse ale limitarii accesului la serviciile medicale:

a.Costurile economice directe sau colaterale implicate care nu pot fi sustinute de resursele financiare precare ale unui segment foarte larg al populatiei. In mod special costul medicamentelor reprezinta o sursa importanta a deficitului de ingrijire medicala.

b.O anumita confuzie in aplicarea legislatiei privitoare la sistemul de asigurari de sanatate, cat si deficitul de mediatizare a modului de acces la asistenta medicala fac ca persoane din unele categorii cu risc social ridicat sa nu beneficieze in mod practic de serviciile de asistenta sanitara necesare. La acestea se adauga si anumite neclaritati in definirea pachetului minimal de servicii sanitare la care intreaga populatie ar trebui sa aiba acces.

c.Ambiguitatile de organizare ale sistemului de asistenta medicala, cuplate cu resursele limitate, genereaza inegalitati accentuate in acoperirea cu servicii medicale a unor zone geografice (localitati deparate) sau sociale (concentrarile de saracie).

4.Deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu.    Reforma sistemului de sanatate a pus la baza sa obiectivul schimbarii accentului de la spitalizare si tratament scump inalt specializat, la preventie si tratament ambulatoriu. Acest obiectiv nu a putut fi insa atins. Era de asteptat ca in alocarea resurselor, sever limitate, castig de cauza l-a avut segmentul inalt specializat al sistemului medical, care fusese ignorat sever in trecut si care, suplimentar, contine specialistii cu prestigiu din sistem. Asa se face ca tocmai tratamentul in comunitate, preventiv si curativ, a fost neglijat, intrand chiar intr-o rapida degradare.

5.Disparitia sistemului de ingrijire medicala bazat pe teritorialitate a lasat slab sau deloc acoperite o serie de zone: zonele rurale, mai ales cele izolate, zonele sarace, si mai ales cele dezagregate social, zonele locuite de romi. Introducerea sistemului medicului de familie a agravat situatia, distrugand sistemul teritorialitatii.

a. Grupuri sociale cu deficit de acces la serviciile medicale:

familii a caror saracie este accentuata de dezorganizare sociala

familiile cu multi copii

romi

locuitori saraci ai zonelor rurale izolate care nu au bani nici sa se deplaseze la sistemul medical de la oras.

persoanele fara loc de munca si lipsite de un venit constant

persoane fara locuinta (homeless).

b. Servicii de asistenta medicala critice cu deficit de acces

Femei insarcinate/ mame/ nou-nascuti.

Copii din familii sarace, dezorganizate, inclusiv din familiile de romii.

Lipsa de acces la mijloacele de planificare familiala

Insuficienta acoperire cu servicii medicale a situatiilor de boala cronica.

Analiza evolutiei indicatorilor disponibili privind starea de sanatate a populatiei in Romania in ultima perioada sugereaza urmatoarele aspecte:

rata mortalitatii infantile se mentine la un nivel foarte inalt;

nivelul inalt al mortalitatii la grupa de varsta 45-59 ani;

rata mortalitatii barbatilor (din aceasta categorie de varsta) de peste doua ori mai mare decat in cazul femeilor.

mortalitatea pe cauze semnaleaza cresterea alarmanta a deceselor din cauza tuberculozei, a aparatului circulator, a tumorilor, etc.

Sanatate: factori ce determina pattern-ul de sanatate al Romaniei. Obiective strategice ale Guvernului Romaniei in domeniul sanatatii.

Starea de sanatate a populatiei, resursele utilizate pentru serviciile de sanatate, accesibilitatea populatiei la aceste servicii sunt subiecte sociale de interes major pentru orice societate; aceasta deoarece sanatatea fizica si mentala reprezinta conditia indispensabila a participarii fiecarei persoane la viata economica si sociala, a bucuriei de a trai, determinand insasi durata vietii. In alta ordine de idei, persoanele bolnave constituie o categorie care trebuie ocrotita in mod deosebit, pentru care este importanta mobilizarea de resurse si o orientare adecvata a utilizarii lor.

Programul guvernamental in acest domeniu porneste de la faptul ca ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.

Indicatorii starii de sanatate ai populatiei exprima o situatie critica, Romania aflandu-se la multi dintre ei pe ultimele locuri din Europa:

Mortalitate infantila, mortalitate materna, incidenta anemiei la copii si la mame, boli cu transmisie sexuala sau prin alte forme de transmisie (sifilis, hepatita, SIDA)

Stare de sanatate advers afectata de cumularea de boli insuficient tratate si de conditii nesanatoase de viata.

Starea proasta a dentitiei, in mod special la tineri.

Frecventa mortii evitabile (inainte de 65 de ani).

Frecventa ridicata a accidentelor, datorate neglijentei personale, lipsei de supraveghere a copiilor, deficitului de control asupra factorilor de risc: calitatea produselor, conditii naturale si sociale de risc

Neimplicarea medicului de familie in controlul preventiv al pacientilor in localitatile din provincie si in zonele putin accesibile.

Pattern-ul starii de sanatate exprima efectul combinat al unor factori distincti:

1. Saracia, prin lipsa de resurse financiare, genereaza alimentatie deficitara, conditii mizere de locuit, lipsa de acces la conditii de igiena elementara, inclusiv la apa potabila. Incidenta bolilor produse direct de saracie - tuberculoza, anemii - a cunoscut o crestere exploziva.

2.Dezorganizarea sociala genereaza abandonul grijii fata de propria sanatate si mai ales de sanatatea copiilor, stiluri nesanatoase de viata, deficit de cultura si educatie sanitara. In ultimele decenii a crescut incidenta bolilor generate de dezorganizare sociala si deficit de cultura a unei vieti sanatoase: boli transmisibile sexual, boli datorate lipsei de respectare a regulilor de igiena, alcoolism, consum de droguri, tutun, accidente insuficient prevenite.

3.Deficit de acces la serviciile medicale. Exista trei mari surse ale limitarii accesului la serviciile medicale:

a.Costurile economice directe sau colaterale implicate care nu pot fi sustinute de resursele financiare precare ale unui segment foarte larg al populatiei. In mod special costul medicamentelor reprezinta o sursa importanta a deficitului de ingrijire medicala.

b.O anumita confuzie in aplicarea legislatiei privitoare la sistemul de asigurari de sanatate, cat si deficitul de mediatizare a modului de acces la asistenta medicala fac ca persoane din unele categorii cu risc social ridicat sa nu beneficieze in mod practic de serviciile de asistenta sanitara necesare. La acestea se adauga si anumite neclaritati in definirea pachetului minimal de servicii sanitare la care intreaga populatie ar trebui sa aiba acces.

c.Ambiguitatile de organizare ale sistemului de asistenta medicala, cuplate cu resursele limitate, genereaza inegalitati accentuate in acoperirea cu servicii medicale a unor zone geografice (localitati deparate) sau sociale (concentrarile de saracie).

4.Deficitul serviciilor de preventie si tratament ambulatoriu.    Reforma sistemului de sanatate a pus la baza sa obiectivul schimbarii accentului de la spitalizare si tratament scump inalt specializat, la preventie si tratament ambulatoriu. Acest obiectiv nu a putut fi insa atins. Era de asteptat ca in alocarea resurselor, sever limitate, castig de cauza l-a avut segmentul inalt specializat al sistemului medical, care fusese ignorat sever in trecut si care, suplimentar, contine specialistii cu prestigiu din sistem. Asa se face ca tocmai tratamentul in comunitate, preventiv si curativ, a fost neglijat, intrand chiar intr-o rapida degradare.

5.Disparitia sistemului de ingrijire medicala bazat pe teritorialitate a lasat slab sau deloc acoperite o serie de zone: zonele rurale, mai ales cele izolate, zonele sarace, si mai ales cele dezagregate social, zonele locuite de romi. Introducerea sistemului medicului de familie a agravat situatia, distrugand sistemul teritorialitatii.

a. Grupuri sociale cu deficit de acces la serviciile medicale:

familii a caror saracie este accentuata de dezorganizare sociala

familiile cu multi copii

romi

locuitori saraci ai zonelor rurale izolate care nu au bani nici sa se deplaseze la sistemul medical de la oras.

persoanele fara loc de munca si lipsite de un venit constant

persoane fara locuinta (homeless).

b. Servicii de asistenta medicala critice cu deficit de acces

Femei insarcinate/ mame/ nou-nascuti.

Copii din familii sarace, dezorganizate, inclusiv din familiile de romii.

Lipsa de acces la mijloacele de planificare familiala

Insuficienta acoperire cu servicii medicale a situatiilor de boala cronica.

Analiza evolutiei indicatorilor disponibili privind starea de sanatate a populatiei in Romania in ultima perioada sugereaza urmatoarele aspecte:

rata mortalitatii infantile se mentine la un nivel foarte inalt;

nivelul inalt al mortalitatii la grupa de varsta 45-59 ani;

rata mortalitatii barbatilor (din aceasta categorie de varsta) de peste doua ori mai mare decat in cazul femeilor.

mortalitatea pe cauze semnaleaza cresterea alarmanta a deceselor din cauza tuberculozei, a aparatului circulator, a tumorilor, etc.

Obiective strategice ale Guvernului Romaniei in domeniul sanatatii

Obiectiv 1: Dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenta primara si de prevenire, de specialitate in ambulator, spital si de urgenta) in scopul cresterii calitatii ingrijirilor, precum si realizarii unui raportului cost-eficienta corespunzator.

Obiectiv 2: Asigurarea accesului tuturor cetatenilor la un pachet minimal de servicii de sanatate, atat prin solutionarea clara a situatiei persoanelor neasigurate, cat si a zonelor slab acoperite.

Obiectiv 3: Reconstruirea unor forme de asistenta sociala teritoriala:

Dezvoltarea unor retele coordonate de ingrijiri medicale, sociale si comunitare la nivel local, prin asistentul comunitar (social), moase, infirmiere.

Crearea de centre socio-medicale in intampinarea persoanelor aflate in situatie de risc: pensionari, persoane cu handicap, persoane fara adapost, victime ale violentei in familie.

Obiectiv 4: Ameliorarea indicatorilor de mortalitate si morbiditate. In mod special    vor fi derulate 32 programe nationale si se va dezvolta reteaua serviciilor de sanatate publica prin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc-extraspitalicesc si crearea cadrului legal de control privind utilizarea banilor din programele nationale de sanatate.

Obiectiv 5 : Cresterea accesului la asistenta medicala pentru segmentele de populatie defavorizate: populatia din mediul rural, din segmentul sarac, persoanele neasigurate, etc.

Obiectiv 6 : Elaborarea unei politici nationale in domeniul medicamentului : inscrierea prioritara a medicamentelor romanesti pe lista medicamentelor gratuite si compensate.

Obiectiv 7: Sustinerea dezvoltarii culturii sanitare printr-o larga varietate de mijloace

Obiectiv 8 : Accesul universal la planificarea familiala

Obiectiv 9 : Prevenirea imbolnavirilor transmisibile si netransmisibile cu caracter de masa 

Obiectiv 10 : Supravegherea medicala activa a mamei, copilului, familiilor problema si a persoanelor fara locuinta

Obiectiv 11 : Infiintarea unor centre ( servicii ) teritoriale de ingrijiri preventive si medico-sociale cu caracter de asistenta publica destinate grupelor de persoane cu risc inalt de boala, incapacitate sau dependenta 

Obiectiv 12 : Dezvoltarea ingrijirilor destinate persoanelor vulnerabile la domiciliu, in stationare/camine de zi, prin retele sociale si in institutii cu paturi devenite disponibile prin reorganizarea teritoriala a unitatilor subordonate MSF 

Obiectiv 13 : Reinfiintarea specialitatii de asistent medical de ocrotire/ asistenta sociala, cuprinzand 2 poli: ocrotire copii si geriatrie batrani